Home » Economie »Financiar »Global / Europa »Macro »Sinteze » Citesti:

Buturuga mica scruteaza carul mare. Cazul Irlandei, ex-tigru celtic

Dan Popa noiembrie 17, 2010 Economie, Financiar, Global / Europa, Macro, Sinteze
13 comentarii 12,449 Vizualizari

Irlanda e o tara mica, cu o populatie de circa 4 milioane de oameni si cu o suprafata de putin peste 70.000 de km patrati. Au un sistem parlamentar bicameral, format (ca la noi), din Senat și Camera Deputaților. Guvernul are maximum 15 membri, și cel mult doi din aceștia pot fi nominalizați de Senat. Pana nu demult, Irlanda era data peste tot ca exemplu. „Tigrul celtic” facea ravagii printre macroindicatori si nastea invidii printre celelalte economii europene. Astazi, sunt pe buza prapastiei.

In 2007, aveau un surplus bugetar. In 2009, deficit de minus 11,5%. PIB-ul s-a contractat in termeni reali intre 2007 si 2010 cu 15%. Sistemul lor bancar a trecut la mustata de un faliment rasunator. Extazul si agonia si-au dat mana peste tara, ca sa parafrazez un cantec pionieresc celebru

Scurt istoric. Venituri fiscale iluzorii au generat cheltuieli uriase

Din 2003 până în 2007 sistemul bancar irlandez a lucrat cu bani din afara. A importat fonduri echivalente cu peste 50 la suta din PIB pentru a finanţa ceea ce s-a dovedit a fi o mare bula imobiliara. Veniturile fiscale generate de boom erau oarecum iluzorii, mare parte venind din câştigurile de capital pe proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea adăugată materialelor de construcţii şi impozitul pe venit de la muncitorii care optau sa puna umarul la dezvoltarea “tigrului”. 13 locuri de munca dintr-o suta din Irlanda,  potrivit Guvernatorului Bancii lor Centrale, erau ocupate de straini.
De peste un deceniu, bugetul irlandez fost în excedent (în medie peste 1 ½ la suta din PIB), aproape în fiecare an. Nimeni nu se gandea sa limiteze cheltuielile, Guvernul preferand sa duca ceea ce se cheama o politica prociclica. Angaja cheltuieli tot mai mari, fara sa simta cutremurul ce va sa vie. Altfel spus, comanda tot mai multa mancare, desi banii cu care sa achite masa erau din ce in ce mai putini.

Din păcate, soliditatea aparentă a finanţelor publice s-a demonstrat a fi doar un miraj in momentul in care încrederea financiara globala s-a prăbuşit

Criza bancara si cocoasele datoriei publice

Veniturile la buget au fost aspru corectate dupa ce constructiile s-au gripat, muncitorii straini au plecat, consumul a scazut brusc iar bancile s-au vazut cu un munte de credite neperformante in brate.

Totul parea sa capete un contur ireal. Firmele vedeau cum planurile lor de afaceri se naruiau ca un castel de nisip, iar actionarii lor pierdeau bani. Din cauza amplorii şi omniprezenţei bancilor, impactul a fost crucial, mai spune Guvernatorul bancii centrale irlandeze intr-un discurs in fata investitorilor straini, tinut in acest an. Pe fondul amenintarii riscului sistemic, Guvernul a trecut la nationalizarea unor banci.
A fost infiintata Agenţia de gestionare a activelor –NAMA, care a preluat cele mai mari credite neperformante. Tot nu a fost de ajuns. Aceasta cristalizare a pierderilor a erodat capitalul băncilor, şi a dat naştere la o nevoie de recapitalizare foarte vizibila, abordată energic de către Banca Centrală.

O mare parte din sprijinul guvernamental excepţional acordat pentru restructurarea bancara s-a vazut in saltul considerabil al datoriei guvernului irlandez, formand „o cocoasa”, cum ii place Guvernatorului Isarescu sa spuna, in datoria publica din 2010. Aceste injecţii financiare sunt comparabile ca sume cu intregul deficit irlandez in 1009 si 2010.

Cu „sentimentul pietelor” nu te pui

Pe masura ce masurile luate de Guvern s-au dovedit insuficiente pentru a mentine o traiectorie sustenabila a economiei, pietele externe au reactionat negativ. In nici doi ani, Irlanda a trecut de la debitorul favorit, la pozitia de stat cu care nimeni nu mai voia sa discute, sau discuta la dobanzi usturatoare.
Istorie pe care tara a trait-o si in 1980, chiar daca abordarea era alta. Devenise important acum ca Irlanda sa isi reseteze fiscalitatea pentru a asigura un ciclu virtuos in care ratele dobânzii aferente creditului (mai mici) sa contribuie chiar mai rapid la ajustarea fiscala şi la un cost mai mic de ansamblu a ajustării pentru societate în general.

Fiscalitatea, o alta buturuga mica a buturugii mici

Din punct de vedere fiscal, inca din septembrie 2008 Irlanda era sub presiune. Nu doar din cauza unei expansiuni accelerate a cheltuielilor în anii anteriori, ci mai ales din cauza scăderii puternice a veniturilor bugetare.

Boomul a facut ca dependenta bugetului de impozitul pe profit, taxe de timbru şi impozitul pe câştigurile de capital ca surse de venituri, sa creasca de la aproximativ 8 la suta din veniturile fiscale totale în 1987 la peste 30 la suta. Aportul pieţei imobiliare rezidenţiale la veniturilor fiscale totale prin TVA, taxa de timbru şi câştigurile de capital a urcat la peste 17 procente în 2007 (Addison-Smyth si McQuinn, 2009).

Odată cu prăbuşirea veniturilor fiscale, sporirea cheltuielilor Guvernului a dus la apariţia bruscă în Irlanda a unui deficit fiscal ascuţit, după ani de excedente.

Taierile din cheltuieli au fost pe masura- echivalentul a 14% din PIB, un procent ameţitor pentru o economie modernă. Executivul irlandez a anuntat reduceri de salarii in sectorul public, de la 5% pentru un maturator, pana la 20% pentru premierul Brian Cowen. Totodata, au fost reduse si alocatiile pentru copii, cu procente intre 6,8 si 9,6%. Functionarii publici mai fusesera si taxati suplimentar cu 7,5%. Ajutoarele de somaj sau alte forme de sprijin au fost si ele forfecate.
Toate acestea se fac pe un fond evident de nemultumire salariala. Dupa ce dai un cadou, e greu sa il iei inapoi. Dar este esential pentru Irlanda sa o faca.Observati ca inca nu am discutat despre salarii si competitivitate. Nu mai e timp si spatiu, mi se sopteste in casca.

Concursuri nationale de iesire din criza

In tot acest timp, am asistat si la idei iesite din tipar. Anunturi ale Guvernului prin care se cauta  solutii de iesire din criza. „Cautam idei de proiecte unice care pot genera transformari majore in economie si care creaza locuri de munca: www.yourcountryyourcall.com. Cele mai bune idei vor fi premiate cu 200.000 euro si va fi alocat un buget de 600.000 euro pentru implementarea proiectului”, suna unul dintre acestea.

Bancile locale au trecut la vanzarea la licitatie a operelor de arta pe care le cumparasera in timp, pentru a mai face rost de bani. Au fost lansate ghiduri online de supravietuire.

Vin si la ei alegerile

Premierul irlandez Brian Cowen a denunţat chiar marţi recentele informaţii din presă conform cărora Irlanda caută sau are nevoie de un ajutor financiar de la Uniunea Europeană, calificându-le „greşit informate şi inexacte”.

El a respins zvonurile persistente din ultimele zile conform cărora ar negocia termenii unui acord de asistenţă financiară cu UE, în valoare de 80 miliarde de euro. Alte ţări din zona euro s-au confruntat cu o creştere a costurilor de împrumut, din cauza temerilor investitorilor că Irlanda ar putea intra în incapacitate de plată, şi au cerut Dublinului să accepte ajutorul internaţional.

Brian Cowen a dat asigurări că datoria irlandeză este acoperită cel puţin până la jumătatea anului viitor şi Irlanda nu are nevoie de sprijinul financiar al UE. Oficialităţile de la Dublin discută cu omologii lor europeni în ce mod riscurile de pe pieţe pot fi limitate, a explicat Cowen, fără a da şi alte detalii.

Zvonurile referitoare la incapacitatea guvernului irlandez de a redresa finanţele publice au majorat săptămâna aceasta dobânzile la care se împrumută statul irlandez până la noi valori record, de aproape 9%.

Era sa uit. In 2012 vor avea loc alegeri.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , ,



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Claudiu Minea spune:

    Pentru o economie in crestere, dar cu excedent bugetar, mi se pare cam hazardat sa spui ca politica guvernului a fost prociclica…

  2. Tequila spune:

    Oare proiectul asta facea parte din bula imobiliara? :) http://www.youtube.com/watch?v=aaSLNBOphpE

    • Dan Popa spune:

      Claudiu, cu tot respectul, uite o fraza din discursul Guvernatorului Honohan: It also meant that fiscal
      Policy was effectively operating in a pro-cyclical manner during this period and was itself stoking the boom.
      Acuma daca si ala e hazardat, sa ma ierte Dumnezeu.
      Fraza o gasesti aici : http://www.bis.org/review/r100223a.pdf

      • Claudiu Minea spune:

        Eu am plecat de la fraza asta, din articol:
        “De peste un deceniu, bugetul irlandez fost în excedent (în medie peste 1 ½ la suta din PIB), aproape în fiecare an. Nimeni nu se gandea sa limiteze cheltuielile, Guvernul preferand sa duca ceea ce se cheama o politica prociclica. ”

        Guvernatorul spune:
        “It also meant that fiscal Policy was effectively operating in a pro-cyclical manner during this period”

        Nu vrea sa par carcotas (ca nici nu sunt! :) ), intre cele doua fraze nu este totusi acelasi lucru spus in alt mod. Poate politica fiscala a fost pro-ciclica, dar un buget excedentar, timp de 10 ani, pe perioada de crestere, cu siguranta nu e pro-ciclic. Daca ar fi avut deficit (eventual in crestere, ca RO in 2008), atunci puteam spune asta.

        Serios acum, ce puteau face (vorbim strict de buget si de politica fiscala)? Sa mearga cu excedent de 5-6% din PIB pentru cativa ani la rand (prin reducerea cheltuielilor)? Sa taxeze mai agresiv “câştigurile de capital pe proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea adăugată materialelor de construcţii şi impozitul pe venit”. Privind retrospectiv, poate…

        Sau, poate, ca e vorba de o intelegere diferita a termenilor. De exemplu, politica prociclica a guvernului inseamna in Irlanda deviatii usoare, iar in Romania cand guvernul intra de-a dreptul cu caruta in gard… :)

    • silviu dumitrescu spune:

      da e foarte misto filmuletul
      eu uitandu-ma la toate proiectele astea am senzatia ca dezvoltatorii astia din 2007-2008 – din Dubai pana in Irlanda si Romania – auzisera de vreo invazie extraterestra care trebuia sa aduca vreo 40-50 mil. cumparatori cu bani adevarati
      bine ca s-a anulat intre timp !

  3. Clasa mijlocie si bula imobiliara spune:

    Hmm … peste tot vad ca este acc cauza la criza: bula imobiliara, care ii face pe toti participantii sa cada intr-o betie generala urmata de o durere de cap groaznica: investitorii privati care isi plaseaza banii in imobiliare in loc sa mearga pe linia lor de afaceri, propietarii care isi freaca mainile la gandul castigurilor urmatoare, investitorii fizici care in loc sa-si plaseze bani in afaceri ii plaseaza in imobiliare si statul care la gandul castigurilor imense din taxe incepe sa faca cheltuieili cat mai mari. Si din pacate se pare ca nu am invatat lectia: se doreste ca piata imobiliara sa revina la acc nivel ca inainte de criza! Nu ar trebuii sa existe niste reglementari a.i. sa nu mai cada in acc capcana atat de multe persoane? Mi se pare ca ne invartim in cerc. Oare se face ceva, macar in Vest, in acc privinta? Sau cumva criza este un pic mai profunda? Am citit un aricol in NYT (cred?) in care SUA era caracterizata ca o tara de mana a treia in care averea clasei mijlocii si de jos se scufunda si averea clasei de sus se mareste considerabil .. asta in ultimii 30 de ani. Oare nu aceasta sa fie cauza? Clasa mijlocie nu mai poate sa isi sustina cheltuielie din venituri si este obligata sa apeleze la credite din ce in ce mai mari pana cand “crapa”? Toata cresterea economica din ultimele decenii oare cum a fost repartizata? Si-a facut clasa mijlocie peste tot in lume planuri false legate de veniturile viitoare (vazand crsterile economiilor tarilor respective) si la sfarsit a vazut ca toata cresterea a intrat in alte buzunare? Nu stiu, daca asa este, imi dau cu parerea citind alte articole de peste ocean.

    • Bogdan spune:

      Nu cred ca reglementarile ar putea rezolva acest lucru. pentru fiecare om care va lucra la acele reglementari sunt altii 100 care se gandesc cum sa le ocoleasca. Pietele financiare sunt miscate doar de doua lucruri : frica(pe care o vezi foarte bine in perioada asta) si lacomia( pe care am vazut-o in perioada de boom economic). Toata lumea vrea sa nu faca nimic si sa iasa bani. Vor fi intotdeauna perioade bull si bear si cred ca nu se poate ca economia sa poata functiona altfel. Sunt doar un amator intr-ale economiei dar cred ca asa asta e modul normal de functionare al economiilor, cu “ups and downs”, acestea fiind strns legate intre ele ca “accentuari”. Criza de acum urmeaza unei perioade foarte lungi de creseri economice (~15 ani – dar poate ma corecteza cineva mai in domeniu). Si criza asta va fi urmata de o noua perioada de cresteri economice. Nu se poate sa urcam tot timpul, nu avem baza pe care sa o facem avand in vedere ca spatiul si resursele noastre sunt finite.

      My 2 cents.

    • mortal spune:

      un + mare ! bravo !!!

  4. victor L spune:

    Mai persista ecoul celor ce ne indemnau sa urmam exemplul Irlandei.
    Dar unde or fi provocatorii ecoului?

  5. mihai spune:

    Lucrurile sunt si mai complicate pentru Irlanda dincolo de bula imobiliara si creditarea excesiva. Cred ca articolul ar trebui completat si cu o alta “buturuga”, mult mai importanta si care a avut ca efect direct rasurnarea carului. Economia Irlandei era si inca este puternic dependenta de economia SUA. Practic in industria IT si conexe, dar si in industria farmaceutica Irlanda era cap de pod in Europa pentru companiile americane. Dezvoltarea industriei IT a fost de fapt principalul pilon de crestere al “tigrului celtic”. In momentul in care SUA a intrat in criza si companiile americane si-au repatriat o parte din capital, au redus investitiile in cercetare si au contractat operatiunile era imposibil ca economia Irlandei sa nu primeasca niste lovituri puternice. Aceasta a fost prima lovitura care a dus la scaderea veniturilor fiscale si care a avut ca efect apoi scadrea veniturilor companiilor locale puternic dependente de investitiile straine, implicit a angajatilor si logic la prabusirea pietei imobiliare. Parerea mea este ca veniturile bugetare previzionate de Irlanda nu erau iluzorii, nici slab fundamentate (fata de cele ale Greciei), problema a fost ca acestea erau direct dependente de invetitii straine putin diferentiate pe sectoare economice si dintr-o singura sursa. Irlanda aproape ca intruneste toate conditiile unui caz clasic din teoria comertului international, care spune ca in momentul unei crize globale tarile cele mai expuse sunt tarile cu o piata interna mica(4 mil locuitori), cu o economie specializata pe un numar limitat de produse (IT) si care sunt integrate intr-o piata libera(UE). De fapt aceasta ar fi o tema interesanta de discutie, in ce mod a afectat comertul pe piata interna libera economiile statelor membre si sansele acestora de a rezista la criza?

    • viviana spune:

      bravo mihai :lol:
      avem o memorie scurta, prea scurta … admis ca cineva a urmarit soarta referendumului irlandez pentru “intrarea” in UE. Cine isi aduce aminte amenintarile (la propriu si la figurat), presiunile care s-au facut ca acesta sa se repete?! Cine le-a facut?

  6. Martin spune:

    Articolul este incomplet. Bancile din Irlanda au plasamente pe imobiliare in afara tarii, in alte locatii precum Dubai sau Polonia. Povara lor este rezultatul picajului pietelor din multe alte tari cat si interdependenta financiara cu US.

    • victor L spune:

      @Martin,
      precizarea ta : “Articolul este incomplet” este salvatoare.
      Norocul nostru ca ai complectat tu ce era lipsa.
      Multumiri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)