Home » Economie »Reactie rapida »liberalism » Citesti:

Cum scoatem hipermarketurile din gura lumii

Miron Damian iulie 19, 2016 Economie, Reactie rapida, liberalism
94 comentarii 3,950 Vizualizari

Săptămâna trecută dl Iohannis a promulgat legea „51% produse românești”, care impune marilor magazine să pună în vânzare, în proporție de cel puțin jumătate din total, produse agricole de proveniență internă. Argumentul inițiatorilor și sprijinitorilor ei a fost că toată lumea are ceva de câștigat de pe urma legii. Sigur, mai puțin hipermarketurile – dar, aflăm din aceleași surse, ele s-ar face vinovate de obținerea unui profit nesimțit, care intră și în buzunare străine, pe de-asupra. Lăsându-le prin urmare la o parte, putem spune că toți românii beneficiază de pe urma legii. E o lege sănătoasă, pentru avansul interesului național.

Cu toate astea, ea lasă o senzație ciudată dar foarte bine întemeiată de lucru pe jumătate făcut. Nu mă refer neapărat că doar jumătate din ofertă e impusă din surse interne; nu mă refer nici măcar la faptul, inexplicabil, că legea se rezumă la produse de proveniență agricolă, nu și la oricare altele. Mă refer în special la faptul că și după intrarea ei în vigoare hipermarketurile sunt tot acolo, bine-mersi. Dacă profitul obținut de ele e nesimțit atunci el trebuie eliminat în întregime, nu? Dacă intermediarul reprezintă ceva rău, mai ales dacă e firmă străină, atunci de ce să nu-l desființăm cu totul?

Sigur, din motive pe care n-o să le aprofundez aici, nu putem legifera explicit o astfel interdicție. Trebuie să găsim ceva mai subtil, după exemplul dat chiar de legea promulgată: în mod inteligent, textul ei nu se referă la „produse românești”, ci la „lanțul scurt de producție”; același efect, dar abil formulat. Va trebui să găsim un artificiu legal similar. Vestea bună e că există unul, unul absolut evident și foarte simplu de realizat: nimeni nu va mai călca pragul unui hipermarket, nu pentru produse agricole cel puțin, dacă le va primi, cu efort minim, direct acasă! Propun o lege cu acest efect. Una care să înlocuiască efortul lăudabil, dar incomplet, făcut de actuala putere politică.

Mai precis, legea nouă va institui următorul mecanism. Toți producătorii agricoli români se vor înregistra într-un Registru Național al Producătorilor, disponibil pe internet, împreună cu descrierea ofertei. Consumatorii vor accesa acest registru și vor comanda pur și simplu direct produse agricole românești, proaspete și de cea mai bună calitate. Dacă mâine seară doresc să prepar o cină cu specific tradițional românesc, intru în registru, aleg câte un producător de salată, ceapă, cartofi, carne de porc etc. și fac fiecăruia câte o comandă, un kil, două, câte am nevoie – produsele trebuie să-mi ajungă acasă în maxim 48 de ore. Aș mai completa proiectul meu cu idei excelente preluate din legea nou promulgată: de exemplu, în această relație comercială va fi interzisă plata oricăror taxe și servicii; de vreme ce achiziționez un kilogram de roșii trebuie plătesc un kilogram de roșii, atât și nimic mai mult. Va fi interzisă comercializarea la preț mai mic în alte părți, ar fi și rușinos ca producătorii români să vândă către hipermarketuri străine, de altfel.

Ce ziceți? Nota bene, îi rog să ignore întrebarea cei care consideră că legea celor 51% produse românești este un derapaj populist promovat printr-un fals intelectual, care va avea per total consecințe negative. Întâmplător, cunosc la modul intim ce gândește un individ din categoria sus-pomenită: pentru ei articolul de mai sus poate fi cel mult un pamflet, ca formă, și echivalentul unei reduceri la absurd, în fond. Să mă scutească, deci. Îi întreb pe ceilalți – categorie majoritară, pot presupune – care consideră, probabil sincer, că legea promulgată săptămâna trecută e un lucru bun: nu e oare un lucru bun doar pe jumătate? Nu vreți să convingem inițiatorii s-o îmbunătățească radical, în proiectul prezentat de mine? Dacă n-o fac ei, poate facem o inițiativă cetățenească, sau chiar un referendum.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "94 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Istoria ne povesteste despre cei care au venit pe pamintul nostru cerind pamint si apa ca, daca nu au trecut mai departe ori nu s-au intors de unde au venit (romaneste se spune “la origini”), au fost asimilati populatiei autohtone. dindu-se pe brazda noastra.
    Ceva asemanator cu aceste hipermarketuri: vrem sa le asimilam dindu-le mincare autohtona 51%. Sau sa plece si sa ne lase in necazurile noastre :P
    (Daca vom mai ingurgita mult produse turcesti, pina si pita noastra cea de toate zilele, nu credeti ca peste ani von proceda ca ei, mai ieri?)

    • ingineru' spune:

      legea propusa face mare abstractie de costurile de transport si depozitare. Care pot cu usurinta sa dubleze, tripleze, cvadrupleze, samd pretul la usa consumatorului. Astfel de lucruri nu se rezolva prin suprareglementari.
      Produsele alimentare de import au succes pe piata romaneasca pt. ca romanii sunt inca saraci, de la gresie si faianta, la haine si terminand cu alimentele, romanul inca are mentalitatea saracului: prefera oricand pretul mic in defavoarea calitatii.
      Legea dvs. n-ar putea sa aibe nici un succes pt ca daca sunteti de exemplu din Bucuresti si comandati 2kg de la producatorul de rosii de la Tecuci sau de cartofi din Harghita, cumva cele 2kg de rosii/cartofi trebuie sa ajunga la dvs. Asta inseamna comanda speciala, adica vine un “papuc” pt. din alt judet cu cele cateva kg de legume special pt. dvs si cativa alti clienti din zona. Rosiile va vor costa in jur de 50-100 lei kg adica benzina/motorina dus intors, salariul si masa soferului, samd.
      Daca puteti sa asteptati 36-48 h atunci veti apela la un curier rapid, necazul e ca va trebui un curier special cu masina refrigerata. La vremea asta in masini temperatura ajunge si la 50-60 grd la care rosiile de exp rezista in jur de cateva ore pana incep sa se strice. Transportul va va costa in jur de 15-20 de lei/kg adica de 3-6 ori mai mult ca rosiile/cartofii in sine.
      Pt. un pret mai omenos va trebui sa asteptati sa se alcatuiasca un camion, adica sa se stranga comenzi de la mai multi producatori, sa va intelegeti sa va intalniti undeva la o piata pt ca ala cu camionul n-are voie sa umble prin cartiere, samd. Asta poate sa insemne si o saptamana.
      Ca sa nu o mai lungesc, propunerea dvs. de lege nu tine cont ca (exceptand caviarul, sampania, samd) alimentele sunt produse cu valoare adaugata mica, ca sunt perisabile si din acest motiv au nevoie de un lant logistic de mare volum pt,. ca ponderea transportului si depozitarii sa fie acceptabila in pretul final al produsului. Desigur, o parte din oameni, pasionati de ingrediente de calitate sau oameni foarte bogati vor fi dispusi sa cheltuiasca pt. produse agricole de calitate. Dar nu e o rezolvare pt. masa populatiei.
      Colac peste pupaza, metoda dvs. cu comanda pe net din nu stiu ce registru nu permite nici o forma de control/alegere a clientului asupra produsului.
      Pt. ce vreti dvs. solutia e simpla si la indemana: se cheama piata (organizata sau ad-hoc) si se gaseste in oras, pe langa comune si ocational pe marginea DN-urilor.

      • victor L spune:

        “Legea dvs. n-ar putea sa aibe nici un succes”
        Care lege? nu imi amintesc sa fi dat vreo lege; am scris doar o postare glumeata.
        Aaaa, observ ca va adresati dlui Miron Damian :P
        Dar nici a sa nu e legea, iar propunerea cu comanda pe net e tot o gluma ;)

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Nu e absolut nicio glumă, propunerea e cât se poate de serioasă la modul la care a fost formulată în articol.

          • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

            Exista in acest moment intreprinzatori privati care cultiva legume bio de sezon, clientii platesc online un abonament si primesc saptamanal/lunar un cos de legume cu legumele de sezon care sunt disponibile atunci. Se poate face comanda si pentru legume si cantitati anume, in functie de stoc.
            Pentru cantitati prea mici, sunt cateva locatii din bucuresti unde se livreaza pentru mai multe persoane si clientii le ridica personal.
            Legumele au gust, si arata natural, am incercat oferta de la doi astfel de intreprinzatori. Au nevoie de un mediu prietenos fiscal, popularizare, finantare, si … sa nu se mai fure de pe camp …

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Există așa ceva, e o realitate care nu face decât să întărească ce spuneam: deși există asta și alte surse prin care produse agricole românești pot ajunge pe masa consumatorilor, eventual fără implicarea marilor magazine, acest lucru nu se întâmplă. Și mai există o lege, promulgată, care consideră că asta reprezintă o problemă, alături de existența și profitul marilor magazine, și propune o soluție. Astea sunt afirmații cu valoare de fapt. Articolul meu nu face decât să constate că soluția respectivă e una parțială, și să propună un proiect de lege care, în condițiile acelorași premise, ar fi una completă. Și invită pe cei care susțin legea să susțină și proiectul meu, pentru a o înlocui, sau să explice de ce n-ar face asta.

      • pro_fan spune:

        si totusi:
        - e firesc ca furnizorul sa impuna un prag valoric minim al comenzii
        - sa comparam mere cu mere, asa cum nu te duci la hypermarketul de la periferie doar pentru un kil de cartofi, la fel nu e cazul sa ai pretentia sa-ti fie livrata acasa o comanda derizorie; pentru doar un kil de cartofi, opresti in trecere la coltul blocului
        - costul de transport de la depozitul terminal la domiciliul clientului nu neaparat e mai mare decat costul de deplasare al clientului la hypermaketul de la periferie, cu masina personala
        - exista firme ce distribuie pizza la domiciliu chiar si pt.comenzi in jur de 50lei
        - nimic nu cred ca e mai perisabil decat o pizza care trebuie livrata fierbinte

    • Florin Oprea spune:

      Vorba poetului, “cum venira se facura, toti o apa si-un pamint”. Nu exista popor care sa aiba o capacitate de asimilare mai mare ca poporul roman!

  2. dana eugenia spune:

    Stefan cel mare si curvar (nicidecum sfant) ne invata o strategie inteligenta: cand vine dusmanul, arzi granele si otravesti fantanile; nu conteaza ca si soldatii tai, cand se intorc, nu au ce manca si ce bea …. cam asta e destinul moldovenilor …. la care suntrm expusi cu totii :) )))

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Am vrut să scriu eu odată despre un anume naționalism pe care îl practic și l-aș încuraja entuziast: cel care cere românilor să-și amintească și să înțeleagă zicale, povețe intrate în limbajul comun. O extraordinară moștenire culturală și intelectuală a acestui popor, mult prea adesea ignorată.

      Strategia prezentată de tine, în context, e rezumată foarte sugestiv într-una din expresiile astea vechi. Românul se referă la actul de-ați fura singur căciula. Ei bine, întreg „naționalismul” (cu ghilimele!) economic este un astfel de act. Este un furt al propriei căciuli ridicat la rangul de strategie economică de stat. Dar ăsta e doar un subiect tangent. O să revin la el.

    • Ionic spune:

      [Moderat. Atacurile la colegii de comentarii sunt strict interzise.]

  3. constantin.s spune:

    De acord, insa va riscati sa cumparati rosii de pe net? Nu o sa vedeti nici macar pozele. Poate or fi din alea tari, care nu ne plac.
    Dar carne? As comanda o bucata de pastrama de oaie, dar daca are numai zgarciuri?
    Si cu transportul, cum facem? Ca nu cred ca vine Nea Vasile, producator serios de altfel sa imi livreze o juma’ de branza si una de carne cu dubita frigorifica. Iar sa vina cu rata de la Cornu, mai bine nu, ca eu nu mai mananc.
    Si ultima, unde naiba or parca toti aia zece care vin sa imi livreze ceapa, morcovi, oua, etc?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Eu am schițat un proiect perfectibil, desigur. Dacă produsele agricole nu sunt de calitatea care să le justifice promovarea legală, voi avea dreptul de a refuza comanda și a fi rambursat banii plătiți, cu supliment. Problemă rezolvată.

      În ce privește celălalt aspect, dacă vrea sau nu X. să participe la acest sistem, aici cred că e vorba de o profundă neînțelegere: vorbim de legi care impun ceva, nu lasă la voia lui X. și Y. Proiectul adoptat și promulgat recent și lăudat aproape unanim asta face: invocă interesul național în promovarea produselor interne și pedepsirea hipermarketurilor străine, operată prin impuneri legale. FIX asta propune și proiectul din articol, doar că într-o măsură mai mare. Dacă acela e bun, acesta e și mai bun.

      • constantin.s spune:

        Va multumesc pentru raspuns.
        Mi-am mai adus aminte o chestie. Va trebui toti sa ne cumparam cantare. Din alea bune, de precizie si avizate metrologic. Ca altfel, eu comand un kil de rosii si mi se aduce o punga cu 600 de grame. Ultima oara cand am fost in piata am patit asa, de m-am dus inapoi la marocanul de mi le vanduse, dupa ce am confruntat cu cantarul de control al pietei. Nu ca aia du supermarketuri n-or fura la cantar, dar nici cu 40%.

        Acum la modul serios, cred ca initiativa dv ar trebui dusa in alte zone. Incurajarea unor societati corporative ale producatorilor ar fi o solutie.
        Toate cele bune.

  4. Adrian B spune:

    Ce spuneti de legiferarea a “51% produse romanesti”? De pilda putem fabrica televizoare, computere, telefoane in Romania. Sunt firme romanesti care vand produse proprii, normal ca sunt facute in China dar profitul ajunge la romani, nu la straini.

    Sau de legiferarea “51% din hipermarketuri romanesti”? Pai profiturile nesimtite ar intra in buzunarele unor romani.

    Dar cel mai bine iesim din UE, inchidem granitele si ne descurcam cu 100% productie romaneasca. Si fiecare din noi incuie usa sau pune lacatul pe poarta si nu iese din curte, ca e lantul de productie cel mai scurt pana la rosiile din gradina proprie sau de pe balcon.

  5. Gore' spune:

    Daca pe langa portalul de inregistrare exista si un motor de procesare a comenzilor, va functiona. Cu transportator Uber.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Uber-neuber, nu contează, găsesc ei o cale, altfel plătesc din greu. Asta e frumusețea de a avea statul de partea ta, ai probleme doar cu imposibilitățile de natură obiectivă, relativ puține. În rest, dacă ceva nu merge așa cum vrem, băgăm inițiativa legală și pac! obligația, pac! amenda. Și apoi gata, problema-i rezolvată.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Hm, de fapt, dacă mă gândesc, contează. Dacă nu mă înșel, Uber ăsta e în realitate o companie străină, care face un profit nesimțit. În numele promovării interesului național, legea va interzice ca producătorii agricoli să apeleze la el, sau măcar va impune o cotă de minim 50% firme românești de servicii de transport sau intermediere.

      • AX spune:

        Exista o solutie tehnologica realizabila- se numesc “drone” si va pot livra cantitati reduse de alimente, cu costuri de transport mult mai mici decat cele ‘terestre’. Amazon, de ex, le introduce masiv, enervand recent parizienii si Primaria Parisului pt ca in acest fel sute de mici afaceri trebuie sa traga obloanele, asa ca au deci sa le interzica prin Paris.
        Desigur, Amazon e corporatie straina, deci face profituri nesimtite care sunt exportate, dar nu e pb, se pot gasi si romanasi care sa creeze o astfel de companie. Pt cantitati ceva mai mari, tot dronele sunt solutia- chinezii deja experimenteaza pt a le introduce si pt transport tip taxi de persoane (deocamdata cate o persoana). Nu treb platit sofer pt ca dronele sunt tele-auto-ghidate via GPS si cu diverse tehnologii si aplicatii de Inteligenta Artificiala, care se va ocupa sa coordoneze toate procesele, in locul a N oameni lenti si astfel economisim mult si la costurile de logistica aferente.
        Desigur, daca fac o comanda de 10 produse va trebui sa ma astept sa se gaseasca niste drone libere prin zonele producatorilor, sa preia coletele cu marfa si sa ajunga si la mine, in diversi timpi variabili- dar imi pun o aplicatie mobila sau pe ecranul frigiderului care ma informeaza cand vin, daca e ok sa imi livreze la orele X, Y, Z sau astept sa se sincronizeze toate si sa vina pe rand, la 1 minut distanta intre ele (ca nu prea vad cum ar putea 10 zumzaitoare din astea sa se bage deodata pe geamul meu sau la balcon). No, acum daca multiplicam asta cu mii si chiar sute de mii de cumparatori dintr-un oras gen Bucuresti, vom avea cerul plin de drone, un mega-zumzet, tot felul de incidente, cerul ecranat de ele, dar nu asa e si cu pasaretul de la mama natura? Asa ca, va rog sa nu comentati, macar dronele nu fac gainatz! Dar am rezolvat si eliminat si aceste super-hiper-marketuri nesimtite…(ma rog, le pastram pt marfurile nealimentare…).
        Ce am prezentat sus nu e chiar o distopie, ci ceva ce ar putea sa fie cat de real mai curand decat va inchipuiti- cum am spus, unii gen Amazon deja fac asta si nu sunt singurii.

        PS: si da, de ce oare la MegaImage de ex, aproape jumatate din produse sunt franco-belgiene si aproape deloc nu gasesti echivalentul romanesc? Chiar nu se mai produc in Romania biscuiti, dulciuri si altele asemenea? Pai nu, ca daca MegaImage aduce de la ei (ei sunt ceva mai nationalisti si isi ajuta industria alimentara din tara din care provin, doar romanii sunt anti-concurentiali cand impune cote de produse alimentare romanesti), revin, daca MegaImage si ceilalti importa de la mama lor, cum sa mai fie loc si de cele romanesti acolo? Si apropos de costurile astea de logistica, oare biscuitele acele adus tocmai hat, departe, din Belgia, unde e produs si cu angajati platiti de 10 X ori mai mult decat cel din Romania, de ce ajunge sa fie mai ieftin ca unul romanesc?! Chiar credeti ca productivitatea si eficienta begienilor e de 10 ori mai mare decat a romanilor? Si sa mai adaug si situatia cand gasim multe produse drept “marca proprie” (de ex Delhaize 365)- cele mai ieftine din magazine. Eu am o unica explicatie pt care acestea ajung sa predomine pe rafturi si sa fie si mai ieftine- MegaImage -magazinul e o companie deschisa in Romania care le cumpara de la compania care le produce la pretul X, care pret X nu lasa lu’ MegaImage-magazinul decat o marja de profit minimala sau nula sau chiar pierdere. In acelasi timp, produsele sunt fabircate de o alta companie de prin Belgia, Franta, “intamplator” tot din conglomeratul MegaImage (Delhaize adica), dar e “alta” companie, nah! Pt ca se cumpara cu pret bun, aceasta companie scoate profit mare. Cand se aduna la final profiturile pe compania-mama, MegaImage-ul magazin din Ro- nema profit- nema impozite la statul roman. Delhaize insa detine companie care a fabricat/distribuit produsul cu profit mare, deci profitul ajunge la compania mama, in …Franta, Belgia, samd. Schema asta de “externalizare” a profiturile prin “preturi de transfer” si alte asemenea inventii contabilicesti se practica de toate lanturile mari care raporteaza profituri maruntele prin Romania (mai ca iti vine sa le plangi de mila, saracele) dar ce minune, companiile mama ajung sa fie in topurile globale ca valoare, profituri samd…

        • Harald spune:

          @AX – despre TVA ai auzit vreodată, măcar așa. între două isterii naționaliste? Tot ce vinde Mega Image vinde cu TVA și cu case de marcat. Și e greu de imaginat că aduce marfă fără acte, cum face ”patriotul” de la colțul blocului. Când vrei Eugenii, poți foarte bine să le cumperi de la Carrefour, nu trebuie neapărat să le găsești și în raft la Mega Image.

          Am mai explicat asta de vreo 5 ori pe-aici, foarte probabil inclusiv ție: comerciantul decide CE vinde, nu clientul. Clientul e liber să cumpere din altă parte, iar comerciantul care nu se adaptează la cerințele pieței va da faliment. Dar românismele de genul celor din comentariul tău, care prezintă pretinse „inginerii” practicate de Mega Image pentru a nu obține profit, chiar n-au ce căuta în discuțiile dintre oameni de bună credință.

      • MIHAI 2 spune:

        Sau 51% dintre UBER isti sa vina obligat cu Loganul ori Duster ul.
        Cei care se incapataneaza sa vina cu Volkswagenul ori Toyota
        sa compenseze imbracandu-se …nu toti, doar 51%….in calusari ,
        ca si cultura nationala tre promovata.
        *
        O farmacista – pentru care nu bag mana in foc ca nu ar fi totusi raspandaca – mi-a zis ca
        de cateva luni in domeniul ei se aplica la greu sistemul nu 51% ci cam 95% substante active / parca asa le spune / de provenienta autohtona. Nu imi vine sa cred – mai ales ca Tolontan nu a facut nici o dezvaluire pe tema asta. Insa faptul ca ideea circula dovedeste ca terenul este fertil.

  6. Gheorghe spune:

    Eu v-as fi crezut daca nu as fi fost astazi in piata din orasul meu.In piata, unde preturile ar trebui sa fie cele mai mici, pentru ca,nu-i asa, produsele vin direct de la producator si sunt de cea mai buna calitate(cum spuneti Dvs.) se practica o specula inspaimantatoare. Am vrut sa cumpar fasole verde si sub 10 lei Kg nu exista. La angrosisti surpriza 6 lei. Spuneti ca ati da o lege pentru comertul On-Line? Dar posta rapida nu vi se pare ca ar dubla preturile produselor cumparate? Ba da si inca ce la mai dubleaza. Pe scurt ideea Dvs. este proasta ca si ideea completata de o lege ca super-marcheturile sa se aprovizioneze pe lantul scurt. Pai intreb si eu, asa ca Gheorghe, de unde se vor aproviziona aceste super magazine, care nu vand un kil sau doua (cum spuneti Dvs. ) ci tone, daca nu exista pietele de gross? Vor umbla achizitionerii din poarta in poarta si vor cumpara de ici un morcov de colo altul sau vor astepta la poarta magazinului sa vina taranul cu papornita? Eu zic ca piata trebuie lasata libera, neingradita in nici un fel si singurul judecator sa fiu eu, consumatorul! daca imi place ,cumpar. daca nu imi place,nu!

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Iată un comentariu care nu mă surprinde – așa cum spuneam în ultimul paragraf. :-)

      • Gheorghe spune:

        Dumneavoastra ma considerati probabil un decrepit tampit si eu va consider un idealist care habar nu are cum e in viata reala. Deci nici pe mine nu ma surprinde faptul ca traim in lumi paralele. Eu va spun niste lucruri de bun simt si Dvs, imi dati in cap cu pamfletul.Inca odata va intreb: Cum as putea eu cumpara doua Kg. de rosii cu 6 lei si sa platesc curierul cu 17 lei?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Dle Gheorghe,

          nu vă înțeleg deloc. În general sunt de părere că dialogul ar trebui să se preocupe strict de afirmațiile scrise, în articol și comentarii, și mai puțin de persoana care le scrie. In extremis, aș putea înțelege de ce se simte cineva lezat personal atunci când e contrazis. Însă eu nu v-am contrazis deloc, din contră! Așa cum scriu în ultimul paragraf, proiectul schițat în articol este prezentat spre evaluare doar celor care susțin legea care e deja în vigoare.

          Dvs., din câte citesc, nu sunteți în această categorie, ci respingeți argumentat ambele legi …așa cum anticipez în același paragraf. De asta scriu că nu mă surprinde comentariul Dvs. Ce mă surprinde este că, în condițiile în care nu văd un singur punct unde ne-am contrazice, Dvs. reveniți cu un comentariu atât de belicos și atât de departe de adevăr, dacă ne referim la pasajul ăsta ”Dumneavoastra ma considerati probabil un decrepit tampit”…

          • Josef Svejk spune:

            Pai mi se pare normal ca dl. Gheorghe nu e foarte fericit cu toate ideile astea crete care zburda printre urechile progresistilor . Toate reglementarile astea ajung pana la urma sa-i smulga omului cu de-a sila banii din buzunar. Adica il forteaza sa cumpere mai scump (si in general si mai prost) pentru ca bla, bla, bla…

            Domnule, daca chiar va trebuie banii dumealui de ce nu mergeti cu basca in mana la el sa va dea. Ca poate e un suflet caritabil si nu se da in laturi de la a-i milui pe cei in nevoie. Vi se pare cumva mult mai “moral” sa indemnati statul sa-i ia banu’ din buzunar cu de-a sila?!

          • Gheorghe spune:

            Domnule. Departe de mine gandul de a va jigni sau a pune la indoiala buna Dvs. intentie. Un lucru este sigur. Ma deranjeaza enorm, orice propunere care incearca sa imi canalizeze mie viata si felul de a o mi-o trai. Dupa revolutie am castigat niste bunuri de pret, printre care libertatea de a ma misca in lume si dreptul de a consuma, daca ma tine punga, ce consuma bogatii la masa lor. In fapt ce vreau eu, ca un simplu consumator. Sa fiu lasat sa imi cheltui banii, putini sau multi asa cum vreau si sa nu imi fie bagate pe gat cu sila produse doar pentru faptul ca sunt romanesti, fara a avea vreo alta calitate in plus. In ce priveste expresia pe care Dvs. o considerati belicoasa ea vine din frustrarea pe care o traiesc de foarte multe ori atunci cand multi dintre cei care posteaza ma considera ceausist cu vederi invechite si senil.Dac v-a deranjat cer cu umilinta scuze!

  7. bugsy spune:

    trolling 51%

  8. Josef Svejk spune:

    Dom’le eu nu inteleg o chestie: De ce trebuie legiferata procurarea marifurilor din magazine?! Oricat de mari ar fi acele magazine. Care e problema daca ala isi face el meseria asa cum stie el mai bine?! Daca se pricepe face profit, daca nu va da coltu’ Treaba lui. Maine, poimaine te pomeni ca se apuca sa legifereze si pozitiile obligatorii in pat cu nevasta sau amica :-D hai dom’le sa fim seriosi…

    Tampeniile astea cu suprareglementarile sunt intotdeauna contraproductive. Ala care cumpara rosii olandeze sau turcesti in loc sa le cumpere pe alea romanesti, tot olandeze sau turcesti va cumpara si de acum inainte. Singura diferenta e ca magazienle vor fi obligate sa stocheze marfa nevandabila si sa o arunce pe aia care se strica, respectiv, le vor creste cheltuielile. Cum sunt cu totii capitalisti hulpavi, nu-si vor reduce ei profiturile cu nimic, ci cresterea de costuri va fi aruncata exclusiv in carca cumparatorului.

    Gargaunele asta cu amestecul unor birocrati pe cat de plini de bune intentii pe atat de inepti omoara incet dar sigur UE. Ma uit de curiozitate la automobilele germane da aici din SUA, VW, BMW Audi, Metz, toate sunt aici cu 25%-30% mai ieftine ca-n Europa. Peste asta dealert-ii le finanteaza cu 0-0-0 ($0 prima rata, dobanda e 0% pana la 5 ani, $0 mentenanta pe pruimii 3-5 ani). Sotia mea ia constant smochine italiene de la Byrley’s . Am luat exact acelasi produs din Italia (exact aceelasi ambalaj!) de la un Lidl de langa Bologna. Pretul era mai bine decat dublu… De ce oare?!

    Legislatorii si statul nu pot inlocui lipsa spiritului antreprenorial al producatorilor. tot ce pot ei sa faca e sa umfle artificial preturile si sa omoare competitivitatea atata cata e.

    Insasi ideea autorului cu registrul on-line al producatorilor e o gogomanie fara seaman. aia nu e o chestie pe care sa o faca statul ci e treaba unuia care vrea sa vanda. Daca o face statul va fi doar o noua sinecura si sursa de jaf al banului public.

    Un alt exemplu, fermierii de aici au tarlale, livezi, vii etc. eco. de pe vin oamenii care sunt adanc ingrijorati de pesticide, ingrasaminte, etc. sa-si culeaga produsele cu manutele lor. E o afacere extraordinar de profitabila. Producatorii nu-si mai bat capul cu culesul, stocarea, transportul etc. Sau asa numitele pet-farms deschise in week-enduri unde copii cumpara furajele (sunt automate cu cash sau credit carduri ce vand furaje la preturi oneroase :P ) ca sa hraneasca cu manutele lor iepurii, puceii, orataniile, viteii sau alte lighioane ale fermierului. Bunul fermier vinde de asemena la niste preturi strigatoare la cer (da’ parca mai poti face ceva cand chiraie aia mici?!) jucarii artizanale, gemuri, prajituri traditionale, alte alimente, pe care in mod normal nu le-ar cuimpara nici mama zmeilor etc. Numai ca chestii de genul asta nu se poat face prin lege. Pur si simplu cineva trebuie sa vrea sa faca bani.

    • De acord spune:

      100% de acord cu dvs.

      Asta e unul din motivele pentru care Europa avanseaza dpdv economic din ce in ce mai incet, in timp ce America, desi are si ea pacatele ei (stiu bine, si eu tot in America traiesc), merge totusi biisore, si, iata, vestile din economie sint incurajatoare, in ultima vreme. Si asta se simte (vinzarile de masini, case, bunuri scumpe (de folosinta indelungata), ofertele de joburi, etc).

  9. Cristian Suciu spune:

    Exemplu personal. Azi, cumparandu-mi casa noua, a venit un nene sa faca o “pornire” a centralei termice. Centrala, furnizata de Ariston se numeste Chafotteaux si eu am crezut ca e o marca “low cost” de la Ariston. Totusi, am intrebat si eu ce e cu marca asta si daca intr-adevar este “low cost” (trebuia sa fie, casa nu a fost scumpa).
    Tipul de la “Ariston” s-a zburlit tot cand l-am intrebat si mi-a explicat ca e un brand Ariston dar ca pe unele aspecte sunt chiar superioare marcii mama. Singurul motiv pentru care Chaffoteaux asta a fost cumparat de Ariston este pentru a intra mai usor pe piata franceza, o piata ultranationalista care prefera chestii facute acolo.
    Trebuie sa ne gadim ca majoritatea popoarelor civilizate consuma “by choice” si “by default” preponderent chestii facute la ei. Italienii se mandresc atat de tare cu asta incat pun steagul lor si “made in italy” pe orice fac si asta ii ajuta. Ganditi-va cum ar fi daca am reusi macar mancarea sa o producem, distribuim si vindem aici. Macar partea asta la care eu zic ca ne pricepem si avem si resursa umana necesara. Macar atat.
    Din pacate, noi avem cateva decenii de saracie si indobitocire in urma francezilor si nu cred ca ne permitem luxul de a astepta evolutia naturala.
    Daca un hipermarket reuseste sa vanda volume uriase de produse intr-un spatiu atat de bine gestionat, cu atat de putini angajati si avand la baza o logistica si o organizare aproape perfecta, banuiesc ca obtine din retail-ul de mancare cel mai mare profit dintre toti. Ok, din profitul asta ar fi bine sa se zbata putin mai tare pentru el si sa caute solutii pe piata autohtona. Macar 51%. E de bun simt, ideea cel putin.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Cristian Suciu,

      Nu pot contrazice pe cineva care spune ”ar fi bine” ceva – este o părere subiectivă, nu o afirmație care să aibă o valoare de fapt, să-i poată fi atribuit atributul de „adevărat” sau „fals”. Nu (se) pot contra-argumenta opinii, în sine. Le pot doar înregistra ca atare.

      Ce susțin eu, ca afirmație, este că proiectul pe care îl propun ar face ca românii, în calitatea lor de consumatori de produse agricole, să aibă pe masă exclusiv produse românești, și ca profitul hipermarketurilor măcar în această privință să se reducă spre zero. Prin urmare, mă aștept ca o persoană care susține în mod sincer opinia că măcar 51% reprezintă un lucru bun, fiind mai mult decât acum, să susțină și mai abitir o lege care urcă la maxim acest procent. Mă aștept ca o persoană care susține în mod sincer că profitul hipermarketurilor, și funcționarea lor, e ceva rău să susțină în mod sincer un proiect de lege care le-ar elimina ca intermediar, în această privință. Mulțumesc.

      • Cristian Suciu spune:

        Miron Damian eu le-as inchide pe toate fie si din simplul motiv ca eu vreau sa ma simt mai boier pe banii mei si sa nu imping la un carucior o ora incercand pe cat posibil sa fentez toate schemele lor de marketing aruncandu-mi tot soiul de informatii de care nu am nevoie si facandu-ma sa ma abat din drumul meu spre ceea ce am venit sa cumpar. Mi-as dori o vanzatoare care sa ma cunoasca si care sa-mi zica sincer “buna ziua” ,care sa cunoasca produsele si care sa-mi recomande ce e nou, bun si proaspat. Evident, pot face asta dar selectia de produse din magazinele clasice si numarul lor a scazut drastic in comparatie cu monstrii astia corporatisti. Nici nu stiu? sunt de stanga sau de dreapta in urma acestei afirmatii? Eu cred ca un proiect de 51% produse autohtone ar elimina cel mult aberatia de a gasi ceapa din Germania in mijlocul sezonului cepei la noi. E genul de proiect care isi doreste sa reglementeze putin un organism viu, foarte puternic, trans-national, condus de nimeni cu adevarat pus pe pilot automat in modul “crestere” de la an la an. Seamana cu o tumora, daca ii dai definitia asta unei corporatii, nu? Eu cred in free flow si economie de piata dar la practicile evidente de cartel, la achizitiile si fuziunule care se intampla mie imi miroase mai degraba a monopol trans-national si eu cred ca un stat caruia ii pasa de cetatenii lui trebuie sa ia atituine. Ma repet, nu stiu daca aceasta lege e facuta bine, dar necesitatea ei eu o pot gasi rational fara sa jignesc niciun capitalist.

        • bugsy spune:

          Inainte de a le inchide pe toate, incearca sa te intrebi oare de ce nu este pe piata un lant de magazine 100% autohton care sa vanda cu precadere (chiar 100% productie romaneasc)? Nu inteleg o chestier, daca te deranjeaza stilul de cumparatiri din super/hiper market de ce mai intri acolo?

  10. vasilica spune:

    E adevarat ca problema e in alta parte, la monopolul supermarketurilor care au sufocat piata si dicteaza orice mananca o familie in tara asta, cu ingaduinta consiliului concurentei care mai da o amenda minora o data la cativa ani de gura lumii.

    • Josef Svejk spune:

      Ce inseamna monopol?! Sunt adusi clientii in lanturi sa cumpere de acolo?! Ii opreste cineva sa cumpre de la micile magazine de cartier? Ce anume ii face sa mearga la supermarket?

      Va spun eu: Omul care chiar are o viata nu vrea sa-si piarda vremea alergand de la un magazin la altul ca sa-si cumpere ce-i trebuie. Si nici nu vrea sa mearga in fiecare zi la cumparaturi, ca poate chiar are altceva mai bun de facut. Atat eu cat si sotia mea am ajuns la cazul extrem: comandam online o data sau de doua ori pe saptamana ce ne trebuie si in drum spre casa de la serviciu sau de la luat copii de la scoala oprim la magazin unde e cosul deja pregatit cu tot ce ne trebuie. Dau cu cardul, il rastorn in spatele masinii si cu asta povesta e incheiata. De regula nu dureaza mai mult de 5 minute.

      De ce atata incrancenare impotriva marilor magazine care rezolva problema aaprovizionarii intr-un mod atat de elegant si de eficient?

      • Cristian Suciu spune:

        Monopolul in cazul asta este mai degraba o concurenta atat de puternica ca nu poti face fata. Spre exemplu decizi sa mergi sa-ti iei tigari doar de la supermarket fiindca magazinul din colt are sincope grave in stoc deoarece cifra de afaceri i-a fost scazuta drastic de supermarketul deschis in colt.E un cerc vicios. Eu imi doresc sa pot alege, atat.
        SI pentru a nu avea un singur tip de magazin cu aceleasi produse s-a murit la revolutie. Gandeste-te, cat timp va mai trece pana cand orice magazin mic va fi mega-image, orice magazin mediu va fi Lidl si orice magazin mare va fi Carrefour? si cat timp va mai trece pana cand toate magazinele vor fi doar Lidl (care sa zicem ca le-a cumparat pe celalalte doua). Si oare cat timp va mai trece pana cand toate produsele vor fi marca proprie? Ai trait vreo secunda in comunism? si daca da, ti-a placut asa de tare?
        PS : poate nu e chiar asa groaznic sa-ti iei copii la un drum prin cartier si sa intrati din magazin in magazin sa cumparati chestii impreuna. Sa alegeti, sa faceti planuri despre ce veti gati mai tarziu…..get off the fast lane a bit…

        • Radu spune:

          Aiurea. Ca magazine “de cartier” pe linga mine, pe o raza de minim 3 statii de autobuz, nu exista decit:

          a) Mega Image
          b) Mega Image
          c) Mega Image
          d) etc

          Apoi mai exista

          a) 7-8 stabilimente de amanet, dintre care doua “de lux” :-) ))))
          b) Doua saloane de masaj eroic
          c) Sedii de banca – fara numar, fara numar
          d) Farmacii – cita frunza, cita iarba
          e) Saloane de pacanele numite “cazinouri”, avind in fata bmw-uri bulgaresti populate de apasi.
          f) 5-6 magazine de haine second-hand
          g) O mercerie
          h) O posta
          i) Erau pe vremuri si vreo trei magazine de termpoane, dar treaba asta nu mai merge bine, asa ca acum sint “de inchiriat”, cu cartoane murdare in geam.

          Va astept sa ne facem cumparaturile impreuna.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Discuția este interesantă, dar e oarecum înafara subiectului. Înțeleg că pentru colegii din comentariile de mai sus hipermarketurile reprezintă un lucru rău, o opinie pe care pot s-o prezum a fi sinceră. Însă articolul nu pune în discuție opiniile și argumentele pro/contra hipermarketurilor, în sine. În loc de asta, plecând de la premisa, una din ele, că marile magazine reprezintă într-adevăr un lucru rău, subiectul articolului este legea adoptată și proiectul prezentat de mine. Ne putem întoarce la el? Mulțumesc.

            • baraka spune:

              “Dacă profitul obținut de ele e nesimțit atunci el trebuie eliminat în întregime” – ca sa decurga trebuie ca orice profit sa fie nesimtit, adica profitul e rau. Asta-i premisa?! Probabil ca ar suna mai bine asa: daca marimea profitului obtinut de ele e nesimtita …. E vorba de o cantitate, d-aia si discutia cu procente. Ori poate e altceva si nu-mi dau seama.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Premisa nu îmi aparține, ea este adusă în sprijinul legii celor „51% produse românești”, și se referă la hipermarketuri. Mie îmi aparține în schimb raționamentul.

            • baraka spune:

              Nu sunt de acord cum ati interpretat premisa. E mai degraba un argument om de paie.
              Daca as spune ca “painea prosteste”, “presiunea sociala face rau oamenilor” ori “viteza ucide”, o sa concluzionez ca toate trebuie eliminate, fiindca sunt rele. Dar astea-s doar exprimari laconice, pe care apoi oamenii le inteleg clar, intr-un anumit fel: prea multa d-aia ori d-aia face rau.
              Tot asa este si cu profitul; daca as fi avut vreun dubiu despre cum este privit, acela a fost indepartat complet cand au aparut procentele.

              “Prin urmare, mă aștept ca o persoană care susține în mod sincer opinia că măcar 51% reprezintă un lucru bun, fiind mai mult decât acum, să susțină și mai abitir o lege care urcă la maxim acest procent. ” – poate 60% e procentul optim. Nu cred ca e vorba despre 51% din “bine”; e vorba de o negociere. Mie asa-mi pare.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Nu, nu e o chestie de „interpretare” a unei stări de fapt, ci de înregistrare ca atare a ei. Spre exemplu, fix în motivarea inițiatorilor legii se vorbește de „abuzurile” hipermarketurilor. Or, termenul însuși exclude interpretarea – care vă aparține – și anume că suntem în situația în care gradul schimbă natura, aspectul cantitativ schimbă radical pe cel calitativ. Pâinea, viteza, contactul social, în cantități moderate, sunt într-adevăr un lucru bun. Abuzul nu e un lucru bun prin definiție, indiferent de grad și cantitate. Prin urmare, raționamentul meu stă în picioare așa cum a fost făcut. Dacă hipermarketurile fac, în orice fel, un abuz atunci în mod necesar eliminarea completă reprezintă un lucru mai bun decât eliminarea lui pe jumătate.

            • baraka spune:

              Ok, am nevoie de un link. Nu pot sa cred ca tipii aia au spus ceva de genu’: profitul si intermediarii sunt abuzuri, mkay.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Stai puțin, mă acuzai ceva mai sus de om-de-paie, văd acum că îmi răspunzi făcând ditamai unul, și încă și într-o privință esențială. Afirmația mea nu era că profitul oricui e rău. Sau că orice intermediari sunt răi. Nici vorbă – afirmația viza specific hipermaketurile, cu argumentul specific – unul din ele – că intermediarii aceștia sunt străini și/sau că profitul e dus înafara țării. Da, e o sursă pentru afirmație fix în articol, în motivarea inițiatorilor. În schimb, aș vrea să știu cine a vorbit despre un „procent optim” (de produse românești) sau despre o negociere, și, mai mult, cine a oferit un raționament care să explice cum se ajunge la acel optim, în sensul că și un procent mai mare și unul mai mic reprezintă o alternativă mai proastă. Despre „abuzurile hipermarketurilor”, repet, vorbesc inițiatorii proiectului de lege în documentul oficial care motivează inițiativa. E legat în articol.

            • baraka spune:

              Sorry. Vorbeam de profit si intermediari din perspectiva hipermarketurilor.
              M-am uitat pe chestiile alea, pe pdf-uri, si tot n-am inteles mare lucru. :)
              Asta e. Am doar niste cunostinte elementare de economie; nici info nu prea sunt pe acolo.
              Prin urmare, habar nu am.

        • Gheorghe spune:

          Sa fiu iertat dar motivele Dvs. care ar justifica inchiderea super-marcheturile sunt subtiri rau ca sa nu spun ca sunt copilaresti. Ma duc la magazinul din colt pentru ca vanzatoarea ma cunoaste si imi da buna ziua. Dar ce vinde acea vanzatoare care va zambeste si va da buna ziua? Aceleasi produse ca la magazinul mult hulit, numai cu un pret mai mare! De ce? Pemtru ca in mare ele sunt cumparate tocmai de la . . . ati ghicit, super-marchet. Si eu cumpar de la magazinul din colt dar numai atunci cand constat ca imi lipseste ceva imediat si timpul nu mi-ar permite sa merg in alta parte. In rest nu, pentru ca ma obliga sa platesc cash si mai scump.

        • Josef Svejk spune:

          Domnule,

          VW e o concurență ucigătoare pentru Jiguli, care a dispărut cu totul de la vânzare în afara Rusiei.. Cum procedăm? Il cocosam pe VW și milioanele sale de clienți ca să-i dăm o șansă lui Jiguli?! :P

          Nimeni nu vă impiedică să alegeți. În același timp nimeni nu poate fi obligat să plătească din buzunar (pentru că asta se întâmplă în efect) ținerea în viață la aparate a afacerilor ce nu sunt viabile doar ca dumenavoastră să vă puteți face damblaua de a cumpăra de acolo două mere odată pe săptămână… La Revoluție s-a murit pentru libertate, nu pentru subvenții si reglementări. Libertatea înseamnă și a-l lăsa afacerea neperformantă să sucombe în voie.

          P.S.: Nu o fi groaznic, dar nici unuia nu-i place să bântuie ptin magazine. Au destule alte chestii pe care le pot face. Oricum zonele rezidențiale de aici au numai case nu și mgazine. La magazine se poate ajunge numai cu mașina. Nici când am fost prin vacanțe in Europa niciunul n-a arătat nici o umbră de interes pentru umblat prin nici un fel de magazine. În opinia mea e trist când cineva nu-și găsește nimic altceva mai bun de făcut decât pierdutul vremii prin magazine…

  11. Dragos spune:

    Citind articolul am avut impresia ca m-am intors in urma cu aproape 30 ani. Sa interzicem, sa blocam, sa distrugem – asta e tot ce putem? De ce sa nu discutam despre o lege care sa construiasca, nu sa distruga. Inainte de toate doresc sa clarific un lucru: cumpar pe cat posibil produse agricole si alimentare romanesti, pe care le achizitionez din piete sau din poarta producatorilor cand calatoresc.
    Daca cei care se considera formatori de opinie. – ca autorul articolului – ar dori intr-adevar ajutorarea producatorilor locali (nu numai agricoli) ar demara campanii de promovare a produselor locale, pentru a crea cererea. Abia cand va fi o cerere de produse comerciantii ( nu numai hullitele supermarket-uri) vor avea rafturile pline de produse romanesti.
    Ati gasit vinovatii de serviciu? Mergeti de curiozitate in micile magazine de ,,legume – fructe” si incercati sa cumparati un produs romanesc. Cand nu veti gasi discutati cu proprietarul magazinului ( de obicei el vinde) – o sa va explice de ce nu aduce produse romanesti: nu exista cerere.
    Nu o noua lege va educa piata – poate din contra.
    La final imi permit sa pun o intrebare: tinand cont ca statisticile arata ca au aparut noi potentiali priducatori locali in agricultura ( unii cu vasta experienta politica) nu vi se pare ciudata aparitia acestei legi?
    Taranul roman care munceste pamantul mostenit nu va beneficia de pe urma ei, dar politicianul care a cumparat terenul intr-un fel sau altul va beneficia sigur.
    Avea nevoie doat de o lege…..

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      La final imi permit sa pun o intrebare: tinand cont ca statisticile arata ca au aparut noi potentiali priducatori locali in agricultura ( unii cu vasta experienta politica) nu vi se pare ciudata aparitia acestei legi?

      Nu, tocmai :-) E o relație cauză și efect acolo. Dar articolul nu discută legea celor 51% produse românești, o să scriu și despre ea. N-o discută direct, cel puțin, ci raportată la un alt proiect de lege, schițat acolo.

  12. roland spune:

    Cu siguranta ca mai stringenta nevoie este de o lege privind calitatea produselor din magazine, si din hipermarket!
    Fara azotati, fara nitrati, fara plante medicinale cu depuneri de la tetraetilul de plumb de pe marginea drumului, fara E, fara chimicale stropite, carne fara antibiotice, … .

  13. Radu spune:

    1. Nu am masina.

    2. Piata de linga mine are 10% “tarani”, 90% bisnitari engrosisti. Produsele lor sint exact aceleasi ca la Mega-Image. Nu sint cu nimic mai romanesti sau mai naturale sau mai eco. Numai ca sint mai scumpe. Absolut toata brinza din piata este de “Sibiu”, si absolut toate rosiile sint de “Vidra”. In realitate legumele sint livrate pe DN1, pe la ora 5-6 dimineata, din camioanele importatorilor, direct la poarta. Nu ma credeti ? Faceti va rog drumul Bucuresti-Ploiesti dimineata pe la maxim 6 si vedeti de unde se aprovizioneaza cu legume “taranii” care vind “recolta” de legume “din curte” in fata casei, pe marginea drumului.

    3. Nu ma pot duce la mama dracului, pe jos, ca sa cumpar produse “romanesti”. Nu am nici bunica, matusa, etc, care sa-mi faca piata la “obor”.

    4. Sint atit de ocupat cu jobul, treburile, etc de de-abia imi fac timp sa mai citesc si eu citeva pagini dintr-o carte inainte de culcare, asa, cam 15…20 pina ce mi se inchid ochii de somn.

    5. Nu va place ce gasiti la super-market ? Perfect, nu va obliga absolut nimeni sa va duceti acolo. Lasati-i pe altii sa aleaga ce e mai bine pentru ei. Daca dvs aveti prea mult timp, si/sau bani, si/sau delegati pe cineva care sa va aprovizioneze, minunat, congrats. Dar nu imi impuneti mie ideile si preferintele dvs.

    6. Va astept sa veniti din cind in cind pe la mine acasa sa ma plimbati cu,masina dvs prin oras ca sa imi fac si eu cumparaturile “eco” de la magazinele alea minunate, de cartier, despre care vorbiti.

    • Cristian Suciu spune:

      Radu, ideea e simpla. Sunt cercuri vicioase aici, tendinte ale peisajului de retail alimentar dictate din pacate de corporatii.
      Si eu muncesc mult. DIn pacate si eu imi fac 50% din cumparaturi in hipermarket. Da, mai de mult am facut un mic “studiu” si am gasit produsele fabricate in Romania pe care hipermarketul in care ma duc eu le are si incerc pe cat posibil sa le cumpar pe alea.
      Ca in cartierul in care tu locuiesti sa fie mai multe magazine mici e nevoie de cerere. Cererea o creeaza clientii. Clientii trebuie sa fie perseverenti si constanti in perseverenta lor, din pacate.
      Mie mi-e frica de un singur lucru. Oriunde in economia de piata capitalista libera clientul era stapanul. Clientul alegea ce si cum de unde dorea el. La tine in cartier deja se intampla ca TU sa nu mai ai de unde ALEGE. Gandeste-te cand TOT va fi Mega Image si toate produsele vor fi marca proprie ca nu vei mai avea deloc controlul alegerii personale. Vei intra acolo si vei cumpara ce se gaseste. Ti se pare ok?
      Corporatiile se cumpara una pe alta si vor ajunge cat de curand daca nu le opreste nimeni sa fie maxim 2-3 pe domeniu. Atunci vor face (deja fac) cartel si vor mari preturile artificial. Vor face (deja fac) lobby la organismele de stat sa dea legi care sa impuna diverse norme greu de aplicat de comerciantii mici dar usoare pentru ei ,samd.

      In final. Cate magazine mici “inghite” un Mega Image? 5-10? Cati angajati are un mega image? la fel de multi ca alte 10 magazine? Cata clasa de mijloc creeaza Mega Image? un manager de magazin? – gandeste-te ca 10 magazine clasice produc 10 patroni, 10 oameni din clasa de mijloc.Gandeste-te ca acele 10 magazine vor cumpara servicii de : contabilitate, protectia muncii,medicina muncii, avocatura si notariat, samd. Toata lumea prospera. Banii tai raman la tine pe strada si se cheltuie (o buna parte) la tine in tara si se vor intoarce la tine sub forma de mai multe produse si servicii cumparate de-aici, daca tu lucrezi orice altceva decat o corporatie care face outsourcing.
      Chiar daca TOTI ardeii grasi din tara sunt din Spania, pentru mine are mai mult sens sa dau 2 lei/kg in plus la un magazin mai mic pentru ca ma simt mai bine stiind ca in orasul meu locuiesc mai multi oameni din clasa de mijloc, anteprenori,etc. decat sclavi pe plantatiile Mega Image. Sclavii astia neputinciosi au adus la tine pe strada agentii de pariuri, magazine second-hand, etc. Oamenii astia fara orizont care castiga minim pe economie la o corporatie sunt din pacate “motorul economiei” si nu e ok. orice ati zice voi ,nu este.

      • Josef Svejk spune:

        Dacă alea mici au dispărut în favoarea lui Megaimage înseamnă că clienții micilor magazine au preferat Megaimage-ul ălă în locul vechilor magazine. E foarte simplu. Adică au făcut alegerea lor. Singura idee pe care o aveți e să faceți prețurile Megaimage-ului mai mari pri măsuri administrative și fiscale da’ de da’ de or supraviețui și ăia ineficienți. Firește că toate gesturile astea nobile vreți să le faceți pe banii altora, că așa-i fancy în socalism. :-D

        Un alt exemplu: Pe piața aparatelor foto SLR au mai rămas numai Canon, Nikon și Pentax. Cum procedăm? Le punem la ăștia 3 taxe mai mari ca să învie Krasnogorsk Zenit, Voigtșander și Kiev din morți?! :-D

        • Radu spune:

          Atita vreme cit

          a) romanii nu au incredere unul in altul, si nu s-ar asocia in ruptul capului

          b) terenul agricol este farimitat si deseori lasat in paragina

          c) satele sint depopulate si imbatrinite

          d) nu exista capital (suficient…. de fapt aproape deloc) pentru investitii

          d) putinul ramas din alte timpuri a fost de multa vreme distrus/furat (vezi irigatiile) si nimic altceva nu s-a construit

          e) exista “ajutoarele sociale” care in RO au avut efectul nefast de a lenevi populatia si de a-i face pe oameni sa nu se mai “oboseasca”, preferind statul la circiuma (pe bani putini) in fata muncii (pe bani mai multi).

          f) nu exista sisteme bine organizate de achizitii la preturi corecte, ceea ce ii lasa pe putinii producatori care mai persevereaza la mina engrosistilor (pietarilor) deseori foarte colorati

          g) magazinele normale vor PREDICTIBILITATE a achizitiilor, cu
          g1) cantitati mari
          g2) disponibilitate garantata si livrare rapida
          g3) preturi constante sau previzibile
          g4) calitate uniforma sau previzibila
          g5) cumparare legala, nu cu niste bani mototoliti tinuti in buzunarul nadragilor – trebuie sau cumpere de la firme in regula, cu garantii comerciale, cu contract, banii trebuie sa circule prin banca, nu prin chimir, sa aiba contabilitate si audit, etc
          g6) mijloace de transport pentru livrare la depozitele corporatiei (nu se duc TIR-urile Auchan sa bintuie prin satele romanesti intrebind in stinga si in drapta daca nu are cineva ceva castraveti de vinzare !)
          g7) si poate si alte conditii

          pina atunci supermarketurile nu vor putea face afaceri cu “producatorii” nostri. O vedeti de coana Leana de la Tintareni corespunzind acestor criterii ?

          PS. De ce injurati super-market-urile ? Ca vor sa faca profit ? Dvs daca ati avea magazin ati merge in pierdere din altruism si “patriotism” local ?

          Cita ipocrizie !!!!

          PS. In drum spre Pitesti am vazut recent pe cimpurile de linga autostrada nu unul, ci mai multe care cu boi ! Wow. In 2016, care cu boi, ca in tablourile bucolice ale lui Grigorescu !

      • pro_fan spune:

        la mine in cartier pur si simplu exista 3 aprozare pe o raza de circa 100m
        vand si-si, depinde de sezon
        chiar mi se pare ca mai ieftin, mai diversificat, mai de calitate si mai la indemana decat hypermarketurile
        nu-mi amintesc sa fi vazut vreodata in hypermarket clienti care sa cumpere ceapa, cartofi, varza sau fasole; de obicei clientii cumpara rosii in extrasezon, ciuperci, oarece trufandale, fructe exotice sau cu aspect comercial
        daca pricina o reprezinta legumele-fructele de import, apoi nu e nevoie sa o cautam in hypermarketuri, ca e, la propriu, monopolul strazii: nu prea mai exista satuc la drumul national in care sa nu gasesti o aprozarie ambulanta pe marginea strazii
        iar in timp ce oferta externa face pressing pe tot terenul, la pomul laudat autohton nu prea ne inghesuim cu sacul, pentru ca fie se aplica deja aceleasi inginerii de import, fie s-a pierdut traditia soiurilor nobile si secretul altoirii
        cu 2-3 zeci de ani in urma, in gradina bunicilor cresteau naturale mere cat roata de cascaval, nenumarate alte soiuri de mere si pere de vara si toamna,. capsuni mari de soiul celor grecesti, rosii vinetii suculente (cele lunguiete cu coaja groasa nu existau inca), cirese altoi de iulie si alte bunatati-banalitati; ma tem ca nici goldenul romanesc si jonathanul nu prea mai au gustul de altadata, sau cel putin nu sunt livrate la parametri calitativi, dupa cum nici importurile nu sunt de prima calitate; si parca nici pepenii de samanta turceasca nu prea mai au dulceata ce i-a consacrat; minune a fost sa regasc deunazi gustul rosiilor vinetii, dupa vreo 20 de ani, importate din Grecia

  14. victor L spune:

    Daca citesti unele comentarii (nu dau nume ca sa nu ma acuze autorul de atac la persoana), e peste poate sa nu observi ca nici raiul visat nu ne mai este pe plac; stimbam din nas la ceea ce ne ofera capitalismul. Vrem sa-i aducem imbunatatiri ramase din gena Iepocii de Aur :P
    NB,
    pe cind o lege care sa reglementeze proportia de mere, pere, caise, piersici, struguri, prune, rosii, gogosari si alte cele, care sa se gaseasca in supermarket? Ca sa beneficieze toti romanii/toti producatorii. Nu doar producatorii de piersici ori de rosii.
    Si daca tu, Carrefour nu ai oferte de produse autohtone de calitatea ceruta, la 51%, ce faci? inchizi taraba pina faci rost de produse?
    O lege proasta care va aduce doar unora beneficii.
    Totusi, pentru @ roland:
    pina o sa ti se indeplineasca dorinta cu “fara aia si aia” vei avea soarta calului tiganului.

  15. io spune:

    Felicitari Doc,
    ai ilustrat perfect absurditatea suprareglementarii “in interesul” romanului.

  16. Mini spune:

    Am fost de curand la un supermarket foarte cunoscut, si am luat oua romanesti (intr-adevar aproape de expiratie) cu pret negativ (10 oua la -1 ron) si a iesit o omleta foarte buna… nu stiu cum au facut.

  17. elena spune:

    Eu sunt din categoria “sus-pomenită”, dar nu mă pot abține să nu comentez :P .

    Mă gândesc că legea asta a nu fost scoasă pentru a fi aplicată, ci s-a dat expres pentru colectare amenzi / sponsorizări / șpăgi.
    Nu rădeți, chiar finanțele acționează în stil banditesc – sau corporatist, depinde de interpretare – au ca target o sumă de strâns din amenzi.

    Mai ar fi ipoteza unor legiuitori plini de bune intenții și cam atât.
    Rudele mele care au 15-20-25 de hectare se plâng de timpul pe care îl pierd cu actăraia, de haosul și încâlceala birocratice, de schimbările dese, de lipsa silozurilor, de ce bine le merge celor care știu “pe cine trebuie”.

    Dar de ce să încerci să organizezi eficient, să dai reglementări simple, să spargi cercurile de influență când e mai simplu să arunci costurile corupției și ale proastei administrări în cârca maleficelor supermarketuri / ale consumatorului final?

  18. Radu spune:

    Din pacate, proiectul de lege pe care il propuneti respecta doar partial preavirtuoasele principii ale nationalismului si patriotismului autentic. Sunt necesare nenumarate completari astfel incat profitorii straini sa fie pusi la locul lor iar vajnicii nostri producatori de toate cele sa fie repusi in drepturi. Cateva sugestii:
    - extinderea proiectului la absolut toate produsele comercializate in Romania: 51%, am zis
    - extinderea proiectului si la activitatile de productie – astfel, produsele romanesti vor fi realizate folosind minim 51% materii prime si unelte produse in Romania
    - extinderea proiectului si la servicii – serviciile prestate de companiile din Romania sa fie indeplinite folosind minim 51% produse/forta de munca/materii prime si unelte produse in Romania
    - extinderea imediata a proiectului si la proprietatea intelectuala utilizata in procesul de productie respectiv prestari servicii, astfel, va fi utilizat minim 51% know how romanesc, software romananesc.
    - principiul 51% Romanesc trebuie aplicat in primul rand la platforma care va asigura Registrul National online astfel: hardware minim 51% romanesc, sisteme de operare minim 51% romanesti, software minim 51% produs in Romania
    - avand in vedere ca Internetul (folosit ca suport pentru a comanda online) este strain si operat de straini, se va restrictiona accesul de asa natura incat minim 51% din continutul accesibil sa fie produs in Romania
    - etc….

  19. Alin spune:

    Eu sunt de părere că legea asta chiar este făcută doar cu jumătate de măsură, pentru că vorbește doar despre obligativitatea vânzării produselor, nicicum despre obligativitatea cumpărării acestor produse. Așadar, sunt de părere că statul ar trebui să intervină și în această direcție și să oblige cumpărătorii să aibă în coșul de cumpărături 51% produse românești, indiferent dacă-ți trebuie sau nu. Așa e o lege de susținere adevărată. Pe timpul lui nea Nicu, amintiți-vă: voiai să cumperi pâine, era obligatoriu cu măsline care, la rândul lor, erau obligatorii cu șervețele. Numai că nu se găseau șervețele și atunci, automat, nu cumpărai nici pâine. Așa și acum: vrei banane, trebuie să cumperi mazăre românească. N-are mazăre, nu cumperi banane.

    • Radu spune:

      Masline ? Carne ? Servetele ? Despre ce vorbesti, straine ? :-) )

      Eu mi-aduc aminte ca la Alimentara se gaseau numai
      a) praf
      b) galantare aproape goale
      c) cirlige goale de macelarie
      d) muste
      e) vinzatoare plictisite si tifnoase
      f) biscuiti uscati, fara nici un gust
      g) creveti vietnamezi
      h) conserve prafuite de telina
      i) si cam atit, de obicei….

      Daca intrebai vinzatoarea despre brinza, sa zicem, ti se raspunea cu artag ca nu are chef de glume proaste.

      Auzi la el, masline….. carne…. hmmmmm……

      • Alin spune:

        Despre carne nu spusesem nimic. :) Doar de pâine, măsline (e drept, am exagerat aici) și șervețele.

  20. Haplo spune:

    Eu as mai vrea sa se extinda legea si la jocuri. Spre exemplu, in Pokemon Go sa vanezi pokemoni cu nume romanesti, ba chiar dacice: Viezurel, Branzica, Mazarica, etc.

  21. CP spune:

    De obicei, nu comentez articole pe internet, dar enormitățile (îmi pare rău să o spun) care sunt promovate prin acest „proiect” de lege mă determină să fac câteva observații.

    1. S-a gândit oare autorul articolului la faptul că nu toată populația are acces la internet pentru a comanda produse agricole?

    2. S-a gândit autorul la situația cetățenilor din orașele mici, unde nu există suficiente variante de transport prin curier? Cine face livrarea în acele orașe? La ce costuri?

    3. S-a gândit autorul că există posibilitatea să se creeze rețele de „Mega Image”, dar nu la nivelul distribuției, așa cum este acum, ci la nivelul producției? Producătorii străini au drept practic nelimitat să cumpere afaceri agricole pe teritoriul României, fiind suficient să înființeze în acest scop o simplă societate pe teritoriul României sau se asocieze cu români. Sau completăm legea cu un certificat de românitate și de ruralitate a producătorilor?!

    4. A avut în vedere autorul efectele benefice asupra comerțului pe care le au intermediarii? Aceștia nu sunt niște paraziți economici, cum pare să fie opinia, ci asigură pentru cumpărători prețuri mai mici decât ar achita (gândiți-vă numai la economiile cu transportul pe care le poate obține un intermediar care transportă cantități mari de produse), iar pentru producători certitudinea desfacerii produselor lor (aspect esențial!). În lipsa unor contracte certe cu intermediari care să le preia produsele, producătorii riscă să se vadă cu marfa putrezită în curte pentru că nu vor avea suficient comenzi de la clienți.

    5. Produsele alimentare nu se pretează unui comerț online pe scară mare care să fie eficient economic, pentru că sunt perisabile și, în consecință, greu de transportat. De aceea, marile afaceri online evită astfel de produse.

    6. Mare parte din produsele pe care le-ați menționat, pentru a ajunge în stare nealterată la consumator, ar trebui să fie congelate. Cum procedați, practic, pentru a le transporta congelate? Și dacă rezolvați problema transportului, puteți explica beneficiile pentru consumator al consumului de produse alimentare congelate?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Hm, în condițiile astea, considerați că un proiect de lege trebuie să fie analizat, nu prin perspectiva *intențiilor* inițiatorilor și ale sprijinitorilor, ci prin prisma *efectelor* directe și indirecte pe care le va avea în mod obiectiv? Apoi, considerați că o atare judecată ar fi mai pertinent de făcut, public și în termenii cei mai categorici, nu atât la adresa unui amărât articol de ziar electronic, ci mult, mult mai degrabă la adresa unui proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, în situația asta, și apoi a unei legi intrată ulterior în vigoare și producând efectele sus-menționate?

      (Da, autorul s-a gândit la aspectele aduse în discuție, și la altele, din proiectul ipotetic ȘI, cu mai mare îngrijire, la cele din legea reală. E motivul pentru care autorul a publicat acest articol.)

      • CP spune:

        Remarcile dvs. mă fac să cred că totuși articolul este un pamflet, ceea ce mă liniștește în oarecare măsură. Constat însă cu neplăcere că mulți oameni iubesc supra-reglementarea, fără a se gândi ca principalii beneficiari ai excesului de reglementări nu sunt cetățenii, ci birocrații. Vă doresc numai bine.

    • Alin spune:

      Am avut impresia că ironia autorului este evidentă. În aceeași cheie a fost și comentariul meu de mai sus.

  22. Cristian Suciu spune:

    Vezi tu, in primul rand compari tara in care locuiesti si care a inventat corporatiile dar si care are un spirit anteprenorial cultivat de sute de ani cu ce se intampla aici.
    Mega Image nu e o preferinta. A fost poate la inceput dar acum a devenit neconvenabil sa mergi in alta parte fiindca doar pe ei ii gasesti in proximitate si cum ziceai si tu nu mereu vrei sa pierzi vremea prin magazine.
    Eu imi doresc diversitate si o sansa pentru mai multi small business owners sa apara. Daca asta e socialism, jur ca nu stiu cum sa definesc capitalismul.
    Small business owners sunt middle class si e mai bine pentru societate, tara, guvern si economie in general sa existe. Asta e un consens multinational. Chiar nu stiu tara aia care zice ca small businesses sunt rele si corporatiile sunt mai bune. In teorie cel putin,toti declara ca asta e viitorul sustenabilitatii economice.
    Ok, si din pacate, corporatiile au devenit prea mari ai prea puternice ca sa mai poata juca in aceeasi liga cu toata lumea. La ei, nivelul de dificultate trebuie crescut pentru a se pastra egalitatea de sanse. Altfel riscam monopol care, cu tot respectul nu-i o chestie capitalista.

    • Radu spune:

      Se numesc “barriers to entry” si nu poti scapa de ele decit daca

      a) ai o idee de business deosebita

      b) ai cumva acces la capital initial (mult) – cum faci asta ?

      c) prinzi o nisa foarte misto (de exemplu faci ceva nou, ce nimeni altcineva nu face, si asta intr-o zona geografica neacoperita de cei mari)

      d) sau…. prinzi (din noroc, si inspiratie, si oportunism) un punct de inflexiune in evolutia omenirii.

      Exemple – acum nu iti mai poti face o companie de autoturisme – proiectarea unui singur model nou de autoturism poate costa lejer 2-3 miliarde de euro. Miliarde ! Ii aveti cumva prin vre-un sertar, pe undeva ?

      Companiile actuale s-au infiintat pe la inceputul secolului XIX, in genere prin transformarea productiei din biciclete/drezine/calesti, etc, in masini.

      Atunci mergea treaba. Acum nu mai merge – trebuie sa te lupti cu niste corporatii care au un buget mai mare decit al intregii Romanii.

      Microsoft. A prins un moment unic in istorie. A avut noroc.

      Oracle – a prins avintul bazelor de date relationale.

      Amazon – a prins momentul nasterii comertului on-line.

      Fan Courier – a prins momentul nasterii curieratului in Romania.

      Dedeman – a prins momentul nasterii comertului tip “home-improvement” in Romania

      Etc, etc.

      Daca nu prindeti un astfel de moment special in graficul evolutiei, si atunci, in acel moment, sa aveti ideea + capitalul + relatiile de afaceri care sa va deschida usile + energia + gustul riscului, uitati de visurile de marire. Veti avea in cel mai fericit caz un magazinas care va supravietui de pe o zi pe alta. Poate ca va aduce suficienti bani pentru familia dvs, dar nu veti deveni patron de McDonalds !

      Asadar – cum se vor infiinta concurentii de pe piata ai marilor retele de super-market-uri ? Oferind ceva mult mai bun, la un pret competitiv. Nimeni nu se va duce la magazinul local, sa ia marfa mai proasta si/sau mai scumpa numai din idealism.

      Nu tine…

      Din pacate. Desi ar fi frumos sa tina.

      • Harald spune:

        @Radu – e o viziune foarte limitată. Anglia e plină de hypermarket-uri adevărate (Tesco, ASDA, Sainsbury’s, Waitrose) dar e la fel de plină și de corner-shop-uri, mici magazine alimentare de cartier. Am de mers cam 800 de metri până la primul Tesco, dar pe acești 800 de metri sunt 5 corner-shop-uri, le găsești aproape la fiecare intersecție. Și când locuiam în Iași era la fel, aveam cam 1 km până la primul Kaufland, dar erau și vreo 5-6 magazine alimentare de cartier pe distanța asta. Unul dintre ele chiar a devenit Billa, la un moment dat.

        Există în UK companii care fabrică doar câteva sute de mașini pe an, iar producția e vândută pe 2-3 ani înainte. Crezi că o asemenea companie, cu mai puțin 200 de angajați (Morgan, de exemplu) are 2-3 miliarde ca să dezvolte un nou model? Un model nou a cărui dezvoltare necesită 2-3 miliarde de euro e moft corporatist, top-managementul primește zeci de milioane sub formă de bonusuri, din acești 2-3 miliarde ”costuri de dezvoltare”.

        Concurența se înființează permanent, iar corporațiile mari se creează în timp de decenii. McDonalds a pornit în urmă cu vreo 75 de ani, tu ai vrea să devii în 2-3 ani ”patron de McDonalds”? România nu prea are antreprenoriat pentru că statul, reglementările și funcționarii publici sunt extrem de ostili antreprenoriatului. Dar imediat ce ajungi la vest de Viena, antreprenoriatul deja există și se manifestă.

        Am văzut în Germania fabrică de semiremorci de TIR cu doar 70 de angajați. Și nu era nici MAN, nici Mercedes, evident. La fel se întâmplă și la autocare, Neoplan a fost într-adevăr cumpărată de MAN, dar Van Hool există bine-merci și e independentă. Plaxton nu mai e independentă, a fost cumpărată de Alexander Dennis, dar Alexander Dennis însăși e o companie nouă, nu e nici Volvo și nici Mercedes. Adică lumea merge înainte, nu a fost deja împărțită între marile corporații, cum ai tu impresia. Și nici n-o să fie vreodată.

    • Haplo spune:

      Capitalismul inseamna cu totul si cu totul altceva. Si da, ceea ce va doriti dumneavoastra este socialism. Ceva mai modern, mai hipseteresc, dar socialism.

      Diversitatea nu trebuie sa existe pentru ca va doriti dumneavoastra, PSD-ul si PNL-ul. Intr-o economie sanatoasa capitalul intra in competitie si castiga capitalistul mai destept si mai adaptat. Diversitatea exista daca este cerere pentru ea. Daca nu, moare. Este ceva extrem de natural.

      Daca ideea dumneavoastra (de a exista diversitate) ar fi naturala si daca toata lumea ar dori asa ceva, pai lumea aia nu ar mai intra in vajnicul inamic la diversitatii MegaImage.

      Nu in ultimul rand, dumneavoastra si legiutorul (nu vreau sa va pun in aceeasi banca cu parlamentarii, ma iertati !) vreti sa ne faceti un bine cu forta desi nu va cere nimeni asta. Asa vroiau si socialistii.

      Pana una alta, revin cu rugamintea de a ma sustine in a introduce obligativitatea numelor romanesti pentru Pokemoni: Branzica, Mazariche si Viezurel.

      • Constantin spune:

        Va sustin, domnule Haplo. Deschideti lista de adeziuni. Va supun atentiei, insa, faptul ca pockemonii astia sunt multi, aproape 150, prin urmare, este nevoie ca lui Viezurel, Branzica, Mazarica sa li se alature Abesica, Acatel, Aghiuta (scuze, dar trebuie inclus si dumnealui din ratiuni etimologice), Aprigut, Brandusa, Buiestrel, Burtica, Custurel si alti cativa pe care sper sa-i propuna viitorii sustinatori ai propunerii dumneavoastra. Stima.

  23. Ghita Bizonu' spune:

    [Moderat. Comentariul discută o mulțime de chestii, inclusiv diferența dintre tipurile de telemea, doar subiectul articolului nu.]

    • Ghita Bizonu' spune:

      Comentariu.era despre produse romanesti. Care produse romanesti ar trebyui sa ajunga in rafturi!
      Inmda “doc” trebuieste si el sa mance ceva nu? Si atunci scrie la dictare ca latfkle ar trebui sa munceasca. Cestie cu care doc nu este obisnuit!
      Ca pana la urma asta este subectu articolului .. sa fim loberi sa mancam rosii aastoase din Olanda fara perocolul de a cumpara rosii gustoase din Romania! Pericol ptr olandezi

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Comentariu.era despre produse romanesti. Care produse romanesti ar trebyui sa ajunga in rafturi!

        De ce în rafturile hipermarketurilor? De ce nu direct la consumatorul român, cum propune proiectul meu?

  24. dan spune:

    ironie excelenta.
    comentarii si comentatori de prisos.

  25. Sergiu Simion spune:

    Sabotarea intereselor societatii romanesti de catre onor statul roman

    “…iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.”

    …si bine au facut !

    Un experiment eșuat în urmă cu 10 ani

    Lipsa unei infrastructuri de colectare și depozitare a produselor agricole a fost sesizată încă de acum 10 ani de francezii de la Carrefour, care au încercat să sprijine realizarea în România a acestui tip de infrastructură comercială.
    La momentul respectiv, o delegație franceză a venit în România și a acționat pe 2 planuri: a încercat să determine guvernul Tăriceanu să adopte măsuri în acest sens și a contactat marile asociații agricole și mari afaceriști români cărora le-a prezentat proiectul.
    Carrefour nu a intenționat să se implice direct în construcția acestei afaceri, însă a oferit gratuit proiecte franceze deja realizate, suport tehnologic, pre-contracte de cumpărare de marfă, chiar ajutor în scrierea unor proiecte pentru finanțare europeană.
    Ambele demersuri au eșuat, fie din lipsă de viziune, în cazul guvernului, fie din lipsa încrederii și finanțării, în cazul marilor afaceriști.
    Iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.

    Sursa : http://cursdeguvernare.ro/legea-hipermarketurilor-adoptata-constangerile-la-care-sunt-obligati-marii-retaileri-si-oportunitatea-momentului-pentru-producatorii-autohtoni.html

    • Harald spune:

      @Sergiu Simion – ”mare potențial agricol” nu înseamnă prea mult în zilele noastre. Birocrația românească este extrem de ostilă antreprenoriatului, iar reglementările nesfârșite înseamnă pur și simplu costuri și eforturi nesfârșite la rândul lor. Încercați să cultivați 50-100 ha cu cartofi sau măcar alocați vreo 2-3 săptămâni pentru a studia serios problema ca și cum v-ați apuca într-adevăr de cultivat cartofi, după care veniți să ne povestiți de ce nu vă apucați totuși de cultivat cartofi, dacă tot e România o țară cu un așa ”mare potebțial agricol”.

      Genul ăsta de sfaturi pline de bune intenții sunt absolut inutile în practică, ele vă pot crea dvs.o satisfacție psihică, dar nu rezolvă de fapt nimic, e doar maniera în care bunciii își agasează nepoții cu sfaturi nesolicitate. Lipsa de viziune nu e un păcat, iar a o invoca e doar un mod de a vă plasa singur pe o poziție de superioritate morală. De exemplu, eu am o viziune în materie de transporturi feroviare, dar n-am absolut niciun fel de viziune în materie de cultura cartofului. Și nici nu cred că îmi trebuie.

      Cineva care cultivă cartofi e îndreptățit să evalueze (în funcție de prețurile din hypermarket) dacă ar putea sau nu să fie profitabilă activitatea, dar dintr-o discuție avută în urmă cu câteva luni cu cineva care chiar cultiva cartofi pe lângă casă într-un sat aflat la vreo 100km de București, a rezultat că pur și simplu nu merită. Dintr-un sat vecin poate cumpăra în perioada recoltatului orice cantitate de cartofi îi trebuie cu 50 de bani / kg, așa că nu merită să-i mai cultive el însuși.

      În ce privește Polonia, înclin să cred că e mult mai potrivită decât România pentru cultura cartofului pe suprafețe mari, dată fiind clima. În timp ce ”marele potențial” din România se rezumă la Brașov, Harghita, Suceava și probabil cam atât.

      • Sergiu Simion spune:

        ” Încercați să cultivați 50-100 ha cu cartofi (1) sau măcar alocați vreo 2-3 săptămâni pentru a studia serios problema (2) ca și cum v-ați apuca într-adevăr de cultivat cartofi , după care veniți să ne povestiți de ce nu vă apucați totuși de cultivat cartofi (3) , dacă tot e România o țară cu un așa ”mare potebțial agricol”.

        Genul ăsta de sfaturi pline de bune intenții sunt absolut inutile în practică (4), ele vă pot crea dvs.o satisfacție psihică (5), dar nu rezolvă de fapt nimic, e doar maniera în care bunciii își agasează nepoții cu sfaturi nesolicitate(6). Lipsa de viziune nu e un păcat, iar a o invoca e doar un mod de a vă plasa singur pe o poziție de superioritate moral(7) . De exemplu, eu am o viziune în materie de transporturi feroviare, dar n-am absolut niciun fel de viziune în materie de cultura cartofului. Și nici nu cred că îmi trebuie.”

        Serios?! :) ) Cu cine va certati si unde va sunt argumentele ?! Sa rezumam. Am citat dintr-un articol ( pe care nu l-ati citit citit ) scris de Victor Bratu si Răzvan Diaconu articol pentru care am dat si link-ul . Citatul era despre propunerea francezilor de la Carrefour si despre reactia clasica a autoritatilor.
        Dvs in schimb , aveti „viziuni” si probabil norma la atins tastatura pentru ca in mod evident intra in fisa postului „undercover” sa bateti campii cu gratie ( 1…7 ) vorbind despre persoana comentatorului pentru ca nu va referiti nici la articol nici la comentariu. Pentru echilibrul dialogului cel mai bine ar fi sa ramaneti doar cu viziunile, normele si colegii dvs undercover cu care puteti sa discutati democratic cum doriti si cat doriti. Sanatate.

        • Harald spune:

          @Sergiu Simion – eu zic că am citit articolul ăla și încă de mai multe ori (am dat peste el în mod repetat) și nu mi-a schimbat cu nimic părerea. E plină România de strategi și de strategii pe diverse domenii, numai acțiunile concrete nu prea se văd, că pentru asta strategii respectivi ar trebui să se priceapă cât de cât la domeniul în care încearcă ei să propună strategii.

          Carrefour încerca probabil să creeze un lanț logistic, la capătul căruia să se afle propriile hypermarket-uri, dar lucrurile astea se fac cu niște oameni și cu niște costuri. Vedeți cât costă crearea unor locuri de muncă în Polonia și cât costă în România. Vedeți istoria agriculturii din Polonia, necooperativizată nici măcar pe vremea comuniștilor și comparați-o cu istoria agriculturii din România, care în 1990 a pornit practic de la zero în materie de organizare.

          Dacă ignorăm costurile și realitățile de pe teren, putem propune orice strategie. La 3 luni după ce piața românească va fi integral aprovizionată cu produse agricole 100% românești, o să exporte România cartofi în Polonia și mere în Spania. Doar că alea 3 luni nu vor fi în secolul XXI, în rest strategia asta e beton.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Harald, Sergiu

          am citit schimbul vostru de replici – văd că tonul a devenit destul de încins, cu atât mai ciudat cu cât nu-mi dau seama unde e disputa. Am toate motivele să cred episodul relatat de CursDeGuvernare, dintr-un motiv simplu: caeteris paribus (fixând restul de variabile relevante), lanțurile respective de magazine ar prefera întotdeauna să cumpere produse locale dintr-un motiv simplu, costurile cu transportul ar fi mai reduse, profitul ar fi mai mare. Însă eu nu știu de ce autoritățile ar trebui să faciliteze realizarea condiției pomenite. E treaba producătorilor să o facă, dacă le aduce, la rândul lor, profit.

          • Harald spune:

            @Miron Damian – rezumatul rezumatului ar fi că totul ține de costuri. O strategie în care tona de cartofi achiziționată de un hypermarket din România ar fi mai ieftină decât tona de cartofi achiziționată din Polonia este excelentă pentru acel hypermaket, în măsura în care altcineva suportă costurile implementării acelei strategii.

            Însă implementarea unei asemenea strategii ar fi benefică pentru România doar în măsura în care beneficiile ar fi mai mari decât costurile, ceea ce nu e deloc sigur. Dacă analiza ar face-o un tip din Singapore, pentru care originea cartofilor să fie perfect indiferentă, s-ar putea să ajungă la concluzia că este preferabilă comercializarea cartofilor aduși din Polonia.

            Românii au fost îndoctrinați pe vremea lui Ceaușescu de niște idei economice greșite, care păreau să aibă sens, doar că scopul lor era să justifice naționalismul economic al regimului. Asta suprapus peste mentalitatea rurală a omului de rând, care preferă să aibă el cartofii în pivniță, decât să-i cumpere din magazin.

            Însă asta era valabil la 1700, în zilele noastre nu mai e valabil. În zilele noastre, cu agricultura mecanizată, te costă mult prea mult să cultivi proprii cartofi, dacă nu o poți face la o scară destul de mare. Găsiți pe net imagini cu câmpurile de cartofi din Idaho, e clar că România n-o să ajungă la culturi pe asemenea suprafețe decât dacă desființăm jumătate din satele și orașele existente și mutăm toată țara cu 500 km mai spre nord. Nu știu cum o fi în Polonia, dar probabil că e mai aproape de peisajele cu cartofi din Idaho, decât de cele din RO.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Oh, nu pot decât să întăresc ideea. Statul român nu are de ce să se implice altfel decât STRICT în ceea ce reprezintă serviciu public, de exemplu infrastructura rutieră. Restul ar trebui să fie afacere privată. Dar aș zice să lăsăm subiectul pentru viitoare articole, unde o să fie ceva mai la subiect. ;-)

  26. Vladimir spune:

    Admir nespus cârnații romani de dreapta, vajnici partizani ai pietei libere de mancare straina.
    Curat dreapta nationalista.
    Imi amintesc cum in 1999, undeva intr-un hotel sloven, n-am avut decat produse slovene la micul dejun.
    Niste comunisti.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Comentariul îmi amintește de bancul acela, un tip se duce la psihiatru,
      „- Domnule doctor, m-a trimis la Dvs. familia că am o mare problemă: mie îmi plac foarte mult cârnații!”,
      ”- A, păi asta nu e o problemă, și mie îmi plac!”,
      ”- Vai, dle doctor, ce bine, atunci poate treceți pe la mine acasă să-mi vedeți colecția!”

      Adică, pot înțelege pasajul în care vorbești de cârnații de dreapta, pot presupune că te referi la persoane, incluzând autorul, care au expus un set de afirmații de pe urma cărora ai tras o concluzie. Una greșită și incoerentă, dar procesul în sine e cu siguranță rațional: o persoană face o expunere, de pe urma ei tragi o concluzie, inclusiv despre cel care o face. Mă întreb însă cum anume ai reușit să tragi o concluzie de pe urma cârnaților, fără ghilimele, sau ce produse îți vor fi fost servite la micul dejun acum 17 ani. Ți-au povestit mezelurile de unde provin? Ai conversat cu untul, ca să-i certifici naționalitatea, sau cum? Mă tem că dacă eu aș întreba roșiile din piață, de la țărani neaoși, de proveniență/naționalitate (așteptând eventual să-mi se răspundă „Fusei culeasă la Dăbuleni, maică!”), o să primesc ceva de genul ”Das kann ich nicht sagen.”, cu un pronunțat accent polonez. Nu încerc să port astfel de converații cu produsele agricole, din motive invocate oarecum în comentariul de față.

    • Harald spune:

      @Vladimir – nu e vorba de partizanat în favoarea mâncării străine. Cartofi nu mănânc, poate cel mult o dată sau de două ori pe an de la McDonalds. Dar roșiile pe care le pot cumpăra aici sunt din Spania, din Olanda sau din Maroc. Și le aleg în funcție de aspect și calitate, nu în funcție de țara de origine. Habar n-am dacă se cultivă roșii în UK și nici nu mă interesează. Dar la 2 lire / kg prețul final de la raft, în mod sigur s-ar putea aduce și din România, dacă ar fi cineva interesat să le aducă. Acum spuneți-mi dvs: la ce i-ar trebui unui producător român o lege care să-l favorizeze, o să-i dea cineva vreodată 2 lire pe kg în RO?

      Exemplul cu hotelul sloven e foarte bine venit: presupun că nu v-ați dus acolo pentru micul dejun, v-ați dus din cu totul alte motive. Iar dacă vă mai duceți, e nevoie din nou de acele motive, nu micul dejun e cel care vă determină, da? Pe banii dvs.(sau ai celui care a plătit cazarea) hotelul v-a oferit specific sloven inlclusiv la micul dejun. Ceea ce nu e nimic rău în sine, atât timp cât ați suportat costurile. Dar ei v-au vândut cazarea, nu micul dejun. Ăsta e exemplul tipic privind modul cum se pot promova produsele locale, în condițiile în care clientul plătește de fapt altceva. Însă la hypermarket clientul nu plătește altceva, el plătește exact ceea ce dorește să cumpere. De asta e inacceptabil să fie obligat să cumpere mai scump pe baza unui protecționism asigurat prin lege.

      Cât privește formularea ”cârnații romani de dreapta”, vă asigur că asta spune mai multe despre dvs. decât despre mine :P

  27. stefanita spune:

    In domeniul comercializarii prin marile retele exista in prezent cateva puncte sensibile in care ar trebui intervenit in respectul libertatii activitatilor comerciale, al liberei concurente si al politicilor anti-monopol (oligopol), al tratatului UE etc. Dar aceste puncte sunt eclipsate de acel “51%” care este o aberatie si nici nu este bine (daca ar putea fi) definit.
    Zice legea: “…să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft” – este clar ca nu un economist sau jurist a scris aceasta bucata de text din care nu se intelege nimic si pe care nu se poate constri ceva coerent.
    In relatia cu supermarekturile ar trebui in primul rand eliminate taxele de listare, de magazin, de raft, sau cel putin, de avut acelasi regim (transparent) cu produsele din import (care in general nu sunt taxate astfel).
    Altfel, cine mai pierde din aceasta lege in afara de supermarketuri: un exemplu de lapte la 2,2 lei/litru (parca) in Lidl. Daca se va introduce cumva vreo limitare, va fi lapte romanesc la pret de 3-4 lei cel putin. Deci si o anumita categorie larga de consumatori care nu isi vor permite sa mai cumpere aceleasi cantitati de mere poloneze, lapte de-unde-o-fi, piersici grecesti etc, dat fiind ca vor fi indigene dar la preturi mai mari. Si asta inseamna si o inflatie semnificativa.
    Piete judetene, piete volante amenajate si intretinute de autoritatile locale si centrale, sprijin pe produse traditionale si bio, asocierea bacaniilor si magazinelor alimentare inca in viata, comert on-line.

  28. stefanita spune:

    iar ca precizari la unele comentarii: retelele chiar cauta si promoveaza produse ro, fac branduri si campanii; sunt mai multe motive pentru treaba asta. apropos de Mega, au o gama frumoasa de Gusturi romanesti, produse care sunt in zona de sus ca si pret in gamele respective. dar de aici si pana la a impune sa vanda (sau sa achizitioneze? din “volum de marfe de raft”???) sau, respectiv, a limita sa vanda din celelalte, este drum foarte lung inapoi, mai ales atunci cand vorbim de firme cu sute de mii de mp de vanzare, de depozitare, o groaza de mijloace de transport de marfa etc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)