Home » Economie » Citesti:

Ce folos ca vad live pe smartphone conferinte de strategie economica si ca produc capsulele medicamentelor prin imprimare 3D daca nu gasesc sa angajez operator chimist in fabrica si primitor-distribuitor in depozit?

Dragos Damian iunie 28, 2017 Economie
33 comentarii 1,531 Vizualizari

Pentru ca angajatii mei din fabrica pleaca lucratori comerciali la mall sau operatori pompa la benzinarie. Ca e mai lejer programul, munca mai putin responsabila si nu ai atatia indicatori de performanta, chiar daca plata e de multe ori la jumatate.

La o productivitate a muncii de 6 ori sub media europeana, la o problema a fortei de munca care se agraveaza pe an ce trece, la o economie bazata pe consumul de importuri si la o legislatie administrativa care loveste din plin investitorii industriali deja in piata, chiar nu cred ca este realist ca Romania sa spuna ca lipsa de capital sau subtehnologizarea sunt adevaratele problemele cu care ne confruntam.

Pana ce Romania nu va avea, chiar si in plan pe 20 de ani, o legislatie care sa reindustrializeze zonele sarace ale tarii, nu avem nici o sansa sa sustenabilizam o crestere economica acceptabila. Chiar si lohn-ul e mai bun decat consumul de produse importate, pentru ca creeaza job-uri directe in industrie si le multiplica pe cele indirecte, din afara ei, fie ele si fara valoare adaugata. Iar industria sustenabilizeaza economiile emergente, lucru dovedit stiintific. Dar asta inseamna master-plan transpartinic, incepand cu dezvoltarea copiilor nostri inca din scoala primara.

Ce ma sperie in ultima vreme este ca pana si cei mai neinfricati industriasi din Romania reduc motoarele si intra in afaceri cu imobiliare, cu birouri, cu mall-uri, pentru ca nu mai au incotro, ii trage curentul. Iar investitorii industriali straini au dreptatea lor: noi vrem sa facem investitii in fabrici si sa aducem tehnologii, dar ne-am trezit ca de fapt trebuie sa investim in scoli profesionale sa cream muncitori pentru fabrici si tehnologii. Si nu in ultimul rand, statisticienii se uita cu ingrijorare la demografie care este exact pe dos, Romania preluand in urmatorii 5-10-15 ani povara celor 4 milioane de decretei care se duc in pensie.

Pana si alocarea de 2% din PIB pentru aparare va face America mare, in loc sa faca asta pentru Romania, pentru ca vom cumpara tehnica militara de acolo in loc sa atragem comenzi pentru fabricile din Romania. Dar de fapt daca stai sa te gandesti, lucrurile mici sunt cele care irita cel mai tare – servetelele umede pentru suprafete sanitare, care sunt la vanzare, sunt fabricate in Polonia sau in Tarile Baltice.

Eu unul sunt bucuros ca avem Prim Ministru din zona economica. Pentru ca va avea consultanti care il vor trage de maneca si ii vor spune ca e bine sa ai IT-isti, BPO-uri, mall-uri, birouri, cartiere rezidentiale (toate astea construite pe terenuri de unde au fost demolate fabrici si uzine) etc., dar mai trebuie sa si producem ceva, eventual sa exportam (daca ne lasa tarile tinta, care isi protejeaza proprii manufacturieri).

Sau cine stie – si nu sunt deloc sarcastic – poate o crestere economica bazate pe servicii si consumul dintr-o vara si o iarna bune, pe niste festivaluri de muzica, pe banii trimisi acasa de romanii de dincolo, pe investitii publice (pe care inca nu am aratat ca stim sa le facem) si fonduri europene (pe care inca nu am aratat ca stim sa le absorbim) si pe un IT varf de lance, este modelul care ni se potriveste. In fond, este modelul care da Romaniei cea mai mare crestere economica din UE, si care inca nu si-a aratat intregul potential, romanii din zona urbana mica si rurala nu consuma mai nimic.

Dar atunci sa stim si noi, industriasii, ca sa nu va mai deranjam.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "33 comments" on this Article:

  1. M. Constantin spune:

    La o productivitate de sase ori mai mica decat media europeana, in regim autohton marele manager nu mai fabrica banalul clorfeniramin de 2 lei cutia. El face claritina de 20 de lei ca asa i se arata pe smartphone si cineva baga banii in imprimanta 3D. Nu conteaza ca fluxul unei astfel de linii de fabricatie ii este strain. Achizitioneaza pentru a tine afacerea pe picioare produse, servicii si lucrari din piata europeana la preturi europene dupa care vinde amaratilor atinsi de alergia nationala produsul fabricat in conditii revolutionare.
    Efectul 1 este ca scapam de muci si lacrimi platind de zece ori mai mult intrucat suntem romani mandri.
    Efectul 2 este ca daca operatorul chimist/primitorul distribuitor primeste 500 de coco pentru o munca adevarata, marele creier cu smartphone primeste, pe usor 5000 pentru o munca virtuala.
    Efectul 3 este ca din cauza cheltuielior de amortizare accelerate si a celor de mentenanta cu firme externe afacerea este greu sustenabila, mai ales ca vin din spate tehnologii 4D.
    Efectul 4 este ca operatorul chimist/primitorul distribuitor pleaca si lucreaza in mod real pe piata globalizata a muncii; aici raman managerii facuti din smartphone pentru ca in afara nu are nimeni nevoie de ei.
    Efectul global este ca nu de maimute punctuale si disciplinate avem nevoie: are scoala grija sa furnizeze tot timpul. Chestia este ca maimutele trebuie si dresate ori dresorii specializati in cum sa fac-cand sa fac nu prea mai sunt.
    PS: ce folos ca sunt atat de multi angajatori rupti de realitate carora le pleaca angajatii?

  2. Mircea Rusu spune:

    Nu cred ca angajatii pleaca pentru ca e “mai lejer programul, munca mai putin responsabila si nu ai atatia indicatori de performanta” ” daca plata e de multe ori la jumatate”
    Buba este in alta parte. Poate in middle management, poate in conditiile de munca (si cand spun conditii de munca incep de la distanta pana acolo si termin cu plata salariilor la timp)
    Nu exista angajati prosti (care sa plece altundeva pe bani mai putini), dar exista management defectuos.

    • elena spune:

      foarte probabil
      mă îndoiesc că cineva pleacă – fără un motiv serios – de la 3000 la 1500 sau de la 4000 la 2000

    • Stefan spune:

      Corect! Nu știu ce cursuri se mai fac in management dar e axiomatică problema: angajații nu părăsesc compania ci managerii! Restul sunt filosofii.

    • Cinicul spune:

      In majorittaea tarilor unul din motivele principale pentru care angajatii pleaca de la un loc de munca este natura realatiilor interumane, in special relatiile cu sefii sau in companiile mici , cu proprietarii firmei, mai pe rom-franceza, patronii.
      Cand o firma ajunge sa masoare cat a costat cafeaua sau laptele servite in pauze e timpul sa-ti faci bagajele.

    • Gamma spune:

      Indicatorii de performanta (aka target-ul ) sunt rupti de realitate . Nimanui nu-i place sa fie muncit in fiecare zi de parca ar lucra la fortificatii sub bombardament si sa se grabeasca pe banii
      lui manipuland chestii scumpe direct responsabil de pagube . Bineinteles exista disperati care accepta temporar o situatie ca asta … dar minune ,tocmai cand a invatat sa fie eficient la minunatul loc de munca isi gaseste altul mai bun sau mai relaxant si trebuie acceptat alt disperat care trebuie format de la zero .

  3. donquijote spune:

    Prim ministru din zona economica? La ce va referiti, mai clar?
    Cand s-a scris acest articol?

  4. HansBrinker spune:

    Exista forta de munca calificata in Romania, dar lucreaza acolo unde are oportunitatile cele mai bune. Capitalismul lucreaza si pentru persoane nu numai pentru firme. Fiecare e liber sa-si valorifice resursele acolo unde primeste cel mai mult in schimb.
    Vorbiti de o productivitate de 6 ori mai mica a fortei de munca in Romania fata de media UE. Posibil ca aceasta cifra sa fie adevarata (sursa?), dar se refera la productivitatea firmelor din Romania. Milioanele de romani ce muncesc in vest nu sunt de 6 ori mai putin productivi, ci exact la fel de productivi precum colegii lor din vest ce lucreaza la firmele din vest.
    Doriti lucratori calificati si harnici? Platiti pana ii gasiti. Forta de munca e o resursa ca oricare alta si nu vad de nu ar fi platita corect. Care e pretul corect? Pai cel stabilit de raportul cerere oferta.

    • elena spune:

      corect :)
      am auzit de n-șpe ori faza cu productivitatea scăzută a muncii – enunțată de parcă ar fi o tară aferentă genelor mioritice

    • Stefan spune:

      Exact, autorul vorbește din birou. Sunt curios daca a vizitat vreodată o făbricuță de medicamente străină (că tot lucrează în domeniu) care produce în România. Nu să vadă birouri și să strângă maini de șefi ci să vadă cum este organizată activitatea de producție, ce înseamnă reguli, management, planificare. Muncitorul își face treabă în funcție de ceea ce primeste că și task de la managementul tehnic. Dacă nu primește nimic sau primește neclar, sigur că productivitatea este de 6 ori mai mică. Nu muncitorul efectiv stabilește “cuanta” de productivitate ci partea de management tehnic, nivelul de mijloc.

  5. Adrian spune:

    “Pana ce Romania nu va avea, chiar si in plan pe 20 de ani, o legislatie care sa reindustrializeze zonele sarace ale tarii, nu avem nici o sansa sa sustenabilizam o crestere economica acceptabila.”

    Adică o legislație mai «relaxată», cu mai puține autorizări, de mediu, de permise de construire, etc.? Că asta deja există în practică, prin corupție sistematică. De pildă există terenuri construibile (intravilane) la marginea unei localități rurale, recomandate pentru mică industrie chiar prin planul de urbanism? Vax, vine “investitorul”, cumpără mult mai ieftin, de preferat pe de-a moaca, de la primărie, un extravilan unde-l taie capul și apoi îl trece in intravilan cu toate avizele de construcție fără vreo problemă majoră, în timp ce fraierii proprietari de intravilan plătesc în continuare ca fraierii impozit pe intravilan nefolosit, scuzați repetiția. Dacă vreți, este un exemplu în oglindă a ceea ce scrieți că se întâmplă cu muncitorii dumneavoastră care pleacă către alte ocupații.

  6. Vlad spune:

    Domnule drag, va multumesc pentru articolul de fata. Poate reusiti sa ma luminati si pe mine cum se face ca aparent si ma refer aici la zona urbana afluenta materiala a romanilor pare sa fie la standarde fara doar si poate occidentale. De la masini, haine, tehnica de calcul pana la o mare parte din produsele de uz curent si alimentare, par sa fie in proportie covarsitoare de origine vestica. Deci logica imi spune ca pentru toate aceste importuri trebuie de buna seama sa fie si exporturi pe masura, adica o economie locala in dezvoltare care sa se regaseasca in preocuparile curente ale oamenilor, pe forumuri, in discutiile cotidiene, in discursul public. Eu unul in afara de cazuri izolate cum sunt cele ale catorva start-up-uri de IT si cateva firme romanesti care produc diverse bunuri de larg consum nu prea am vazut nimic de substanta … adica nu la un volum care sa justifice consumul de bunuri occidentale pe care il remarc cu ochiul liber.

    Deci ce anume produc romanii pentru export si cum de aceasta productie nu transpira in discursul public si individual al oamenilor de aici ?

  7. Dinu spune:

    Solutia e foarte simpla. Daca va platiti si motivati mai bine oameni nu vor mai pleca la mall. Cereti mult si oferiti putin, asta e problema de fapt.
    cat tu ti-ai construit afacerea pe salarii mici si minuscule, faci zero lucruri pt fidelizarea anagajatilor (nu e vorba doar de salarii aici), te miri apoi ca ai o fluctuatie mare a personalului?

  8. carp spune:

    parte din geniul unui owner de business este talentul de a atrage lucratori bine calificati si a’i motiva. Altfel, de businessmen de lemn fara viziune e tara plina, iar intr-o economie ca a noastra ei nu prospera decat prin nepotisme si spagi. Economia tarii se va imbunatati cand asemenea manageri vor fi scuipati din sistem chiar de piata insasi, ptr ca e clar ca lipsa de competenta nu-i poate duce decat la falimentarea businessului in conditii de piata normale. Am cunoscut manageri chiar de la firme mari in tara, stiu cat de plini de ei si stupizi pot fi.

    problema in tara nu e de lipsa de muncitori calificati ci de personal managerial de calitate, care sa vrea sa faca ceva si, mai ales, sa-i lase si pe altii sa traiasca. romanii nu sunt mai putin productiv decat altii, iar faptul ca un muncitor calificat alege o benzinarie in locul unei companii de productie, spune ceva despre calitatea vietii oferita de patronii nostri in aceste firme. restul sunt baliverne, un lucrator disperat si stresat de ziua de maine nu are cum sa aiba productivitatea lui peste.. am un sfat ptr ‘patronii’ romani: daca visezi sa te faci milonar peste noapte speculand disperarea oamenilor si platindu-i/tratandu-i ca pe nimic, lasa’te de business ca nu-i de tine.

  9. Mircea Modan MirceaM spune:

    De acord, cu unele mici observatii:
    1.Productivitatea aia mica ( e de cca 4 ori , 8 euro/h vs 32 in UE28 si 37 in EA 19, vorbim de pesoana angajata, corectie cu inflatia etc) are si o cauza care nu depinde nici de angajat nici de angajator: preturile mici din Ro. Lucru dovedit si de pib/capita exprimat in pps, vs euro (dublu in pps) Altfel spus nu vei putea plati in veci salarii ca in vest intr-o piata care are preturile la jumatate, pe medie..Pentru simplul motiv ca materiile prime costa cam la fel asa ca valoarea adugata bruta pe unitatea aceluiasi produs , (la aceeasi calitate, dar unul vandut in vest si unul la noi) nu suporta salarii comparabile…nici macar recuperari de capital comparabile. Rezultaul? salarii mai mici, investitii in tehnologie mai ieftina etc. Asta e, trebuie sa luam in calcul si ce nu tine de noi.
    La concret dvs nu puteti da un salariu ca dincolo vanzand acelasi medicament la jumatate pret in Ro, chiar daca utilizati tehnologie comparabila cu vestul. Pe care, sincer, nu cred ca o aveti, cel putin in zona de depozitare..(ma refer la depozitele inteligente, aproape complet automatizate in care postul de primitor distribuitor clasic nu mai exista. Acolo munceste cineva care stie sa opereze softul dedicat, trainuit de compania dvs, si nu pe bani putini.Si depozitul cosata o carca de bani. Or nu cred ca unul care ia vreo 8-900 euro in mana acolo ar pleca pe 400 la paza sau pompa.
    Poate unul care ia cam tot atat dar e innebunit atat de softul primitiv si de manevrarea non stop a sute de produse pe ora. Poate gresesc dar ceva nu pusca, nimeni nu pleaca la bani mai putini pe munci comparabile.
    2. Problema nr 1 e de mai multi ani forta de munca, nu de ieri, alaltaieri. Mai ales in anumite zone, ( in Bucuresti e si mai naspa ca in Timis). Orice strategie care se bazeaza pe salarii mici, sau comparabile cu mediile pe tara , nu va da rezultate aici . este logica simpla a cererii si ofertei( de forta de munca in acest caz Mitul competitivitatii pe salarii mici s-a avporat si lanoi, sau e in curs.. Ma gandesc la dinamica salariilor in IT, la entry sau junior level, de ex. S-a dublat cred in ultimii3,4 ani.Si tot creste. Mai ales la companiile care fac IT la noi dar vand in afara, compenseaza partial handicapul preurilor mici
    Daca aveti impresia ca munca de primitor-distribuitor trebuie platita cu putin pste salariul minim nu veti gasi in veci un salariat fidel, el va fi cu un ochi la dvs cu altul in cautara altuia, mai bun. La concret nici noi nu gasim confectioneri de haine, stim ca trebuie sa oferim salarii mai mari, dar momentan nu ne permite…productivitatea. Care nu creste cu biciul ci prin investitii si management.
    Cat priveste lohnul, este cea mai proasta solutie, de regula acopera un salariu intre minim si max 2000 lei in mana.(e platitt undeva la 4, 2-max 5 euro/h , costul intreg al muncii….cu profit zero, regie zero, nu poti sa dai mai mult de 3 euro/h in mana, adica 530 euro/luna. Daca mai vrei si amortismente si utilitati si ceva profit trebuie sa gasesti lohn de la 8 euro in sus, iar daca vrei sa dai un salariu mai decent, de la 10. Foarte greu de gasit asa ceva.
    Pe de alta parte avem fondurile europene. La modul cat se poate de concret va spun ca , daca anul trecut productia avea punctaj maxim, acum serviciile sunt inainte.
    Ba mai avem si analize cost beneficiu complet aiurea..Cel putin acolo unde aplic eu.
    Adica incepi proictul pe un punctaj si il termini la anu`pe altul, care te descalifuca. La anul poate revine…este o lipsa de viziune si coerenta pe termen mediu si lung ceva de speriat.
    Ma opresc aici…nu vreau sa scriu un comentariu mai lung decat articolul dvs,, foarte bun de altfel.

    • Constantin spune:

      Nu cu mult timp în urmă discutam cu directorul italian al unei întreprinderi românești cu capital străin. Voia să amenajeze platforma de acces la un imobil și ceruse unor angajați să spargă cu pickhammere o portțiune mărișoară din vechea platformă. Trei lucrători au muncit trei zile, făcâd ceea ce un utilaj ar fi terminat în trei-patru ore. L-am întrebat de ce nu a închiriat un utilaj, scutind sărmanii oameni de zdruncinarea mațelor. Mi-a răspuns că a vrut, dar prețul pentru chirie ar fi fost mai mare decât suma pe care o plătește muncitorilor. Forța de muncă umană este mai ieftină în România decât cea a mașinilor. În Italia ar fi plătit, chiar și unor români, mai mult decât ar fi costat închirierea utilajului. Pe o piață deschisă, prețurile tind să se uniformizeze, influențate fiind de cerere și ofertă. Utilajul costa aproximativ la fel. Prețul forței de muncă, însă, se aliniază mai lent. Asta pentru că mărfurile circulă mai rapid/ușor decât capitalurile și forța de muncă. Studiile [numeroase] cu privire la convergență și eficiența măsurilor de convergență adoptate în Uniunea Europeană merită o atenție sporită. Dar fără prejudecățile date de opțiunile politice…

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        In fond, omul a optimizat un cost, e OK, daca toate partile au fost de acord.
        .Mai ales la firmele mici oamenii sunt ‘multifunctionali”, incepand cu patronul. Care adesea se mai baga si sub masini, se manjeste de ulei sau trece la strung.
        La un utilaj platesti transportul ora de lucru, TVA aia, aia. Plus ca nu-l gasesti instant. Nu mai bine iti platesti omul tau?
        Si eu apelez uneori la treburi care nu sunt chiar in domeniu, dau o prima si omul e multumit.Daca nu vrea, OK. Dar servus prima :P
        Toti avem de castigat. Este si un semn de respect reciproc daca discuti problema si nu o impui.
        Stiti ce e mai important? Sa vada ca pui si tu osul la greu, nu doar el .Adica nu poti sa vii cu Q7 la lucru si sa te dai lovit ca firma nu merge bine. Daca e naspa ar trebui sa fie pentru toti. Daca e bine..la fel. Oamenii vad asta, nu sunt prosti. Respectul face de cele mai multe ori minuni. Ala reciproc, evident.

  10. Daniel B spune:

    Pai nu stiu ce folos, ca sa va raspund la intrebare, dar pe acei oameni nu ii gasiti sa ii angajati pentru ca nu le oferiti remuneratii adecvate. Nu se intalneste in piata cererea cu oferta. Sunteti business-man, ar trebui sa va dati seama de asta si sa plusati la salarii. Solutie pe care tot patronatul roman se face ca nu o vede si plange cu lacrimi de crocodil ca romanii nu vor sa munceasca. Nu ne povestiti despre randament si profitabilitate. Ele sunt acolo. Daca nu sunt, mergeti in afara UE. In China.

  11. Numai doua intrebari spune:

    Si, totusi, cum va descurcati fara operatori chimisti si fara primitori-distribuitori? ca m-ati facut curios. Merge si asa?

    A doua intrebare: cum vedeti viitorul, avind in vedere milioanele de decretei care se vor pensiona in anii urmatori si milioanele de romani plecati ubi bene? Credeti ca dna Merkel ne-ar putea ajuta cu… ceva…? Bine, nu acum, ca e si ea inainte de alegeri, dar dupa…, dupa ce se vede cu sacii in caruta. Sau poate ca dl Trump va deschide si el un front/robinet pe undeva, ca doar minunata primavara araba a dlui Obama si a dnei Hillary ar merita sa fie completata/finalizata cu o la fel de spectaculoasa si plina de artificii toamna araba. Sau africana, asiatica… ce-o fi, nu face nimeni mofturi. Fiindca, n-asa, toamna se numara bobocii si veti avea de unde sa alegeti operatori chimisti si primitori-distribubuitori cu experienta in domeniu.

  12. Snow spune:

    Bun articol si interesante comentarii … ar trebui poate lamurit ca productivitatea in sensul articolului se refera la valoarea vanzarilor totale ale firmei per angajat si nu asa cum cred multi numarul de suruburi facute de strungar pe ora. Si aici intervin elementele mentionate de dl. MirceaM .. preturi mici, la care as adauga piata saraca, limitata ca volum + specificul local, taxe mari pe munca, infrastructura slaba care crestere costurile, birocratie si coruptie care creste enorm costurile, sicanarile continue facute de angajati ai statului care vin sa incaseze amenzi din te-miri-ce … plus decalajul in timp intre aparitia ‘noilor’ locuri de munca (in ultimii ani) si disparitia celor ‘vechi’ (anii ’90) lucru ce a facut ca milioane de lucratori disperati sa-si caute norocul prin alte parti

  13. Gogu spune:

    NU există nu găsesc, există doar – nu vreau să plătesc salariul cerut de piață.

  14. Constantin spune:

    Analizele care enunțăă concluzia înaintea premiselor mă cuceresc de fiecare dată. Și acum, la fel. Aproape că mă îmboldește suspiciunea că este propagată teoria care spune că muncitorii români, cu o calificare slabă și fără chef de muncă refuză salarii bune date de angajatori cu larghețe pentru nu cine știe ce muncă, preferând să stea acasă degeaba. Ori muncind mai mult prin străinătate pe mai puțini bani.

    Teoria este familiară angajatorilor care caută muncitori “operatori chimiști în fabrică și primitori-distribuitori în depozit” cu vârsta între 30 și 40 de ani, vorbitori a două limbi străine, cu studii superioare și experiență minimum 10 ani pe un post anume, care să lucreze curent ore suplimentare neplătite, să n-aibă “gânduri sindicale” și să lucreze pentru puțin peste salariul minim pe economie. Adică, un fel de sclavi. Dacă nu găsesc, își află loc în presă textele lor pe ton vehement în care nu sunt menționate condițiile cerute, ci doar “nimeni nu vrea să muncească în România”!

    Atunci apare și suspiciunea de incompetență cu privire la manageri…Se explică astfel starea economiei patriei noastre. Oameni care activează pe o piață, de medicamente, îmbrăcăminte, ori cârlige de rufe, spre exemplu, care nu înțeleg că există o piață a forței de muncă ce funcționează, de asemenea, după principiul cererii și ofertei, în care prețul reflectă raritatea unei mărfi. Nu pricep că, spre deosebire de economiile socialiste, în economiile deschise fiecare este liber să-și vândă forța de muncă cui dorește și cât mai profitabil cu putință (obținând un preț mai maxim pe un anumit volum de muncă, ori oferind un volum de muncă minim pentru un anumit venit).

    De ce sunt oare atât de supărați angajatorii români?! Din același motiv pentru care se împotrivesc din rărunchi față de adoptarea monedei eoro de către România…Afacerile lor sunt prost administrate, iar ei sunt incompetenți. Produsele realizate de ei nu sunt comepetitive pe piețele internaționale, iar globalizarea, care stimulează concurenșa, îi innebunește. Pentru a crește competitivitatea produselor, pe care le doresc performante în concurență cu cele chinezești, spre exemplu, copiază economia chineză. Vor să aibă un preț mic, pentru că nu sunt capabili să realizeze produse performante, care înglobează tehnologii avansate, fiind rezultatul unor investiții în soluții tehnice avansate. Produsele lor nu au valoare adăugată mare, iar cererea din piață pentru respectivele mărfuri este satisfăcută prin importuri. În aceste condiții, se caută reducerea costurilor de producție, și mai ales a celor cu forța de muncă, la fel ca în economia chineză, unde muncitorii lucrează pentru 150$ pe lună. Ori prin deprecierea monedei naționale. Pentru productivitate de 6 ori mai mare în România, este nevoie de INVESTIȚII și manageri performanți. Întrucât sunt învațate de studenți în primul an de studii la ASE, neștiința acestor lucruri elementare explică îndeajuns lipsa de performanță a managerilor români și a economiei patriei noastre.

    Industrializarea este o altă marotă. Nicio economie deschisă nu produce toate bunurile și serviciile cerute de populație, precum cele socialiste autarhice. Există avantaje comparative pentru realizarea anumitor produse și există schimburi comerciale. Industria românească nu trebuie să fabrice musai de la automobile la medicamente șamd, dacă nu nu sunt competitive, le poate importa. Dacă România este competitivă prin produsele IT, foarte bine, dintr-astea să exporte! Dacă cele mai competitive formații muzicale sunt în țara naostră, să exportăm discuri cu manele, să devină România Louisiana cu un New Orleas al Europei, cu cea mai importantă industrie muzicală etc.! Problema este că nu prea performăm la nimic…Ceva automobile…Ceva IT…Ceva petrol…Mult furt. Ar putea fi Turism, Agricultură…Pot fi Servicii, Transport (inclusiv aerian și naval – fluvial și maritim). Nu sunt, resursele imense rămân neexploatate. Industria nu “sustenabilizează” nimic…

    • Vlad spune:

      Asta am intrebat si eu la ce se performeaza avand in vedere importurile dar vad ca nu mi-a raspuns nimeni la comentariu … Probabil e ceva obvious si n-am reusit sa ma prind …

      Totusi de unde banii … Ca produsele din occident importate nu vin gratis …

      Munca se regleaza in functie de cerere si oferta totusi daca omul se limiteaza la aceasta abordare risca sa devina o marfa … Nu cred ca oamenii pot munci doar pentru a fi remunerati, exista si o motivatie intrinseca de a-i ajuta pe ceilalti oameni …

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        De unde vin banii ptr importuri?
        Din exporturi, capital intrat in tara, imprumuturi. A se vedea balanta de plati, de ex.
        http://www.bnr.ro/Balanta-de-plati—BPM6-11132.aspx
        Pe scurt serviciile (transportul in special, lohn si ceva IT) compenseaza partial deficitul generat de marfuri. Altfel ar innebuni cursul (cum a fost in anii 90)
        Sau mai simplu valuta lipsa la cumpararea de bunuri este compensata partial de valuata in plus adusa in tara de servicii. Sau de “capsunari”. Banii astia sunt cumparati de cei care importa, fiind aproape suficienti ptr onorarea cererii de valuta.. Diferenta vine din alte surse (imprumuturi in valuta, emisiuni de titluri de stat, aporturi de capital bancar de la bancile mama de afara, capital speculativ, depozite etc)
        Napa e ca defiicitul pe bunuri vine in mare masura tot de la tari foste comuniste, nu din buricul Germaniei.

        • Vlad spune:

          Lohn-ul si IT cred ca sunt in principal outsourcing. Asta inseamna ca romanii muncesc pentru firmele din afara dar ceea ce sunt interesat sa aflu este ce se face loco la noi in afara de munca. Ce produc romanii local fie ca e IT, fie ca sunt produse alimentare sau de alta natura si merge la export. Dacia nu se pune in totalitate pentru know-how-ul nu mai e romanesc. Nu-mi propun sa fac apologia buy-local sau asa ceva vreau doar sa inteleg ce produc romanii efectiv, adica cam care e know-how-ul local in raport cu cel occidental si in ce domenii. De exemplu o realizare recenta e aplicatia de Taxi care s-a vandut la nemti care stiu ca e produsa aici …

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce02r17.pdf
            La concret, va dau cateva exemple de la mine din zona
            AEM-contoare de electricitate si gaz
            Spumotim-spume poliuretanice
            JOE, napolitane, cumparat de Nestle in 2000 (e o firma fondata de 3 romani)
            Dalli -produse casnice, fosta fabr de detergeniti, apoi cumparata deP&G, acum una dintre cele mai mari fabricu Dalli.
            Rus Savitar mobila, face si export
            Continental, Lisa Draxlmaier, etc, export la greu, exporta produse, nu munca. Mai sunt multe altele mai mici, volane, pantofi, confectii, zona IT sau conexa (Accenture, Atoss, Lingo)
            http://www.tion.ro/timisul-a-exportat-produse-de-peste-patru-miliarde-de-euro/1773513
            Avem fabrici si produse neoase, daca asta voiati sa stiti, dar si multinationale care au pus pe picioare si rentabilizat multe fabrici romanesti,sau au prfeluat afaceri rentabile, pastrand profilul productiei…. acum e de toata jena sa le sari la beragata. Populism de doi bani.

            • Vlad spune:

              Multumesc pentru exemple. Nu e vorba de sarit la beregata eu pur si simplu nu vad decat rar acest discurs cu privire la economia locala ceea ce nu stiu … mie cel putin mi se pare surprinzator … Adica se vede din ce spuneti ca sunt oameni care tac si fac ceea ce e laudabil … Eu unul nu inteleg cum … dar probabil de asta nu am un business :)

              O zi frumoasa va doresc si spor maxim in afaceri!

      • Constantin spune:

        Ceea ce am scris cu privire la piața forței de muncă este totodată o invitație adresată angajatorilor de a-și aminti de „o-ring” și a pricepe astfel de ce un operator-chimist care lucrează într-o fabrică de medicamente cere un salariu mai mare (și oficial, „pe cartea de muncă”) decât un operator-chimist care fabrică vin de Panciu într-un garaj din Voluntari. Condițiile impuse de angajatorii autohtoni corespund adesea unor venituri mai mari (pe care angajatorii nu-și permit să le ofere, pentru că produsele lor nu sunt comeptitive). Dacă nu le primesc, muncitorii își vând forța de muncă celor care realizează produse competitive, în țară, ori străinătate. Există forță de muncă bine calificată în România, dar dacă nu este remunerată corespunzător, pleacă să muncească de multe ori în joburi sub calificarea lor, dar pe mai mulți bani, în străinătate.

        Revin cu răspunsul simplu, la o întrebare, după părerea mea, prea des pusă: de ce rămân scăzute salariile în România? În primul rând, din pricina cererii și ofertei care stabilesc prețul forței de muncă. Lipsa investițiilor, a tehnologiilor performante care să aducă valoare adăugată produselor și productivitate sporită muncii, fac ca produsele realizate în patria noastră să rămână prea puțin competitive. Cum recent remarca cineva, exportăm în mod aberant grâu și importăm pâine congelată! Altfel spus, economia românească nu este capabilă să satisfacă cererea internă de produse de panificație din cerealele pe care le cultivă, nu pentru că ar fi insuficiente, ci pentru că nu pot fi prelucrate corespunzător. Abia apoi vin problemele legate de politici publice, instruire, cercetare și inovație, strategii in diverse sectoare economice, resurse naturale, finanțe, fiscalitate șamd.

  15. kinn spune:

    La ce folos imprimare 3D, daca eu nu gasesc paine la 1 leu si apartament de la stat, tovarasi? Ah, piata, cerere-oferta, ce-i aia?

  16. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala. spune:

    Stimate,
    d-le Dragos Damian,
    1.Dvs. ati inventariat perfect peisajul economic national, mai ales lipsa de forta de munca – care este fara solutie practica azi.In 24 Mai anul trecut am participat la o Conferinta (pe care probabil ati vazut-o pe smartpfone) pe aceasta tema, organizata de CursDeGuvernare cu participarea Ministerului Economiei si al Muncii (din fostul guvern tehnocrat), care au incercat anumite lucruri, dar fondul problemei n-a fost ,,atacat” niciodata, de nimeni.
    2.Fondul problemei este lipsa unui ,,proiect de reindustrializare” pe modelul ,,tigrilor asiatici”, care din tari semifeudale agrare inapoiate, au devenit intr-o generatie tari puternic industrializate.In lipsa unui astfel de ,,proiect de tara”, de ce ne mai miram ca P.S.Democrat are proiectul de dezvoltare economica prin ,,cresterea salariilor” bugetare si private (prin cea a salariului minim pe economie)?Lipsa perspectivei de munca industriala pentru tineret mai ales, dar si pentru cei de virsta medie si chiar a celor catre 50- 60 de ani are ca alternativa munca in strainatate.
    Daca exodul era dificil imediat dupa 2002 (la liberalizarea granitelor), astazi el este accelerat de ,,tractarea” (catre plecare) intre cunostinte, prieteni sau rude plecate de ceva vreme, care asigura venirea la ,,lucru sigur”, ca loc de munca si chiar ca locuinta.Stoparea primirii din zonele arabe este alta cauza a accelerarii plecarilor.
    3.Odata cu implantarea in strainatate a numerosi conationali, exodul s-a accelerat in asa masura, incit problema nu va mai fi doar a lipsei relative de personal, ci multe fabrici si afaceri se vor inchide deadreptul, dupa ce se va epuiza esantionul disponibil din zonele subdezvoltate, dispus sa ,,migreze” la Cluj, Oradea, Timisoara, etc.
    Antreprenoriatul roman are doua sanse distincte, din care una deja functioneza:mutarea/initierea afacerii in afara tarii, posibila in domeniul serviciilor si constructiilor.
    Cealalta este de a cunoaste, evalua si sustine un ,,proiect de reindustrializare”, capabil de a declansa reintoarcerea masiva a migrantilor economici, inainte ca afacerile din Romania sa se prabuseasca, tocmai din lipsa acelor functii marunte de ,,operator chimist” sau ,,primitor-distribuitor” la Terpia Cluj.
    4.Proiectul in discutie este rezultatul studierii timp de peste trei decenii a problematicii dezvoltarii economice, cuprinzind tehnicile si instrumentarul epocii globalizarii utilizat in Asia emergenta, in tranzitia Estului la capitalism si in genere a experientei in dezvoltare a tarilor (azi) dezvoltate.
    El cuprinde si utilizeaza imensul tezaur de experienta economica mondiala, ca urmare a ceeace se poate numi o ,,cercetare economica fundamentala” inexistenta in Romania sau UE.Retinerea celor carora le-am propus cunoasterea si sustinerea promovarii acestui proiect este fireasca – fiind greu de admis, ca cineva dinafara mediului universitar-academic putea realiza o lucrarea de ,,economie aplicata” de asemenea anvergura si dificultate.
    Daca totusi disperarea antreprenorilor fata de amplificarea lipsei de personal este reala, atunci exista sansa ca cineva dintre marii antreprenori – cum este autorul articolului de fata, sa aiba macar curiozitatea stiintifica de a afla in ce consta proiectul de reindustrializare.Oferta este deschisa pentru oricine, la tel. 0721316019.
    5.Exista o intrebare legitima, asupra motivelor pentru care nu am prezentat public acest proiect – raspunsul fiind acela ca preluarea fragmentata sau modificarea lui si promovrea apoi ca proiect de tara, fara consultanta si corectivele de parcurs, ar fi mai daunatoare tarii, decit insasi lipsa proiectului.Oferta proiectului catre Guvern si Presedentie a ramas fara rezultat, din motive usor de inteles:opozitia consilierilor economici.De aceea, fara cunoasterea si sustinerea proiectului de antreprenorii romani, el nu va fi acceptat niciodata de catre ,,sfintii” aflati (intotdeauna si oriunde”, intre tara si liderii maximus ai tarii!
    cu stima,
    Caliman I. Eugen – consultant independent – dezvoltare economica.

  17. Caliman I.Eugen analist independent - dezvoltare economica spune:

    Stimate,
    d-le Constantin,
    1.,,Industria sustenabilizeaza totul” si nu degeaba Ministerul Economiei a cerut d-lui Liviu Voinea (si G.E.A.) lucrarea de economie aplicata: ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si strategii” in 2010.Concluzia lucrarii este ca ,,Romania traverseaza o criza economica profunda, de sistem si de model de dezvoltare”.Criza de sistem este datorata putinatatii activelor economice si industriale, iar cea de model, este datorata integrarii in UE, care interzice modelul national.Astfel, Romania este condamnata la stagnare economica – migratia economic a fiind doar una din ,,fatetele” acestui proces.Cine citeste aceasta lucrare (aflata pe NET in formt PDF), afla la pag. 125 cauzele stagnarii Romaniei si nu mai neaga rolul ,,sustenabilitatii” unei economiii de catre industrie.Nu doresc sa dau lectii economice, multumindu-ma sa recomand pe cele ale unui din marii economisti care ani dearindul a clarificat problematica economica, prin aportul Grupului de Economie Aplicata (G.E.A.).Daca prin tehnici economice clasice, GEA n-a gasit raspunsul la nevoia reindustrializarii (in 2010), este ca el se afla in domeniul cercetarii economce fundamentale – iar nu in cel al ,,cercetarii economice” uzuale.Intre ele este o diferenta de sediu al materiei stiintifice, de viziune, instrumentar de lucru, etc.
    2.Pe CursDeGuvernare firma COFACE a publicat in decembrie 2016 un studiu de ,,criza” a antreprenoriatului roman, constatind incapactatea sa de a trece la ,,faza superioara” de lucru, situatie explicabila dupa comunism.Pregatirea economiei nationale pentru procesul reindustrializarii presupune si pe cea a antreprenorilor, prin diverse instrumente si tehnici prevazute in ,,proiectul de reindustrilizare” la care m-am referit deja.In acelasi timp este de remarcat ca Romania a parcurs de abia drumul ,,primei revolutii industriale”, ceeace explica dificultatile de toate felurile suportate in PRINCIPAL de antreprenori – care sint ,,motorul” (nerecunoscut si nerespectat de guvern al) dezvoltarii tarii.Dar si imposibilitatea de a plati forta de munca cu salarii vestice…

    • Constantin spune:

      Stimate domn, am explicat altundeva, la o solicitare similară a dumneavoastră, de ce industria nu este un sector chiar într-atât de important al economiei, deși nu doresc să minimizez cumva importanșa ei. Vreau să spun doar că este o chestiune relativă la opțiunile de dezvoltare ale respectivei economii. Corelat cu subiectul articolului, un produs poate avea valoare adăugată mare și poate fi vândut cu profit (permițând, carevasăzică venituri mari celor care-l realizează) NU doar printr-un nivel ridicat de industrilizare. Poate cuprinde muncă artizanală, care este apreciată ca fiind valoroasă. Poate îngloba talent artistic și creativitate. Poate fi rezultatul unor tehnologii inovatoare, inventive, excepționale. Poate avea caracter de unicitate/raritate care să-i sporească valoarea și implicit prețul de vânzare. Pentru ca să fiu mai ușor înțeles, un suman maramureșan ar putea fi vândut pe o sumă mai mare decât un motor BMW. Dacă se cer sumane, ori cârlige de rufe, ori poezii de dragoste, iar România poate realiza aceste produse la cel mai înalt nivel de competitivitate din lume (am exagerat puțin, pentru retorică), se poate dezvolta fără prea multă industrie.

      State europene pe care vi le-am oferit deja drept exemplu, își dezvoltă economiile prin servicii (comerț, transporturi, turism), agricultură șamd. Dacă descoperim că există industrii în care putem fi competitivi, foarte bine! Dar, nu cu țesătorii dezvoltăm industria textilă, spre exemplu, ci realizând obiecte de îmbrăcăminte de lux. Ori tehnologie pentru mașinile de brodat, cusut, războaie de țesut etc. Adica produse care înglobează tehnologie înaltă. Altfel, angajatorii români, pentru a fi competitivi, nu vor putea plăti muncitorilor mai mult de 150$ pe lună, la fel precum cei chinezi.

  18. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala. spune:

    Stimate,
    d-le Constantin,

    Inainte de a vinde sumane osenesti, produse artizanale sofisticate, tehnologii inovatoare fara a exista industria nationala in care sa fie realizate, (fiindca in intreprinderile straine nu avem acces), Romania are nevoie IMEDIATA de 5 milioane de locuri de munca.
    Dezvoltarea nu se produce decit treptat, incepind cu produse ale ,,primei revolutii industriale”, adica de piese si cablaje auto, de montaj agregate simple, confectii in lhon, etc. si treptat se creaza conditii de calificare si sustenabilitate tehnologica pentru produse High-teck sau cu inalta valoare adaugata.
    Numai in teorie industrializarea este o problema relativa, dar pentru Romania care in lipsa locurilor de munca industriale are 1,5 milioane de salariati cu salariu minim pe economie si unica alternativa migratia economica, este una de viata si de moarte economica.
    Statele europene oferite exemplu produc imbracaminte de lux ca urmare a experientei de 200 de ani de la prima lor revolutie industriala, pe cind Romania a plecat de la ateliere minuscule, dupa caderea marilor fabrici de acest gen in anii 90 – functionale doar in vechiul regim.
    Cita vreme economia si industria nationala si industria usoara care permite si asigura inovatie si dezvoltare tehnologica a disparut – a afirma ca trebuie sa dezvoltam tehnologie inalta pentru masini de brodat sau de cusut, este un obiectiv important, dar pentru tarile dezvoltate.Fara a pleca industrial ,,de jos”, la fel ca in China, nu vom ajunge niciodata ,,sus”, iar Romania nu mai poate asigura nici cei 200 de Euro salariu, obligind la migrare economica un sfert din populatie.Industria si serviciile industriale care se articuleaza pe ea, sustinind IMM-urile este singura cale de iesire din criza de sistem (a disparitiei sistemului economiei si industriei nationale).Ele vor sustine apoi si restul ocupatiilor enumerate in precedentul comentariu, care sint de nisa si de exceptionalitate creativa.Iar altele sint surogate economice pentru o tara esuata economic…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Damian


Dragos Damian

Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Foarte bun si foarte necesar articol. Practic o schita de istorie economica a romaniei, care incearc...

de: Rares Benga

la "Unde sunt fabricile lui Ceausescu?"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)