marți, martie 19, 2024

Țăranul mijlocaș, intre lege și faradelege.

(I)       Povestea

Dragii mei,  mi-s atât de năcăjât  si bozomonit de cap de nici nu pot sa va spun. Or buit necazurile prăstă noi, paorii, si de-ar fi numa atâta tot n-ar fi bai mare, macăr ca-i tare greu.

Recolta o fost slabă de tot anul trecut, seceta  bat-o vina s-o bata,  marva  nu mai are preț, vacile si porci  sa vând cam la jumătate cât se vindeau mai an, nici vorbă sa scoți banii cheltuiți,  ce sa mai vorbim de vreun căscig, cât o fi el de micutel.

Subvenția nu o intrat, azotu trăbă cumpărat, vine acuș vremea sămănatului, trăba samânța, motorina, trăba platite și impozitele, mai repari pe la ștalog … și mai trăba sa traiești și tu cumva.

Așa rau n-o mai fost de mult, îi greu, nu mai ai somn, le tot socoți si noapcea-n somn,  macăr ca ne-am obișnuit cumva, sunt și ani mai buni și ani mai răi,  si întotdeuna  te gingeșci că poate sa fie și mai rău, alți oameni, saracii, sunt în războaie, sunt asupriți si omorâți  prântu nimic, si noi ne văităm ca una, alta…

Sau poate ca  năcazurile astea sunt date de bunul Dumemnzeu, că nu mai suntem oameni, suntem mai rău ca câinii de gunoi, atât ne sfagim si pârporim prântu bani si fală, nu mai șcim sa punem preț pră omenie si  pră cinstă.

Dar rușinea, dragii mei, ce facem cu rușinea? Ca dacă necazul sau norocul ți le dă soarta, rușinea vine de la oameni, fie te rușinează alții, fie te rușinezi tu, dinlăuntrul tău, dacă sufletul iți spune că ai greșit.

Aici e baiu, de aici  îmi vine astupala si nesomnul, ca, deși sufletul îmi zice că nu am greșit,  domnii si legiurile or zâs ca-s vinovat, ca am calcat legiurile veterinare si pră alea paoreșci, adică de bun gospodar, cum se zâce pră domneșce.

Și nu pricep cum nici sa mă omori,  domnii mi-or tot explicat, dară nu am priceput, poace dă unge mi-s io țăran prost, poace dă unge m-or și cam batjiocurit, or zâs ca mi-s “casnic”,   și o fost musai sa mă oțăr si io la dânșii, că io mi-s paore bănățan, nu “casnic”, poace dă unge m-am cam saturat de controluri si de gimbașeli că așa e în Europa și, iaca, acum trăbă sa respectam legiurile evropeneșci.   Că musai să facem una , alta, și toace cad in spinarea noastă si nima nu se întreabă daca avem bani sa facem toate cate ni le spun domnii. Și io tare cred ca nu  e istina cum zic dânsii, că Europa asta nu-i făcuta numa pră spinarea noastă, a țăranilor. Și că la ei  are si țăranul ceva de câscigat dacă respectă legiurile.

Să va spun povasta, ca să întelegeți cum vine treaba, poate ca sunceți domni dă la oraș și nu sciți cum trăim noi, paorii.

Orice gospodar, paore să zâce pră la noi,  tăranul care are si pamânt si marvă, si care traieșce dîn munca lui cinstâtă, din ce vinde , orice gospodar care lucră pamântul are pră langă casă și ceva marvă, o vacă, două, porci sau oi, musai si gaini, rațe, ciurci sau pirchițe , sau ce crede el ce poate să țină și să vândă.

Noi lucrăm vreo 60 de lanță de pamânt, si ne câscigăm traiul vânzând bucate, cucurudz în special, dar si lapte, branza sau din marva care e in plus.

Avem două vaci si vreo noua porci, că nu putem sa ținem mai mult, am îmbătrânit și, așa cum vă spuneam, marva nu prea mai are preț, muncești pră degeaba.

Baba mea  e mare maistorița la branzeturi, atâta le caută si le cășcigă pâna iese o minunație de brânză,  are cateva rețăpturi “secrete” de la mama ei dar și cateva  noi, o tot cercat în fel si chip pâna o reușit sa facă pră langă brânzurile țaraneșci, d-aia proaspăta, caș și telemea, și brânza topita, ba chiar și cașcaval. Și la domni tare le plac specialitățurile noastre, le ambalăm frumos în șcătule spețiale,  cu capac, cu etichetă și preț, de-un dragu sa te uiți la ele.  Și curate lebădă, ca baba mea e tarie gingășă cand lucră cu lapce, că d-aia și vin atâția domni sa cumpere de la noi.

Toace numa dîn lapce de la vacile noastre, ni-s tare falosi că avem clienți, ducem marfă și la dughean, la oraș, avem si conturi la oameni, in sat sau la bloc.

La început o fost greu, aveam prea mult lapce, vacile-s de rasă cumpărace de la o fermă domnească, ne-o ajiutat si dom doctor veterinar să le alegem,  țâne-l Doamne sănătos, ca tarie-i  șciut , macăr ca-i cinăr,  și o trăbuit să facem ceva, ca să nu tot dăm lapce la porci. Am reușit cumva, eram mulțămiti și aveam în plan sa mai lăsăm vreo vițica, poate chiar două. Și, cine știe, poate că dacă afacerea va merge o să se tragă acasă și băiatul nostru, că-i  tare greu să te gingeșci că, după ce-o sa mori, o să se aleagă praful de tot ce ai facut o viată. Că am muncit tare mult, am făcut ștaloage noi, cu etaj prântu fânuri,  depozite prântu bucate, avem tractoare și scule de putem să lucrăm 200 de lanță, nu 60. Da nu putem acuma  mai mult, că am cam îmbătrânit și noi. Și n-am vrea să fi fost degeaba.

Cu porcii e mai greu, nu au preț, acum nu se mai vând nici cu 5 lei/kg, iesi in pagubă, și nici așa clienți nu sunt. Ne gândeam ce să facem, ne trabă și șonc facut de noi, și carmanad la călai, dar parica e prea multă muncă prântu atâta. Nu eram  hotarâți, să mai ținem scroafa, să o taiem…asta pâna  or vinit necazurile prăsta noi. Acum șcim, musai sa vindem porcii toți, poate și vacile, domnii de la oras ne-or “lămurit” că încălcăm legiurile, am primit amendzi prăsta amendzi, de ni s-o prăpus la inimă.

Suntem oameni cinstâți și ne rușinăm prăstă masură când ne vorbește tot satul că or vinit domnii de la oraș prântu că am facut te miri ce, că oamenii vorbesc la givan, sara,  când se-adună lumea la clup. Și baba mea, macăr că se știe cinstâta, nu mai are cihnă să vada cum toace babele se uita ponchiu le ea, cum  șușotesc si  râd pră ascuns. Sau cum  orice cibedzăr aduce vorba de necazurili nostre, parcă nu am ști că se bucură că, uite, ai lu Juvăț ( la țara oamenii  se șciu nu după cum se scriu, ci după numele de batjiocură al cașii unde locuiesc, din ce vița se trag sau or vinit) or fost amendați că or călcat legiurile, de aia or avut bani de  tractoare, musai ca au înșeluit cumva…nu că am muncit de dimineața până seara, ba uneori și in sfintele sărbători. Când ei or stat la căfană noi eram pră camp sau la marvă. Sau, iaca, i-o bătut Dumnezeu, că or lucrat cand era de tresnete și, uite, acuma i-o și trăsnit, hi, hi, hi…nici nu șciți cât îi de ră  gura satului.

Iaca povasta.

Într-o zi, după sărbători, mă suna baba mea la telefon (na, io-i spun babă, ea mie moș, macăr că nu ni-s asa de în vrâsta, n-avem înca 60 de ani, dar prântu  ăia cineri suntem moș și babă, șcim după cum ne spun, mie ”nea” sau “uică”, ei “tanti”… ce mai, moș și babă!), eram la oraș să duc lapte si branză la conturi, îmi zice că or vinit în control doi domni, un domn doctor veterinar si un domn mai mare, de la antifraudă, și că voiau sa vorbească cu mine.

Controlaseră “sectorul zootehnic” de la noi din gospodărie, adică în ce condiții crește marva, dacă-i sănătoasă, dacă au “cercei” în ureche, dacă sunt acte și dacă pușcă numerele din bucfari cu alea din ureche. Totul era bine, condițiile bune, animalele sănătoase, cu acte și cu cercei în urechi,  mai puțin numărul de porci, în acte erau 13 și in ștăloage erau 9. Le-am spus că doi i-am taiat de Crăciun și doi i-am vândut unor vecini, tot de Crăciun. Anunțasem pră dom doctor veterinar, dupa vreo trei săptămani, că or fost sarbatori, dânsul o zîs ca vine să vadă ce și cum, să ia “cerceii” și să ne scadă la bucfari. N-o putut să vină baș in ziua aia, or mai trecut vreo doua zile de atunci  și de aia erau 13 in loc de 9.

Mi-au spus că am încălcat legiurile veterinare, că cei doi porci taiați trebuiau “raportați” imediat, și nu la trei saptămâni de la taiere, ba si mai rău, cei doi porci vânduți vecinilor intră la vânzarea de animale vii si trăbuia să fac acte de vanzare, vecinii să se “incarce” cu animalele și sa declare ei taierea.

Geaba le-am spus că , de fapt, vecinii taiaseră în aceeași zi  porcii, că locuiau la 2 cași distanța de noi, că eram neamuri,  eram chiar și mai vinovat dacă le vandusem porci taiați, intram la vânzarea de carne și amenda era și mai mare. Orice ziceam eram vinovat, am înteles că facusem o prostie spunând istina, trebuia să mint că-i tăiasem acum doua zile. Dară noi nu ni-s obisnuiți să mințâm…

Nu vă mai spun ce s-o mai întamplat, despre ce-am mai discutat, ba că dacă nu sunt abatoare in județ ar trebui sa-mi fac io unul (!), ba că de ce nu face primăria…parcă eram la bolunzi, nu alta. Prântu doi porci vanduți la vicini, taiați “ca cum” i-am fi tăiat noi. Cum face tot satul.

I-am intrebat pră domni ce treabă o avut domnul de la antifraudă, de ce-or vinit doi domni mari (unul era șeful biroului antifraudă pră tot județul), taman la noi, n-or mai facut control la nimeni, numa la noi, prântu 2 vaci și 9 porci, la care  noi nu primim  subventie, nu am cerut vreodată si nici nu aveam cum să primim  pentru că avem marvă  puțină. Iar la porci subvenția se dă doar daca vinzi la abator, la carcasa, și  in tot județul nu există abatoare care sa cumpere de la țarani. Ce fraudă  putea fi, fară bani?

Domnii or părut cam mirați că nu primim bani, mai ales că spuneau ca or facut controlul trimiși de APIA, unde aveam probabil o reclamație, si de aia venisera “țintit” taman la noi.

Am primit țâdula cu amenda, 600 de lei, un porc din cei doi îl dadusem pe degeaba! Tare m-o mâhnit, stăm cam rău cu banii, am strâns tot ce aveam ca sa cumpărăm azot, am mai și împrumutat prântu samânța, motorina, vin si impozitele, primăvara e tare greu cu banii. Mai ales ca subvenția n-o intrat, nimic nimicuța. Om vinde ceva să facem bani si să plâtim si daravela asta!

Al doilea năcaz, șciti ca niciodată năcazul nu vine singur, o fost cand m-am dus la APIA, să vad de ce-or timis pră domnul ăla de la antifraudă in control. Cu ce greșisem? Ca noi nu facem mișculațiuni…

Sau poate era o miciună? Daca domnii  veterinari veniseră prântu altceva? Dacă APIA nu-i trimisese în control? Ce avea subventța la hectar cu porcii? Ca noi nu am primit niciodată subvenție la animale. Știam că n-am mințit cu nimic, numa ce fusesem controlat cu satelitu la toate holzile, dacă chiar am semănat terenurile declarate, dacă nu am dat foc la brezdele dă paie …ba veniseră acasă o doamnă și un domn care molăriseră locul unde aruncam balegile de vacă si de porc. Șciți, atunci când faci curat în ștălog arunci cu lopata balega pră geam si apoi  o aranjezi frumos la cativa metri de ștalog ca să putrezească pâna o duci în camp.

Ei, dragii mei, aici era alt bai. Mare. Locul cu pricina, deși era betonat, nu avea zid dimprejur, canal și groapă pentru pișălău. Scuzați vorba năroadă, dar nu mai știu cum i-o zis doamna aia la pișălău pră domneșce. Nu avea voie să curgă nimic dă pă platformă, macăr că in zona unde curgea pră pamânt se făcea o iarbâ deasă si grasâ pe care o taiam vara la porci. Așa erau legiurile în Europa, așa s-or făcut și la noi, musai trăbă să fiu penalizat. Na, penalizați-mă, daca așa-s legiurile ce să facem…

Nu-i baș rău cum vor domnii, și mie mi-ar plăcea să am o platformă din asta domnească, cu zid dimprejur, cu acoperiș să nu plouă pe bălegar și cu groapă  betonată. Aveam numa platforma, fară restul.  În fiecare an cheltuim bani mulți prântu a ține pasul cu alții, sau ca să mai ușurăm din muncă, numa anul trecut ce-am cheltuit prăsta 8000 de euro ca să cumpărăm un tractoraș cu cupă de gunoi si încă un utilaj prântu fân, dă unge atâția bani sa la faci pră toace deodată? Am încercat și la fondurile evropeneșci și n-am reușit, or fost prea mulți țărani pră listă si bani prea puțini, n-or ajiuns la toți.

Dacă tot eram pe la ei m-or pus sa semnez o țâdula cum că am participat la control,  ca am încalcat  legiurile , de m-o luat astupala cand am văzut cat de vinovat eram. Și eram, macăr ca tot satul n-are platforme din alea domneșci, ba nici măcar ce am io…

N-am mai spus nimic, poate ca făceam vreo prostie ca la veterinari, mă mai gaseau și cu alte drăcovenii vinovat, oricum oamenii s-or purtat mult mai “domnește” decat veterinarii, nu s-or uitat de sus, așa cum au obicei domnii cand discută cu țaranii, or ințeles că ce vor ei (nu ei, legea) costă mulți bani, dar nu aveau ce face. Încălcau ei alte legiuri dacă mințeau cum ca totul era bine.

Asta e , dragii mei, toată fala mea de paore s-o dus dracu`, Doamne iarta-mă!

Am vândut doi porci “fara acte” , îs vinovat, macăr ca n-am ascuns nimic și nimeni din sat nu vinde cum zic legiurile, toată lumea declară sacrificare vânzarile catre vecini. Cum să-i cer buletinul lu ` uica Pala, ne știm de-o viața, el îmi taie și mie porcii…și  acuma , când el cumpără de la mine, ca șcie că-s porci de carne, lebadă de curați si sănătoși, să-i cer buletinul si să-i spun ca trăbă el să meargă la dom doctor să se încarce si descarce apoi la bucfari cu porcul meu.  Ar zîce c-am bolunzît, acuma, la batranețe! Toți veterinarii șciu că așa face toată lumea, șciau si domnii controlori, dar dacă legiurile evropeneșci zîc altcumva era musai sa fiu amendat…

Sunt vinovat ca am anunțat tăierea la trei saptămâni și nu la șapte zile, macăr că am o pungă de “cercei”care nu au interesat pe nimeni ani de zile. Si că de sarbarori nu lucră nimeni.

Sunt vinovat ca depozitez bălegarul așa cum îl depoziteazâ tot satul, langă ștalog, fară să masur cat e distanța până la cuină si fară groapă pentru pișălău. Dar nici ei nu sciau baș bine cat trăabă sa fie, 50 metări sau 30? Că una scria in ghidul controlorului, alta in ăla prântu țarani. La 25 o fi bine? Ca la 50 n-ai loc numa daca ajiungi la vecini….

Si cine șcie câte-or mai fi… că or zâs ca nu se leaga baș de toate câte ar trebui!

–––––––-

Dupa ce ne-o trecut supararea si nesomnul am discutat cu baba mea. Ce putem face?

De vindut cum zic legiurile nu putem. Abatoare nu sunt iar clienții nu vor sa se “încarce” cu porci vii  si cu taierea lor, vor merge la alți paori care apoi vor minti ca i-au taiat ei. Așa-i acuma și așa o sa fie atâta vreme cat n-ai unde sa tai animale. Bașca cum le tai, cum le transporți…ca și aici legiurile nu sunt respectate de nimenea. Om fi noi răii-răilor dă pră pamântul ăsta? Om fi…

Mie îmi cam cade greu să mințăsc si imi e si jena de doctorul vterinar. Ne cunoaștem de mult, el o sa știe ca mint, îl oblig să mintă și el, “crezând” minciuna mea. De ce sa mințâm toti, așa, d-a bolânda? De ce să nu spun ce-i  istina, am vindut lu moș Pala, care l-o sacrificat ca mine, tradițional, și să ma scada pră mine la bucfari, fară să  pun omul pră drumuri?

Așa că am hotarât sa renunțam la creșterea  porcilor. O să taiem scroafa, macăr că  baba mea o sa plânga o saptamâna, și, să spun drept, și io aș lăcrima dupa ea. Că așa scroafa cumite și curata n-am avut de cand țînem noi marvă, ne lasă sa intram la ea cand fată, să mutăm purceii la țîță, să-i ștergem cu dârza calda sau chiar să-i ducem de langă ea, la caldură, la bec. Ca i-am facut boxă spețială de fătare, cum ne-o arătat dom doctor si acum îi  tare bine, nu mai calcă purceii și ni-s tare mulțămiți.

La vaci nu sciu. Bani nu avem acuma să facem ce vor domnii, ne mai gândim, daca nu ne descurcăm  le vom vinde și pe ele sau poate ca s-or găta necazurile și o scoatem cumva la capăt.

E tare  greu, ținem mult la ele, sunt ca niște copii prântru noi si baba mea nici nu vrea să auda de asta. Scroafa ca scroafa, da când vine vorba de “vacile ei”  odata se-ncocorează de nu mai ai coraj sa zâci nimica.  Mai ales ca-i tare făloasă de brânzurile ei.

Dar, dragii mei, daca încălcăm și aici legiurile?

Avem certificat de producator, avem buletin de analiză la branza, vacili-s sănătoase, dom doctor veterinar are grija sa nu pată nimic, atâta-l zăbunim de cap cu telefoanele, de-o zis că le pria dezmierdăm, ca nu-s ”animale de companie” , îs vaci,  mulgem la bidon, folosim oale de inox… toace, toace  cum putem mai bine. Și clienți-s tarie mulțămiți!

Vindem și la dughean, și la cont. Ne-am tot socotim dacă putem sa facem și o brânzărie mică, să mai ținem macăr vreo 4 vaci bune, că-i ca și cum ai țâne 10 jule. Tot la munca aia ai cășcig duplu.

Dar suntem cam spăriați de cele intamplate, oricand poate sa “apară” un alt domn care sa ne spuna cate legiuri  am incalcat.

Asa că ne mai gandim,  le mai ținem anul ăsta, apoi mai vedem. Porci nu.

Asta o fost povasta, necazurile nu se mai opresc și nu știu, zau, cum vom trece prăsta toace.

Am scris articolul la inceput de februarie, nu l-am trimis pentru ca tema mi s-a parut prea banala pentru nivelul contributors. Asta pana a inceput circul cu e-coli (e cam aiurea, va voi povesti in alt articol de ce), pana am vazut ca in UE problema pretului la porc si la laptele de vaca e una abordata serios chiar la nivel european. La noi nimic. Subventia nu mai vine, controalele s-au intetit (am aflat din sat ca nu sunt singurul) oficialii bat campii cu ce drag sustin ei fermele familiale.

Asa ca vreau sa dezvolt subiectul ”taranului mijlocas”  intr-o serie de articole, probabil trei, nu doar pentru ca eu insumi sunt un taran mijlocas ci si pentru ca m-am saturat de abureli si minciuni.

Suntem multi, dar nu contam. Suntem acel segment numit ferma familiala, clasa de mijloc a taranimii, inima oricarei agriculturi durabile, alternativa la polarizarea excesiva din ultimii ani. Vax  albina.

Suntem prea saraci pentru a concura cu marii fermieri, dar si prea “bogati” pentru a fi lasati neamendati. Suntem o “sursa” de venituri la bugetele locale. Sau la alte “pozonare”….

Suntem o prada usoara, nu suntem organizati, nu avem specialisti angajati pentru a ne informa  despre vulnerabilitatile de care pot profita “organele”. Situatia duce , uneori,  la abuzuri de functie, la plati de polite sau chiar la mita.

Nici in asociatii profesionale nu ne inghesuim sa ne bagam. Eu unul am incercat, am plecat in secunda doi, erau alte interese pe acolo, voi incerca in alta parte, dar, de regula, cei mici nu conteaza decat in asociatii formate doar din cei mici.

Degeaba auzim planuri maiastre privind fermele familiale, degeaba ne cotopenim cu Planuri Nationale de Dezvoltare Rurala, la concret nu avem acces la fonduri europene, nu suntem suficient capitalizati pentru a respecta cu strictete toate reglementarile,  ba nici nu le stim care sunt (sunt zeci de legi)

Acest prim articol este unul ”emotional” sa zicem, si reflecta simtamintele unui taran obisnuit care a avut ghinionul sa intre in colimatorul “organelor”. Un pic romantat, mai cu “floricele”, dar in esenta adevarat. Controlul DSV avea toate sansele sa fie un abuz de functie, cei de la APIA mi-au spus, verbal, ca nu au solicitat niciun control expres la mine, asteptam confirmarea in scris pentru a face demersurile ulterioare.

L-am primit, mi s-a explicat ca exista  un protocol de colaboarare APIA-DSV, ca fac parte dintr-un esantion de control pe ecoconditionaliate…ghinion. Nu mai intru in detalii, controlul era pe vaci, amenda pe porci, subventia pe pamant… asta e, o sa incerc sa respect ce pot respecta, restul lichidez.

Cat priveste platforma de gunoi lucrurile sunt mai complexe: evident ca trebuie sa protejam mediul, evident ca exista norme si reguli care specifica ce si cum. Cat de complexe, cat costa si cine isi permite vom discuta in viitor.

Aici apar cateva probleme mari.  Din primele “sapaturi” am gasit cel putin 10 norme europene si vreo cinzeci si ceva de legi romanesti, ordine de ministru, HG-uri sau te miri ce alte “chestii”. Este imposibil  sa respecti miriadele de reglementari pentru ca nu ai cum sa le stii pe toate. Se lucreaza cu ghiduri, controlorii au ghidul controlorului ( nu e public din cate stiu) existand si ghiduri pentru tarani, pe probleme punctuale. Oare cuprind tot ce este si in ghidul controlorului?

Ghidul referitor la platforme de gunoi individuale are vreo 46 de pagini, ghidul privind bunele practici agro are …200. Ghidul privind intocmirea cererii unice de plata are 86. Sunt doar cateva…

Orice fermier, taran, agricultor, cum vreti sa-i spuneti, semneaza”ca primarul” , atunci cand depune cererea unica de plata ,si un angajament cum ca va respecta normele de mediu, de ecoconditionalitate sau mai stiu eu cum se numesc. La modul general. Nu i se spune ca aceste norme nu se refera doar la exploatarea terenului agricol (aici numarul de reglementari este relativ mic) ci si la animalele pe care le detine in gospodarie, care nu fac obiectul cererii, si pentu care nu primeste subventie. Altfel spus poti fi penalizat la subventia pe hectar chiar daca ai respectat normele ecologice in sectorul vegetal, dar ai acasa doi porci la care nu ai platforma de gunoi conforma macar cu ghidul nustiucare. Penalizarea poate fi mai mare ca valoarea animalelor…

Acest lucru este aproape necunoscut de catre fermieri, habar nu aveam nici eu, pana nu am aflat ca fac parte din “esantionul de control” privind indeplinirea normelor de ecoconditionalitate. De unde si controlul riguros, la care nu poti sa comentezi prea mult. Chiar daca nu primesc subventie la animale pot fi penalizat la subventia la hectar, din cauza animalelor. Cam aiurea dar asta e.

Avem o problema reala, nationala, cu platformele individuale.

Sa ne gandim cate gospodarii exista  si cate au platforme “conforme”, cu fose pentru purin (asta-i numele pe “domneste”)

Sa ne gandim ce mari probleme sunt cu gropile de gunoi menajer(astea cu gunoiul de grajd sunt o frectie pe langa cele cu gunoiul menajer, levigatul, metale grele, alea,alea)

Sa ne gandim apoi  ce poti face cu purinul? Ala trebuie scos si imprastriat cumva. Irigam prin picurare,cumparam instalatii de imprastiere pe camp? Care este varianta sustenabila? Sau variantele, la nivel national. Sau o lasam  moarta, in coada de peste, avem reglemntari pe hartie, ca asa “zice” UE, in practica e varza si ii belim pe aia care au avut ghinionul sa cada in esantioanele de control? Ca asa se vede din ograda mea…

“Chestia” naspa este ca abordarea este una tampita: se merge doar pe penalizare, uitand regulile de baza ale sustenabilitatii oricarei masuri- informare, finantare, tehnologie, eficienta (fermierul trebuie sa faca profit, nu sa piarda bani)

Problemele sunt multe si un singur articol era prea putin. Povestea prea banala, un taran amendat…de ce  sa nu respecte legea, in fond? Ce-i cu atata vaicareala? Ati vrut in UE? Asta-i UE, sa respecti legea si mediul, ce atata  palavrageala…

Una peste alta voi incerca sa dovedesc ca exista o abordare aiuritoare a sustenabilitatii intregului program de dezvoltare rurala, in general, si a masurilor de mediu in special.

Basca unele masuri sanitar veterinare care suna frumos pe hartie, dar care sunt practic inaplicabile.

Premierul Ciolos ar trebui sa cam stie tot ce misca in domeniul agro, a fost atatia ani comisar european pe agricultura. Avem un atu formidabil, ar trebui sa stie foarte bine si drumul  pe care sa mergem, suntem in urma si nu trebuie sa inventam nimic.

Am vazut cateva declaratii privind fermele familiale, suna frumos, chestia e ca inainte de a ne sustine ar trebui sa nu ne omoare! Este cel mai prost an privind plata subventiilor agro, de un an si ceva suntem controlati si rascontrolati, adesea pe chestiuni formale.

Preturile au scazut mult, toate statele din UE cauta metode de sprijin pentru fermierii lor, la noi taman pe dos, nu mai stiu cum sa ne sufoce cu te miri ce.

Intelegem volatilitatea  preturilor agro, suntem pe aceasta piata libera de ani buni,  dar nu intelegem lipsa de strategie in domeniul ruralului in ansmblu. Pentru ca agricultura nu se poate analiza de una singura, discutam aproape de jumatate din populatia tarii care traieste in rural si mai bine de un sfert din populatia ocupata care are venituri din agricultura (spre deosebire de media UE, de vreo sase ori mai mica).

Asta in timp ce avem probleme  extrem de serioase atat la ANSVSA cat si la APIA. Institutii cu sefi schimbati, uneori in decurs de cateva ore. Politizate la nivel de sefi regionali peste masura. Oricine discuta cu un veterinar practician (am un nemasurat respect pentru cei care fac tratamente) vede difernta de “perceptie” intre cei care chiar lucreaza in domeniu si cei care reglementeaza. Primii stiu foarte bine ce se poate face si ce nu, ceilalti se acopera de hartii.

In urmatorul articol voi analiza problema reglementarilor sanitar veterinare si a conditiilor de bune practici agricole urmand ca in ultimul articol din serie sa vedem “the big picture”, sa facem si niste socoteli, sa cautam solutii. In afara celor devenite deja vorbe goale…

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Dureros.
    Si haios scris.
    Dar nu alina cu nimic din durerea pricinuita de legile dobitoace sub umbrela „asa zice UE”.
    NB,
    pentru mine e clar: fiindaca erati vestit, cunoscut, veterinarii au venit la dvoastra in speranta unei spagi frumoase. Nu ati priceput, scuzati, si v-au dat o amenda :P
    Viata la tara gindita in birourile ministerelor de la Bucuresti este o ramasita a directivelor partidului de trista amintire.

    • Posibil, am avut ceva semnale (stiam „pe surse”ca mi se pregateste ceva dupa sarbatori)
      Daca era numai atat, o mica razbunare provincila, articolul era nepublicabil, evident.
      Chestia este, se pare , mult mai grava, vorbim de o institutie care raspunde de siguranta alimentara, de adminstrarea eficienta a crizelor ce tin de sanatatea animalelor dar si de de siguranta alimentara. sa ne amimtim cum au gestionat gripa aviara sau „cancerul” cailor. Ce aiureala este acum cu e-coli, bacterie care exista in mod natuarl in tractul disgestiv si la oameni si la animale (boala edemelor la purcei de ex. este ravasitoare, si are la baza inmultirea si „mutatia” bacteriei in tulpini toxice chiar in tract, apoi trece in sange prin peretele intestinului subtire pana la o anumita varsta, de aceea pericolul este doar la sugari etc)
      Aata este esenta existentei ANSVSA, asta este spiritul legii, ca sa nu mai vorbim de codul etic (au si asa ceva) De aceea este necesar sa dezvolt subiectul, lucrurile sunt grave, si asta nu de azi de ieri, acest prim articol a fost de „incalzire”, sa intram in problema, usir, usor.

  2. În România, un om cinstit nu poate ține pasul cu mulțimea reglementărilor, iar nivelul amenzilor nu are nicio legătură cu sumele reale care se obțin dintr-o activitate economică dată. Atitudinea cooperantă cu funcționarii publici este cea mai proastă soluție, un om cinsiti care semnează procesele verbale și își plătește amenzile va fi amendat cu prioritate pe viitor.

    Majoritatea reglementărilor trebuie pur și simplu ignorate, punerea lor în practică generează mai multe probleme decât rezolvă și costă cât nu face, după cum v-ați putut convinge în cazul platformei pentru dejecții. Contestați orice amendă în justiție, reclamați orice funcționar public pentru abuz în serviciu și o să vedeți că vor prefera să vă lase în pace. Le place să vină la om acasă și să–și dea importanță, dar nu le place să dea explicații în fața judecătorului sau procurorului.

    • Nu poti ignora reglementarile, in primul rand pentru ca unele tin de siguranta reala a alimentelor, de sanatatea si bunastarea animalelor, altele te pot baga in faliment
      Sa nu credeti ca peste tot lucrurile sunt roze, ma gandeasc, de ex. la cei cativa vecini care deverseaza direct in canalul din fata casei (evident nimeni nu are nicio treaba cu ei). Probabil ca ati vazut si la case mai mari (grangurii care deverseaza direct in Snagov)…sau gropile judetene de gunoi care sunt bombe ecologice reale.
      Aveti insa dreptate la procesele verbale, trebuie semnate cu obiectii, aici am gresit. Lehamitea si nervii si-au spus cuvantul.
      Cat priveste actiunea in justitie sumele sunt prea mici. Am incercat acum cativa ani, era vorba de modificarea taxelor pe proprietate la jumatatea anului, cei care platisera in avans pe tot anul au primit notificari cum ca trebuie sa achite surplusul, desi nu mai figurau ca debitori,
      Am discutat cu un avocat, si el isi pusese problema dar a renuntat, sansele era destul de mici de castig. Nici sumele nu justificau efortul.
      La fel era si acum, PV se poate contesta doar la judecatorie, in 15 zile, Aveam o baza doar daca raspunsul APIA venea in acest interval. Nu avenit, evident. SI nic sanse de castig nu erau prea multe pentru ca legea spune expres ca miscareea animalelor vii se face doar cu acte. La fel ca in UE, inclusiv in UK. Doar ca la ei sacrificarea traditionala nu prea exista. Noi am reglementta-o „europeneste” (ceva practic inexistent prin alte parti) pe hartie dar inaplicabila la modul practic.
      Cat priveste platformele aici e si mai „cotoioasa”. SA noatm doar ca avisele de medi sunt necesare doar de la 100UVM-uri in sus, normele de ecoconditionalitate nu au o limita, pot ncepe de la doua gaini. O sa discutam mai pe larg in articolul dedicat, este o brambureala incredibila, dar foarte bine „asezata” teoretic.

      • Nu am contestat utilitatea acelor reglementări, am contestat capacitatea gospodarului de a suporta costurile punerii lor în practică, de aceea am spus că majoritatea trebuie ignorate. Este util ca reglementările să fie cunoscute, astfel încât să le aveți în vedere când reorganizați una-alta prin gospodărie, respectarea unora dintre ele nu costă neapărat, iar altele pot fi puse în practică atunci când vă puteți permite costurile.

        Însă nu va aprecia nimeni faptul că unele reglementări sunt respectate de Dvs., funcționarii publici vor veni să vă amendeze căutându-le pe cele pe care nu le respectați, iar Dvs.nu veți putea ține niciodată pasul. Nu puteți Dvs.implementa și respecta cât pot ei legifera și amenda, asta era ideea :)

        Baza pentru a contesta un proces-verbal nu vă trebuie în acele 15 zile, important e să fie depusă acțiunea la Judecătorie, restul se mai rezolvă și din mers. Sigur că mișcarea animalelor vii trebuie făcută cu acte, dar porcii nu i-ați vândut vecinilor să-i ducă acasă la ei. Au venit vecinii și i-au sacrificat la Dvs în curte, imediat după cumpărare, n-ați vândut Dvs.niciun fel de carne.

        Pentru birocrație și pentru justiție realitatea de pe teren are prea puțină relevanță. Contează doar ceea ce rezultă din hârtii. Există noțiunile ”de fapt” și ”de drept”, însă mulți oameni le pun una după alta în aceeași frază, tocmai pentru că le e greu să facă distincție între ele.

  3. 1.Nu aveti ce solutii cauta, fiindca ele nu exista pentru Romania!Normele de mediu, de crestere a animalelor, cele sanitare, fiscale, comerciale, etc. impun taxe si costuri de nivelul unei tarii ,,medii” economic din UE, in ce priveste cheltuielile.In schimb, costurile de crestere a animalelor sint mai mari decit in tarile (medii) UE, deoarece in tarile esuate economic nu exista subventii de acelasi nivel.De asemenea nu exista nici aceasi ,,abundenta” a cererii de marfa si cumparatori care sa plateasca un pret corect.Adica sa acopere costurile si sa asigure un profit pe masura investitiei si muncii productive, consumate!
    Asa ca, SOLUTIA ramine aceea pe care v-am spus-o! Adica ,,reconstructia economica si industriala” a tarii, care sa faca din Romania tara ,,medie” a UE, in privnta costurilor si pretului produselor agricole si alimentare.Altfel, puii, carnea de porc si de vita straina, cerealele si legumele straine, etc., desfiinteaza treptat fermele romanesti, lipsite de ,,protectie politica”.
    2.Pe ,,Cursdeguvernare”, in comentariul la art. ,,Document/,,Clasa de mijloc la sate”:Planul Guvernului, schemele de sprijin, tintele asumate”, exista RASPUNSUL la o viziune teoretica si ,,birocratica”, privind ceeace se prevede in ,,folosul dvs.” de noul Guvern, stimate autor din ,,clasa mijlocie” care munceste pentru impozite, taxe, fisc si inspectorii sai.Alaturi de celelalte ,,acte legislative” existente, acesta este inca un surogat la ceeace aveti nevoie dvs.Acesta inseamna inca un pas spre a va lasa pagubas de agricultura, care in tarile inapoiate economic si industrial – este cea mai proasta afacere antreprenoriala, dintre toate.Daca si fermierii din tarile dezoltate au citeodata probleme care-i scoate cu oile sau tractoarele in strada, puteti intelege ce va asteapta, urmare a dezintegrarii industriale a Romaniei, a caderii continue a monedei nationale, a scaderii puterii de cumparare, urmare a lipsei dupa 2008, a oricaror investitii straine.Pardon:afara de cele comerciale:supermarketuri, care transfera in Vest locurile de munca si sint un factor ,,ajutator”, celui NATIONAL, de a ingropa agricultura romaneasca.In final, se va ajunge ca pamintul sa fie instrainat, iar fermierii straini sa reuseasca (acolo unde nu puteti reusi dvs,) rentabilizind agricultura ,,DIN Romania” – la fel cum face orice intreprindere straina: adaugarea de costuri fictive, incit taxele si impozitele sa fie cit mai inexistente pentru ele.
    3.Pentru antreprenori situatia nu-I chiar asa de grava, intrucit vor putea concura pentru un post de CEO la o ferma straina din Romania, fie sefi de sector de crestere a animalelor.Astfel ramin ,,clasa mijlocie”, chiar daca nu mai fac parte in clubul ,,gulerelor albe” ale agriculturii…

    • Exista solutii, cea mai la indemana este …lichidarea afacerii agro (care este pe vegatal, asta cu laptele e la inceput, un fel de pilot, sa testam piata, mediul). Nu depindem de ea, mai avem cateva si in alte domenii (IT, sevicii). Ramane sa analizam, ne-am legat cumva de ea, chiar ne iubim animalele neasteptat de mult… mai vedem, daca suporta si ceva costuri cu un angajat o tinem o vreme.
      Da, viitorul afacerilor mici la sate trebuie legat de afaceri non agro, este un segment cu un potential mult mai mare. Voi dezvolta in ultimul articol din serie. In fond toata teoria asta „generalista” trebuie aplicata , de ficare dintre noi, cat mai concret.

  4. Articolul dumneavoastră m-a întristat şi mi-a adus aminte de campaniile desfăşurate de autorităţile comuniste din România împotriva ţăranilor harnici şi înstăriţi, începând din anul 1945. Atunci li se spunea „chiaburi” şi autorităţile inventau tot felul de măsuri administrative pentru a-i obliga pe ţăranii respectivi să renunţe la ocupaţia lor tradiţională şi să se înscrie de bună voie în colhoz (GAS şi CAP, dacă dorim să utilizăm abrevierile româneşti pentru sistemul preluat din Rusia/URSS şi impus cu forţa de marionetele comuniste de la Bucureşti).

    • Nu putem compara, acum diavolul e mai mic… mult mai mic. Are alta forma, desi pe fond se poate pune problema si daca nu cumva asistam la o „tehnica” similara cu cea din manualele care faceau referire la cum se tine populatia in frau: facem legi imposibil de respectat, oamenii vor avea un sentiment de servitute fata de cei care controleaza (atunci politruci,acum organe „evropenesci”, s-a schimbat lupta de clasa cu evropenismul prost inteles), nu mai chjtaie nimeni pentru ca toti se stiu cu musca pe caciula. Fie ca vinzi porcul „fara acte”, fie ca n-ai platforma, pistol de asomat sau mai stiu eu ce. Esti un fel e vinovat tolerat.
      Daca nu e valabila teoria asta nu mai ramne decat prostia, incompetenta, obedienta tampa.

      • E foarte valabilă teoria, fiți liniștit. Și nu e nevoie să ne bazăm doar pe celebre personaje cunoscute de toată lumea, gen Adrian Năstase, pentru a înțelege filozofia sistemului. Am foști colegi și prieteni deveniți funcționari publici, chiar ăsta e modul lor de gândire. Sunt mici satrapi, fiecare în pătrățica lui, foarte satisfăcuți că ”oricine e vinovat de ceva”, trebuie doar să-l alegi pe cel pe care-l vrei.

      • „There’s no way to rule innocent men. The only power any government has is to crack down on criminals. Well, when there aren’t enough criminals, one makes them. One declares so many things to be a crime that it becomes impossible for men to live without breaking laws. Who wants a nation of law-abiding citizens? What’s there in that for anyone? But just pass the kinds of laws that can neither be observed nor enforced nor objectively interpreted – and you create a nation of lawbreakers – and then you cash in on guilt.” [Ayn Rand]

        Si da, diavolul contemporan este mult mai mic, atomic, tocmai asta e ideea: sa nu’l zaresti nici cand ti se strecoara in ganduri…Iar cand te simti vinovat ca ai incalcat o norma produsa de demoni ca sa’ti ciobeasca libertatea economica/contractuala se cheama ca ai fost contaminat.

        • În realitate, ăsta e cel mai greu lucru: să poți spune ”legea aia e o prostie și n-ar trebui să o respecte nimeni”. De-obicei nu poți spune asta în public, uneori nu o poți spune nici în fața prietenilor, dar măcar pentru propria persoană trebuie să ți-o repeți din când în când.

  5. In toate orasele mari si mijlocii sau construit depozite imense pentru legume si fructe aduse din import.Produsele din carne si carnea provin din import cu mici exceptii din ferme particulare ,iar produsele lactate atat cele de le tarani din piata cat si cele din magazin raman sub semnul indoielii cand vine vorba de conditii de igiena si controale sanitar veterinare.Despre ce agricultura romaneasca vorbim?Taranii vand in piata 2/3 din ei produse cumparate de la depozitele amintite mai sus,pentru ca produsele de pe peticile de pamant de langa casa nu le ajung pentru propriul consum, iar suprafetele din camp sant date in arenda,unde se cultiva cerealele ce se cer la export si putin pentru intern.Nu exista macelarii care sa vanda carne si produse din animale crescute fara furaje ,pentru ca nu sant rentabile pentru,ei.Animalele achizitionate de la tarani sant scumpe si sant putine fata de consumul ridicat de carne.Da ,fermele familiale ar fi o solutie in condititle in care statul iar sprijini cu subventii iar taranii s-ar multumi cu niste venituri modeste de pe urma vanzarilor.Dar nu se poate concepe o similitidine cu o ferma din Germania de ex. unde membrii familiei erau angajati cu acte in regula si aveau un salariu la fel cu al angajatilor lor-1500 EU. Cat despre informare, finantare,tehnologie,VAX POPULI, singurele legaturi intre tarani ,fermieri,si stat sant Registrele agricole de la primarii si APIA,adica niste mici functionari care inregistreaza niste suprafete de teren pe,baza actelor de proprietate sau adeverita,niste culturi sau produse pe care le declara omul ,ca oricum nu-l verifica nimeni ce vinde in piata ,si desigur dau subventii ,cu sau fara intarziieri, dar le dau,ca-i lege si sa nu uit, dau pliante cu ultimele ingrasaminte chimice si niste scule agricole.Cine credeti ca ar fi dispus sa schimbe aceste lucruri?Cum se poate concura cu o piata de produse ieftine din import cand patronii marilor firme sant bagati pana peste cap sau agatati in politica?Ar putea d-l premier sa faca publica lista marilor importatori care fac concurenta fermierilor romani?Astept sa fiu contrazisa,chiar m-as bucura.Nu o sa accept exemplele cu cativa mp de solarii,sau cateva grajduri cu finantare eoropeana si vaci din Olanda.

    • Aveti dreptate. M-a contactat cineva care vindea cascaval in piata. Il cumpara de la un depozit si-l vindea, un pic afumat, ca nu stiu ce specialiate de casa. De aceea oamenii prefera sa-l cumpere direct de la sursa.
      Cat privste pretul vi se pare scump 5 lei/kg porc viu? care e practic nesubventionat cu nimic? La care platesti atat impozit forfetar dar si impozit pe macarea care i-o dai? 5 lei este uneori sub costul de productie. Doar cei subventionati masiv rezista. Sau extrem de performanti, care au integrata productia. Cum e Musca. Sau chinezii care au cumparat Smithfield…ahmmm.
      Stiti cu cat se cumpara laptele de procesator? Cu 90 de bani.

      • Nu ma refeream la pretul de achizitie ,sa nu ma intelegeti gresit(am scris gresit),stiu care sant ,ci la cel de vanzare,ptr. ca produsele bio sant mult mai scumpe,pretul este aproape dublu la sunca ,carnati ,iar laptele de bivolita 6 lei/l.(Macelarul nostru a inchis pravalia si a plecat in Spania ptr. ca a dat faliment, de ex.)

  6. Taran mijlocas? Adica un eufemism pentru chiaburi. Ca ceea ce descrieti aci e patura subtire de bogatani speculanti de pe la sate, aia care jecmanesc pe bietii iobagi obligindu’i la munca cu ziua, platita in capace de conserva, pe marile lor plantatii.

    Si da, domnul premier tehnocrat a promis ca va ajuta micile ferme. Dar nu chiaburimea imbuibata. Mica ferma inseamna gospodaria de familie, cu teren de maxim 500mp, locuinta de maxim 50mp, maxim 3 animale cu blana si maxim 3 pasari, un cotet si o buda in fundu curtii. Daca ai canalizare intri la alta categorie si nu meriti ajutoru statului. Daca ai canalizare, apa curenta, curent electric, internet si 2 caini de rasa nu mai esti taran, nici un soi de taran, ci orasan, deci mucles la fonduri europene. Ia, la munca, nu la intins mana la banii europenilor!

    Si ce tupeu, sa fraudezi sistematic fondurilii si dup’aia sa te lamentezi ca nu mai poti creste zeci de porci ca pan’acu. Pai, unde’i lege, nu’i tocmeala, nu? Nu asa a fost vorba dupa Colectiv? Si ca veni vorba, nu mai bine va bagam iarasi la colectiva din moment ce nu va pricepeti sa aveti grija de animale? Pai daca nu stiti a le creste si va bateti joc de ele, ar trebui nu numai sa va taie Statul amenzi, ci sa va confiste direct toate animalele si sa va puna interdictie pe 5 ani la detinerea si manipularea de active si mijloace sensibile de productie.

    Dar ce’i al vostru bun trebuie recunoscut: stiti sa va plangeti, aveti talent in a bodogani, in a carcoti si jeli pe la portile maimarilor. Textu’i bun de studiat la scoala pentru arhaisme si regionalisme.

  7. EuNuke,
    Nu stiu daca ,,parodiati” pe activistii PCR din anii 50, ori chiar sinteti unul dintre acestia, rasarit in gradina politica postcomunista a Romaniei…

    • nu ma dezamagiti si „cu analizele astea” :P
      Daca pe @ euNuke il considerati un fost activist pecere, inseamna ca nu cititi deloc ce se posteaza pe Contributors, inafara analizelor dvoastra.

    • @Caliman Eugen, domnule,

      eu inteleg ca suntem printre oameni civilizati, aici, pe platforma europeana contributors, deci, va rog, fara acuze politicianiste.

      eu inteleg si ca articolul depune marturie despre niste abateri destul de grave de la regulamentele Uniunii privind cresterea animalelor

      eu inteleg ca e greu cu cititul, dar chiar asa, nimeni din satul ala sa nu stie legea?

      eu inteleg si’s destul de tolerant cu incompetenta si ignoranta populatiei, dar domnilor, asa cum coruptia s’a dovedit a fi criminala, va atentionez ca si ignoranta ucide! Iar colegii de la Bruxelles s’au saturat sa faca Planuri degeaba, sa va excepteze, sa va atentioneze, sa inchida ochii la tergiversari si ‘rezolvari’ tipic rumanesti. Deci, daca taranii chiaburi si functionarimea corupta continua sa cada la pace in detrimentul planificarii centrale nu avem ce face decat sa va raspundem cu aceeasi moneda: va tergiversam si noi la plata subventiilor, vi le taiem cat putem, trimitem olafu pe coclauri, ca sa vedeti ca si rabdarea noastra are o limita. Si nu, nu e vorba de niciun comunism, caci ‘colectivele’ noastre sunt private si model stiintific de dezvoltare rurala sustenabila si ecologica. Marile ferme au intrat in Romania si a cam venit timpul sa va inghita ograzile primitive, insalubre, evazioniste si falimentare. Cum, nu credeti? Pai ia luati aminte la boala a mai populara a tarii: o boala de c…t cum numai o clasa de c…t putea sa produca. Umbla cardul de bacterii pe ulitele patriei ca pe bulevard, ca o ceata de pitipoance in calduri, puse pe reprodus, si voi, in special politicienii, nimic, nici macar o atentionare pan-europeana, de a trebuit sa vina ditamai Comisia sa va faca treaba, altfel ati fi tinut rahatul ascuns sub pres ani de zile. Bacteriile sunt rezultatul activitatilor agricole urechiste din exploatatiile de tip chiaburesc. Deci, daca vreti branza conforma, sanatoasa, evacuati chiaburii din circuitul economic.

      in fine, eu inteleg si saracia si suferinta bietilor tarani, dar domnilor, asa nu se mai poate, trebuie luate urgent masuri pentru a proteja sanatatea populatiei, integritatea septelului si veniturile bugetare [afectate grav de evaziunea sistematica din agricultura].

      • Credeam ca primul cometariu era „la misto”… o ironie fina. Vad ca m-am inselat.
        Am inteles, suntem toti de c….t, in frunte cu bacteriile. Aferim!

        • Domnule Modan, daca nu stiti de unde vine raul cum vreti sa va aparati, cu ce instrumente? Pai a fost suficient sa fiu komisar european vreme de 2 replici si deja ati cedat, oare de ce? Daca o sa continuati sa credeti ca jugul e bun dar nu va pricepeti sa’l purtati pe umar, ca cei ce pritocesc jugul sunt oameni de bine, dar argatii lor is cam scrupulosi si obtuzi in aplicarea literi de regulament, ca ranile de la jug nu sunt rani, ci invataminte, apai io nu vad cum o sa mai rezistati in agricultura.

          • Hai, dom’le, n-o mai da la intors! Ai uitat de plenarele la care infierai exact la fel ca aici? Crezi ca te-a uitat lumea? Ai devenit mare stab doar in urma casatoriei cu fiica Alexandrinei Gainusa dupa ce ai divortat, oportunist, de nepoata Anei Pauker.

            Si functionar bruxellez cum ai fi ajuns daca nu te-ai fi casatorit, a 4-a oara, recent, cu vaduva unui fost komisar european inrudit prin alianta cu presedintele Norvegiei?

            Sa mai spun ca esti fiul nelegitim al lui Brucan facut cu Dolores Ibarruri, ca ai studiat agronomia cu Lysenko la Universitatea Patrice Lumumba din Moscova si ca te-au facut general la Academia Frunze?

            Nu mai spun ca e deja prea mult. Te-ai deconspirat singur.

  8. Poate e naiv ce spun, dar prima grija pe care ar trebui sa o aiba armata asta de functionari ai statului, din agentiile specializate, ar fi sa-i tina pe tarani informati despre ce indatoriri rezulta din contractele pe care le-au semnat, contracte pe care multi dintre ei chiar nu sunt facuti sa le inteleaga. In realitate, ei aleg solutia cea ma confortabila, sa fie zbiri; vin si aplica amenzi. Isi exercita puterea fara efort. Vorba aia: tiganu’ ajuns imparat…

    Nu e de imaginat ca faci peste noapte din tarani, oricat de vrednici ar fi, niste experti in legislatie europeana, dar e usor si la indemana sa le gasesti nod in papura si sa-i arzi pentru orice, ca sa-ti stie de frica. Asa se simte implinit lefegiul statului.
    Si, daca ii mai pica ceva de la taranul ajuns infractor fiscal, cu atat mai bine

  9. Stimate,
    d-le victor L si euNuke,
    1. Eu nu tin atit la analizele mele, cit la respectul reciproc, dintre comentatori.De vina este insa distanta cosmica, dintre viziunea unui consultant in dezvoltare economica si cea a unor viziuni de functionari nationali sau de la Bruxelles.Eu vad lucrurile prin prisma posibilitatilor reale ale unei tari esuate economic si agricol, careia i se cer respectarea unor reguli cu costuri insuportabile la indicii de rentabilitate nationala, a cresterii animalelor, de orice categorie.Probabil ca regulile devin sustenabile la un numar major de animle, existente in tarile dezvoltate, sustinute prin investitii cu bani UE.De la strategii si directive UE, este distanta ca de la cer la pamint, pina la realizarea de ferme uriase, pe model Franta sau Germania.Trebuie sa fii picat din luna, sa nu stii, ca in istoria economica, marele industrias sau fermier, a aparut din multitudinea de mici si apoi mijlocii industriasi sau fermieri!
    Daca nu sustinem cresterea ,,exploatatilor chiaburesti” si le hulim cu mindrie comunitara, capitalista, nu vom avea niciodata mari exploatatii agricole.Sigur ca disputa nu are sens si este sterila intre un ,,legist” de sorginte UE si un consultant in dezvoltare economica, deoarece legistul nu are nevoie decit de lozinci si nu de cunoasterea profunda a fenomenului dezvoltarii si caznelor ajungerii ,,gospodariei chiaburesti”, la ferma majora, de calibru UE!Aceasta pentru simplu motiv, ca la Bruxelles nu se invata NIMIC despre dezvoltarea economica si etapele sale, ci se practica strategii si directive teoretice, care sint la rindul lor, distribuite la nivel de guvern, judet si orase/comune, raportindu-se de 8 ani, doar stagnarea si esecul agriculturii romanesti…
    Calea ,,dreapta” pentru agricultura este alta si am incercat sa prezint ceva din ea, in comentariul pe portalul economic ,,Cursdeguvernare, la articolul ,,Document/Clasa de mijloc la sate:Planul Guvernului, scheme de sprijin, tintele asumate”.
    2. Va asigur de intreg respectul, dar textul criticat de mine, poate prea lapidar, este contra unui refuz de intelegere a situatiei din Romania, tratata cu indiferenta judecatoreasca, a cazului clasic de furtul unei paini de catre un flamind, care conduce la condamnarea lui, deoarece nu sta in caderea judecatorului de a emite alte judecati, decit cea a functiei sale.Lipsa de intelegere fata de posibilitatile reale ale unei ferme de a asigura ceeace prevad reglementarile europene, este fireasca pentru reprezentantii acesteia, fiindca atit Romania cit si UE sint incapabile de a ORGANIZA dezvoltarea economica, care sa aiba acea evolutie si randament financiar, care sa permita respectarea regulilor sale.De la o birocratie europeana, lipsita de calificarea economica si fara institutii in domeniul DEZVOLTARII ECONOMICE, industriale si agricole, de la sora ei nationala, nu se pot astepta decit reactii birocratice, acuzatoare, desi imposibilitatea transformarii ,,chiaburimii agricole”, in ferme mari i se datoreaza in totalitate!
    3.Chiar daca planificarea centrala stabileste ceva, acel ceva este irealizabil fara un ,,proiect national de dezvoltare industriala si agricola”, care sa dea coerenta actiunilor locale si a celor nationale cu cele ale UE.De altfel, fara a cunoaste tehnicile si instrumentele dezvoltarii economice, nu aveti nici un rost pozitiv la Guvern sau UE, fiindca dezvoltarea economica se organizeaza institutitional, nu se decreteaza prin legi, strategii sau Directive.,,Intrarea” fermelor mari este la inceput in Romania si ele nu au succes fara intrarea in acesta evolutie, a ,,chiaburimii”, a carei experienta antreprenoriala asigura crearea si succesul fermelor mari!Si Bruxellesul poate face riuri de planuri si atentionari, daca dvs. nu ORGANIZATI dezvoltarea Agricola, conform legilor economice ale acesteia, legile UE sint inaplicabile.Scriu nu pentru a va contrazice, ci din pozitia de constructor al unui proiect economic national de dezvoltare economica, dispus sa va faca cunoscute unele dintre principiile si tehnicile care sa va asigure succesul profesional, pe linia dezvoltarii agriculturii.La tel. 0761196940 imi puteti comunica un E-mail activ, pentru aceasta ,,comunicare”.
    Cu stima,

  10. Pare ca diferenta dintre lege si faradelege e un balamuc birocratic in care e greu de deslusit daca e vorba doar de suprareglementare, lipsa de reglementare sau incapacitate procedurala, duios doinite dupa ureche;
    o ciudatenie nesurprinzatoare ar fi dizabilitatea de interpretare a unui ghid, care nicidecum nu ar trebui sa conduca la penalitati, intrucat orice ghid anexat unei reglementari are doar menirea de a servi drept model de baza si justificare pentru o noua procedura ce urmeaza a fi asumata si eventual particularizata, nicidecum sa restranga libertatea de conceptie si adaptare a solutiilor;
    un alt automatism neconditionat ar fi rigidatea copy-paste, de grosolanie contrastanta, cu care abordam necesitatea armonizarii (ce termen delicat …); daca maine-poimaine europenii ar generaliza solutia de etansare cu membrane termosudabile a platformelor de balegar, nu neaparat ar implica sa o generalizam si noi printr-o norma restrictiva; de fapt, orice norma (care are putere de lege, nu de ghid) ar trebui sa aiba cateva caracteristici principiale:
    1. sa nu impuna o anume solutie („pisatoare”, membrana etc), ci sa defineasca parametri (concentratii, distante limita de siguranta etc);
    2. nu norma trebuie sa planifice generalizarea unei anume situatii, ci situatia favorabila preponderenta trebuie sa impuna standardizarea, fundamentata pe istoric experimental;
    3. sa fie flexibila, permitand portite exceptionale de rezolvare in orice situatii atipice, neprevazute sau neluate in calcul; care de regula sunt incluse in norma cu expresii generaliste de genul „cu exceptia situatiilor justificate, conditionat de adoptarea suplimentara a unor masuri de siguranta corespunzatoare”; care masuri nu reprezinta nimic altceva decat o solutie particularizata propusa de un expert sau proiectant de specialitate (norma trebuie sa fie subordonata expertului si nu invers) si care devine obligatorie in vederea obtinerii avizelor/autorizatiilor pentru activitatea respectiva, iar nerespectarea conditiilor concret materializate intr-un aviz sau autorizatie ar trebui sa atraga penalitati;
    altfel, daca luam la purecat indeplinirea tuturor normelor drastice de proiectare/exploatare/functionare, ar trebui sa intrerupem nenumarate activitati, cum ar fi de pilda functionarea statiilor de carburanti din localitati, sau sedintele parlamentului, la a treia abatere de la legea antifumat

    • Eu o vad un pic altfel, desi are sens ce spuneti.
      Costurile de realizare a unei platforme sunt undeva la 30-40 euro/m2 doar la platforma, fara acoperis si fosa. O vaca produce 11 to gunoi/an, si in jur d3e 1500-2000 l purin pe an.(un porc 1500-200 gunoi etc) Timpul de depozitare este minimul perioadei in care e interzisa imprastierea pe camp, undeva la trei luni. Una peste alta, pe medie aven mevoie de platforme plus drumuri de acces de vreo 50 m2. Cate gospodarii sunt la tara? Cate au animale? Cate platforme conforme trebuie construite? Probail ca vreo cateva sute de mii, daca nu chiar 1 milion ( daca ne gandim ca jumatate din populatia tarii locuieste in rural, sau la numarul de exploatatii agro poate fi si 2). Sa zicem 1 milion x 2000 euro/platforma medie=…ups, vreo doua miliarde de euro. basac solutia de imprastiere a purinului,.Basca riscurile neetanseitatii rezervoarelor, asta inseamna injectarea directa apuriblui in panza freatica. Basca costurile de intretinere, utilajele care o deservesc. E sustenabila masura? Cu ce bani? Cum este capitalizara medie a taranului? Suporta? Cat bani sunt pe fomduri EU disponibili?
      Bun, vom discuta mai detaliat in articolul dedicat.

      • aparent, fara sa cunosc structura unei astfel de platforme, 30-40eu/mp imi suna destul de piparat comparativ cu un strat simplu de asfalt de 4cm sau de membrana termosudabila care costa in jur de 7eu/mp fiecare, un strat de beton de 10cm in jur de 10eu/mp, sau un strat de 20cm agregate compactate de vreo 4eu/mp; mi-e insa foarte familiar cum costurile devin exorbitante in abordari limitate si izolate, in timp ce nu m-as mira ca dupa mintea unor birocrati care se bazeaza pe (ghici…) ghiduri de evaluare, schimbatul unui bec la o scoala de tara ar trebui sa coste cam cativa lei, c-asa ar rezulta chipurile din incadrarile formale din indicatoare de deviz sau standarde de cost generaliste;

        am convingerea ca episoadele urmatoare vor fi la fel de interesante ca si prezentul si cele anterioare :)

        • Pentru incalzire, intrati aici
          http://www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%20nationale/sicomant/SICOMANT_Raport3.pdf
          Fig 7 si 8 sunt solutia practica, restul cu folii si alte abureli sunt practic imposibile la modul practic (se rup cand cureti cu lopta, ce sa mai spunem cand intri cu un tractor cu cupa) Veti gasi pretul de 30-40 euro/t, ceea ce corespunde si cu pretul pe m2 practic. (constructie de beton armat, cu zid de BCA)
          Dar si un calcul sumar (fundatie, zid imprejur, manopera ne duce tot acolo. Daca am pune si proiectul depasim.
          Targetul meu este fig 7 cu 3 boxe.
          Toate pozele sunt facute vara, pe uscat. Va imaginati cum arata pe ploaie. In plus ai nevoie si de drum de acces, utilizabil si cand ploua.
          Apoi, tot ca incalzire, sa ne gandim daca containerele alea din poze indeplinesc o alta cerinta expresa: sa nu avem scurgeri de pe platforma, ca de asata se leaga controlorii. Deci musai acoperis, canal si fosa. (nu ca in fig2) La mine de asta s-au legat, erau scurgeri de pe placa de beton Sunt multe lucruri care se bat cap in cap.

          • Întrebare din tribună: n-ar fi mai simplu să folosiți niște cisterne? Eventual decupate deasupra și cu capace destul de mari pentru acces? Se poate pune gunoiul de grajd direct în ele și vă duceți tot cu ele pe câmp când îl împrăștiați. Pentru cantități mai mici probabil ar merge și niște europubele de 1100 litri. Există tot soiul de containere etanșe pe lumea asta, nu trebuie ca platforma să fie copiată după cea de la CAP din 1970.

            P.S. În urmă cu vreo 35 de ani îl ajutam pe bunicul să facă curat în grajd și sunt mândru de asta :)

        • Mda, vad ca am spart-o cu atatea practic, practic, practic…practic incheiem aici, iaca, inca unul, ca sa fie cu pereche!
          Ne vedem la analiza urmatoare, cand vom discuta mai la concret. O seara buna in continuare!

  11. Adevar mare ai scris.
    Dar se aude pana la imparatie?

    Bre, matele sa crezi ca un taran o sa citeasca 200 de pagini, hai chiar si numai 86 de pagini, trebuie sa fii lovit rau de tot, de o boala extrem de serioasa, la cap…

    Daca cineva isi imagineaza insa ca bunastarea noastra o sa vina de la tara – iarasi zic ca greseste – Nu cred va exista o patura de mijloc aflata la tara, chiar si daca se va continua comasarea gospodariilor si/sau a terenurilor.

    In 2005 am pus pariu, la o conferinta, cu un director ca legea care facilita transferul de terenuri nu o sa duca la o modificare semnificativa in ceea ce priveste structura detinatorilor/exploatatorilor de terenuri agricole din RO. AU trecut peste 10 ani si pot spune ca am avut dreptate. I-am spus atunci ca daca vrem sa cumparam terenurile pentru a le comasa in proprietati mai mari s-ar presupune ca s-ar misca niste sume de bani si ca nu exista aceste resurse, deci de unde o sa vina banii aia???

    Cat despre clasa mijlocie de la tara – nu cred ca va exista!
    Sa o cautam la oras – macar acolo sa o aflam si sa lucram atent asupra ei…

    Numai de bine sa auzim!
    Cu drag de la oras!

    • Banii ăia vin de la nemți, danezi, italieni, francezi și alții care mai comasează terenuri în România. Comasarea terenurilor e un proces ”natural”, nu e ceva ce trebuie să facă statul. În decursul vremurilor, mereu a fost nevoie de împroprietărirea țăranilor, ca dovadă că tendința de comasare e permanentă. Și firească, aș putea spune.

    • Există deja, doar ca suntem puțini (față de „necesar”) si cam asupriți de-o vreme.
      Va contrasalut cu drag, din pusta bănățană!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro