sâmbătă, mai 18, 2024

Ce nu spune CEZ pe faţă sau despre cum alungăm investitorii străini în energie

Zilele trecute CEZ a anunţat că se retrage din proiectul Energonuclear pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, un parteneriat public privat între Nuclearelectrica şi câteva mari companii energetice private (CEZ, Enel, RWE Power, GDF SUEZ, ArcelorMittal România şi Iberdrola). Anunţul vine oarecum surprinzător, după ce la sfârşitul săptămânii trecute Ministerul Economiei anunţase într-un sfârşit lansarea licitaţiei pentru construcţia celor două reactoare. De ce se retrage CEZ acum?

Răspunsul este simplu: pentru că nu are nicio garanţie că statul român, prin Nuclearelectrica, îşi va putea acoperi partea sa de finanţare. Statul român nu are oricum bani să participe cu 51%, dar nici nu vrea să renunţe la a deţine pachetul majoritar de acţiuni în Energonuclear. În ultimii trei ani statul a tot ezitat: să participe cu 25% (cât poate) sau cu 51% (cât ar vrea, dar nu îl ţine punga)? Dacă până în 2008 eram cât de cât rezonabili, din 2008 încoace susţinem sus şi tare varianta cu 51%, deşi admitem peste tot că n-avem bani.

Din 2007 şi până acum cu Energonuclear nu s-a întâmplat mai nimic: s-a tot discutat despre cât să participe statul şi cum să se facă parteneriatul cu privaţii. Dar cu cât se întârzie proiectul Energonuclear, cu atât devine mai puţin probabil. Tehnologia care va fi folosită la construcţia celor două reactoare (Candu) se învecheşte şi deja la orizontul de timp despre care discutăm azi pentru finalizarea celor două reactoare, 2016, e la limita profitabilităţii.

Lovitura de graţie care se dă proiectului Energonuclear va fi însă înfiinţarea companiilor integrate Electra şi Hidroenergetica. Acesta este motivul principal pentru care CEZ se retrage acum. Pentru Energonuclear, giganţii energetici pun două probleme. În primul rând, există riscuri serioase că Nuclearelectrica nu va avea bani să participe nici măcar cu 25%, dacă banii săi vor fi folosiţi, prin subvenţie încrucişată, ca să acopere găurile negre din compania de lignit SNLO, cu care intră la grămadă în gigantul Electra.

A doua problemă e că, din punct de vedere legal, nici nu se ştie clar ce companie va participa din partea statului român la Energonuclear. Până acum se discută de Nuclearelectrica, însă aceasta va fi probabil înghiţită de Electra; vor fi preluate integral obligaţiile Nuclearelectrica de noua companie? Probabil da, însă orice investitor privat ar avea o reţinere. În alte cuvinte, Ministerul Economiei a solicitat oferte ferme de participare a companiilor private în parteneriatul public-privat Energonuclear, însă în acelaşi timp nu poate spune ferm cine din partea statului participă!

Tot din cauza celor două companii integrate CEZ a renunţat şi la proiectul de la Galaţi. La fel se gândesc să facă şi ceilalţi investitori străini care intenţionau să construiască centrale în parteneriat cu Termoelectrica: Borzeşti (GDF Electrabel); Brăila (EON/Enel); Doiceşti (Mechel). Toate aceste proiecte sunt puse în aşteptare de doi ani, iar privaţii afirmă că nu criza economică îi împiedică, ci incertitudinea cu privire la înfiinţarea giganţilor Electra şi Hidroenergetica. Toţi potenţialii investitori privaţi se opun celor doi giganţi. Într-adevăr, cum ai putea concura pe piaţă cu două companii care au fiecare câte 44%, respectiv 48%, în timp ce nici unul dintre proiectele enumerate mai sus nu va deţine mai mult de 2%?

Poate partea cea mai interesantă e că proiectul de la Galaţi era foarte important pentru CEZ inclusiv pentru viabilitatea proiectului de la Cogealac-Fântânele: CEZ avea mare nevoie de electricitatea produsă la Galaţi pentru echilibrarea sistemului energetic odată ce centralele eoliene ar fi început să producă. Să nu ne mirăm, aşadar, dacă CEZ va anunţa şi că renunţă la eoliene, după ce s-a săturat să aibă de-a face cu autorităţile române, şi de la centru şi cele locale, după circul cu împuşcături de astă vară.

Să ne aşteptăm, aşadar, ca şi ceilalţi investitori să se retragă rând pe rând din Energonuclear, ca şi din PPP-urile cu Termoelectrica. CEZ a dat doar startul

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Ati incercat sa discutati cu cei de la CEZ sa aflati de ce se retrag realmente din acest proiect? Ati discutat cu vreunul dintre investitorii straini prezenti in Romania sa-i intrebati cat de mult cred ei in posibilitatea ca statul chiar sa infiinteze cele doua companii energetice nationale si, mai ales, in formula anuntata? De unde vine presupunerea „Să nu ne mirăm, aşadar, dacă CEZ va anunţa şi că renunţă la eoliene, după ce s-a săturat să aibă de-a face cu autorităţile române”. Credeti ca o companie de o asemenea talie va renunta atat de usor la un proiect in care a investit sute de milioane de euro?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro