Home » Economie »Energie »Opinie »Sinteze » Citesti:

2013, an negru pentru energia romaneasca

Bogdan Patru octombrie 9, 2013 Economie, Energie, Opinie, Sinteze
3 comentarii 767 Vizualizari

Rand pe rand, Romania a ratat, sau va rata, obiectivele propuse si mult laudate, spre a atinge utopica “independenta energetica”. 2013 pare sa fie anul negru al energiei romanesti.

Primul rateu major l-a constituit modificarea schemei de sprijin pentru energia regenrabila. Nu atat prin prisma scaderii subventiilor cat mai ales prin crearea unui mediu legislativ instabil, nesigur pentru orice investitor cu viziune pe termen lung. Asigurarile domnului Havrilet, presedintele ANRE, ca schema nu va fi modificata, au fost contrazise de OUG 57/2013. Despre dezastrul din regenerabile s-au spus multe. De mentionat aditional e doar ca in prezent Direcţia Generală Concurenţă a Comisiei Europene a început procedurile preliminare de investigare a prevederilor OUG privind sprijinul pentru energia regenerabilă, la cererea Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice, care apreciază că noile reglementări sunt neclare, abuzive şi neconstituţionale. Procedura preliminara de investigare a fost demarata in 13.06.2013.

Nici liberalizarea pietei energiei electrice nu a decurs fara probleme. Lasand la o parte amanarile guvernantilor aflati fie in an electoral, fie nevrand sa puna si mai multa presiune pe cetateanul platitor de facturi, liberalizarea pieţei de energie presupune nu doar creşteri graduale de preţuri pentru alinierea la preţurile europene şi dezvoltarea capacităţii de a exporta. Liberalizarea poate aduce volume importante de importuri de energie mai ieftină, pe care industria şi gospodăriile le-ar putea găsi mai potrivite sub raportul preţului decât resursele interne. Pe cale de consecinta, ne putem astepta si la exporturi ale producatorilor autohtoni de energie electrica, lucru oarecum eronat ca si gandire, caci inca nu avem capacitatea tehnica de a exporta. In plus, capacitatea instalată în exces, consumul casnic şi industrial în declin şi instalaţiile tehnologice învechite conduc la costuri de producţie prea mari, aparand situații problematice. Spre exemplu, un preţ de vânzare de 160-170 lei/MW face dificilă operaţiunea de vânzare, marii campioni energetici naționali nu se califică pentru exporturi de energie pe piaţa europeană.

Seria esecurilor a continuat si in sectorul gazelor naturale. Gasirea unor surse alternative de alimentare cu gaze naturale pentru a limita dependenta fata de importurile din Rusia parea o preocupare constanta pentru guvernele romane. Lovitura de gratie a venit insa in vara acestui an cand consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaidjan)  a anuntat ca Proiectul Nabucco, în care urma sa fie implicată şi România, nu va fi realizat, deoarece  a  fost selectata o altă rută de export către Europa. Grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei. Proiectul Nabucco urma să alimenteze statele Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă de gaze din Turcia, ajungând în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Pentru Romania proiectul care  fi însemnat investiții de 1,5 miliarde de euro şi o sursă (mai) ieftină de energie.

In fata acestui usturator esec, pare ca visul independentei energetice a luat sfarsit. In aceasta situatie, singurele optiuni pe care le mai are in prezent tara noastra sunt fie revenirea la proiecte mai vechi fie abordarea de noi tehnologii si strategii pentru explorarea zacamintelor dovedite. Gazele de sist pot constitui o alternativa, insa ramane de vazut cat este de eficienta explorarea si exploatarea gazelor de sist raportat la impactul asupra mediului incojnurator.  De asemenea, este posibil ca astfel de proiecte, controversate din punct de vedere al impactului asupra mediului, sa intampine o puternica opozitie publica (vezi cazul Rosia Montana) care sa duca la amanari daca nu chiar incetari ale exploatarilor. Se pare astfel ca singurele variante ramase sunt a) Proiectul AGRI și ideea conductelor şi terminalelor de lichefiere-regazeificare care să ne conecteze cu gazele azere, si b) Exploatarea cu metode tehnologice noi a unor zăcăminte aflate spre sfârșitul perioadei de producție.

Dar, sa continuam, caci o alta lovitura, tot in vara anului 2013, a fost anuntul Comisiei Europene ca a actionat in judecata Romania pentru transpunerea incompleta a normelor UE privind piata interna a energiei electrice si a gazelor naturale, iar dosarele au ajuns pe rolul Curtii Europene de Justitie. Sunt doua cauze, una pe energie electrica si cealalata pe gaze naturale, iar actiunile au fost introduse la data de 17 iulie 2013. Comisia cere in justitie ca Romania sa plateasca penalitati de peste 60.000 euro pe zi (peste 22 milioane euro pe an) si cheltuielile de judecata. Mai grav este ca autoritatile romane nu au luat masuri din martie 2013 cand au fost avertizate ca Romania va fi actionata in judecata si pana in iulie cand dosarele au ajuns pe rolul Curtii. Cele doua directive aveau termen de transpunere 3 martie 2011.

Singurul succes cu care se pot lauda autoritatile in anul 2013 il constituie incheierea cu succes a ofertei publice primare pentru vanzarea de actiuni noi, reprezentand 10% din capitalul social al societatii Nuclearelectrica, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti.  In urma ofertei, valoarea totala cu care se majoreaza capitalul social al companiei Nuclearelectrica (SNN) este de 312,478 milioane de lei, respectiv 70,2 milioane de euro.  In masura in care insa, pentru reactoarele 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda sunt necesare investitii de aproximativ 6 miliarde euro, iar pana in prezent statul nu a putut gasi un asemenea investitor, suma de 70 milioane euro pare simpla apa de ploaie.

Fata de aceste esecuri majore nu mai are rost sa mai discutam despre abandonarea oricaror actiuni referitoare la eficienta energetica, reabilitarea CET-urilor, investitiile de la Tarnita, etc. Desi proiectele de mai sus au fost prezentate in Viziunea USL asupra Strategiei Energetice a Romaniei (care stabileste energia ca si motor al cresterii economice, iar Romania ca pol energetic regional) nu numai ca nu au fost materializate concret, insa se pare ca au si fost ratate aproape in totalitate. Or, in contextul intereselor globale, ratarea unui asemenea moment nu este temporara ci definitiva. Lipsa industriei, lipsa sectorului energetic dezvoltat, lasa Romaniei o singura sansa, poate ultima, si anume aceea de a redeveni statul agrar de la inceputul sec. 20.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. sorin spune:

    Din pacate aveti perfecta dreptate in ceea ce ati scris. Povestea acelor 6 certificate care sunt in continua transformare au facut din energia regenerabila o noua “nebunie imobiliare” cu final tragic dupa parerea mea. Un cofetar instalat ministru alenergiei care aduce mai mult deserviciu sistemului energetic plus incertitudinea creata de de ai nostrii preamariti ne au transformat dintr un eldorado al energiei verzi intr o mlastina puturoasa

  2. Inginerul Stan spune:

    Singurul lucru bun din acest an a fost restrângerea numărului de certificate acordate acestei scheme de fraudare masiva a consumatorului român, numită industria energiei regenerabile.

    Sursele eoliane și fotovoltaice sunt ineficiente economic, avem metode mai ieftine de a produce energie (tocmai de aceea au nevoie de subvenții). Producem deja foarte multă energie verde (Hidro) sau carbon-neutră (Nuclear) raportat la cele mai multe state EU. Emisiile per capita ale României sunt mult sub cele europene, grație dezindustrializării și sărăciei.

    De ce să subvenționăm energia verde dacă, spre deosebire de Europa de Vest, nu avem producători locali de tehnologie ? Adică noi, cea mai săracă țară din EU subvenționăm industria solară germană, în speranța că undeva în viitor vor putea deveni eficienți economic și vor putea concura cu sursele convenționale ? Poate doar cu bani europeni în cotă 100%.

    Uite aici ajungi când politica energetică e trasată de juriști. Habar nu avem despre ce vorbim, dar o dăm înainte cu dezastrul regenerabilelor când de fapt dezastrul a fost instituit când s-a trasat schema de sprijin.

  3. Grijuliu Dan spune:

    Corect, tot ce ati spus am vrut sa ma angajez la o firma de “eoliene” am avut parte de interviu am negociat in favoarea mea condiiile de munca si salarizare si in urma cu 30 de zile am fost chemat la un workshop in Bucuresti. Firma actioneaza si pe teritoriul Bulgariei si asa am aflta ca segmentul de investitie din Romania va fi stopat doar etapa curenta se va finaliza, urmand ca in Bulgaria unde mediul de afaceri politic financiar si strategic este bine pus la punct, bulgarii oferind in acest moment si pt urmatorii 10 ani contractuali facilitati de neegalat…Asa ca ca am renegociat si daca accept voi construi cu ei inca un parc de 130 de eoliene in zona de nord est a Bulgariei! Compania are planuri de a exporta electricitatea in Romania deoarece prin liberalizare pret in RO energia electrica va fi cu 40 de procente mai iefina.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Patru


Bogdan Patru

Bogdan Patru este absolvent al Facultatii de `Drept si in prezent este Consultant in Afaceri Guvernamentale si Afaceri Europene. In trecut a activat in mediul privat si in cadrul D... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)