Home » Economie »Energie »Sinteze » Citesti:

Independenta energetica. O trecere in revista

Bogdan Patru iulie 29, 2013 Economie, Energie, Sinteze
6 comentarii 1,437 Vizualizari

S-a dezbatut mult pe tema independentei energetice a Romaniei. Insusi premierul Victor Ponta anunta că România ar putea deveni independentă energetic în cel mult zece ani, în urma exploatării resurselor de gaze şi de ţiţei din Marea Neagră, iar Guvernul va sprijini aceste investitii. Mai mult decat atat, raportul Comisiei Europene din acest an cu privire la gradul de independenta energetica pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ne-a bucurat peste masura. Asta pentru ca este una dintre putinele ocazii in care ne aflam in prima parte a unui clasament, pozitiv. In acest clasament, Romania se situeaza pe un onorant loc 3 avand un grad de doar 21% dependenta de importurile de energie, in comparatie cu 53,8% media europeana. Expertii in domeniu au pus aceasta clasificare onorabila pe seama faptului ca declinul de productie din resursele locale de energie a fost stopat in ultimii ani, datorita unor investitii masive facute in conditiile in care tara noastra a beneficiat de un cadru fiscal si de reglementare stabil.

In realitate insa, gradul ridicat de independenta este dat de consumul scazut intern al energiei, pe fondul lipsei unei industrii consumatoare de energie, si pe fondul scaderii consumului de energie pentru populatie din cauza facturilor greu de suportat de catre o mare parte a acesteia. Insa, pentru a putea vorbi de o independenta energetica in mod realist e nevoie de mai mult decat a descoperi un nou zacamant si a neglija consumul in scadere de energie. Nu mai mentionam instalatiile tehnice (de productie, prelucrare sau transport) depasite de foarte mult timp.

Securitatea energetică presupune aprovizionarea cu energie la preţuri adecvate, prin intermediul unor infrastructuri protejate, susținând performanţa economică. Criza economică nu e atât pericol, cât mai ales o oportunitate pentru sectorul energetic  românesc, care poate constitui motorul de relansare economică și de consolidare a poziției noastre în UE. În acest context, România dispune de o gamă diversificată de resurse de energie primară, pe care le poate folosi strategic: țiței, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum și de un potential valorificabil de resurse regenerabile. O scurta trecere in revista a principalelor surse de energie (exploatabile in acest moment) ne arata ca drumul la obtinerea independetei enrgetice este lung si anevoios.

Energia regenerabila. Proiect ambitios, lansat cu surle si trambite, a fost stopat brusc in momentul adoptarii Ordonanţei  de urgenţă pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Ordonanta respectiva a avut rolul de a descuraja investitorii straini in domeniu, nu prin prisma scaderii numarului de certificate verzi acordate pentru fiecare 1 Mwh, ci prin instabilitatea legislativa care afecteaza orice plan de business investitional.

Energia electrica (din surse conventionale). Ramane de vazut cum se vor finaliza negocierile cu investitorii straini pentru complexul energetic de la Rovinari. La fel si in cazul centralei de la Fantanele din judetul  Mures, dezvoltat de un parteneriat intre ELCEN (companie detinuta de stat) si corporatia japoneza Marubeni. ELCEN urmează să treacă de la Ministerul Economiei la Primăria Capitalei, ca urmare a fuziunii cu furnizorul de energie termică RADET. Potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, unitatea de la Fântânele va fi operată de o firmă care se va desprinde din ELCEN, în urma divizării. Marubeni va fi acţionarul majoritar al acelei firme. Centrala de la Tarnita Lapustesti precum si reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda raman in continuare proiecte pe hartie cu statut de promisiuni.

Gaze naturale - Deși dispune de resurse însemnate de gaze naturale, vulnerabilitatea României constă în gradul ridicat al dependenței de importurile de gaze naturale din Federația Rusă. Sunt necesare fonduri atât în vederea rentabilizării și modernizării zăcămintelor deja aflate în exploatare, dar și continuarea activităților de explorare și exploatare atât onshore cât și offshore, pentru a diversifica sursele de alimentare cu gaze naturale. O altă provocare pentru piața gazelor naturale din România o constituie procesul de liberalizare al pietei gazelor, în conformitate cu obligațiile asumate la nivel de UE (convergența prețului gazelor naturale din producția internă cu cel al gazelor naturale din import). Pentru populație, impactul creșterii prețurilor va fi semnificativ, tocmai de aceea ajustările se vor face treptat, conform unui calendar publicat de către ANRE. In 2011, ultimul an pentru care existe date in momentul actual, ponderea productiei interne in consumul de GN a fost de 78%, pe fondul unei scaderi continue a productiei interne in ultimii 30 de ani. Esecul usturator al proiectul Nabucco ne face sa ne punem sperantele in exploatarea gazelor de sist ca alternativa la importurile rusesti. Romania are rezerve de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimeaza Administratia americana pentru informatie in domeniul energiei (EIA), in conditiile in care rezervele dovedite de gaze se plaseaza la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi, scrie agentia Mediafax. Insa e nevoie de timp, investitii, o politica consecventa in domeniul energetic. Dezbaterea despre eventualele prejudicii aduse mediului e contrabalansata de avantajele economice.

Ultima varianta de lucru lansata de Guvern pentru a importa gaze mai ieftine, este importul acestora din Kazahstan, ca parte a intelegerii dintre statul roman si KazMunaiGaz  pentru recuperarea creantelor de la Rompetrol. Singurul impediment in acest caz este acela ca importurile de gaz mai ieftin decat cel rusesc ar urma sa se faca prin conductele existente de transport care sunt controlate direct sau indirect de catre Gazprom. De asemenea, este necesara semnarea de parteneriate intre statul roman si Gazprom, respectiv KazMunaiGaz si Gazprom. De ce ar fi insa Gazprom dispusa sa renunte la un castig material considerabil (profitul se face din vanzarea gazelor si nu din transport) ramane de vazut.

O alta variantă ar fi AGRI (Azerbaidjan–Georgia–România Interconnector), care constă în transportul gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia (terminalul de lichefiere Kulevi, de pe malul Mării Negre), apoi cu vase de tip tanc GNL (gaz natural lichefiat) la Constanţa (unde va fi construit un alt terminal, de regazeificare a gazului). Numai că, abia după 2017 se prevede o producţie suplimentară de gaz care poate aproviziona AGRI; atunci când va fi lansată cea de-a 2-a fază de exploatare a zăcământului de la Shah Deniz din Marea Caspică, la care sunt acţionari BP, Statoil (Norvegia), Naftiran Intertrade Company (NICO – companie iraniană de petrol şi gaze), Total (Franţa), LukAgip (joint venture Lukoil Rusia – Agip Italia), TPAO (compania naţională turcă de petrol şi gaze) şi SOCAR (compania azeră de stat). Banii încă nu s-au găsit încă şi de excesul de GNL pe pieţele internaţionale, face dificilă finanţarea externă a proiectului AGRI. Costurile estimate pentru AGRI fiind imense, în condiţiile în care nici unul dintre statele participante nu deţine know how în tehnologiile GNL şi nici nu dispun de un singur vas cisternă de tip GNL.

PetrolRomânia a contribuit decisiv la realizarea a trei premiere petroliere mondiale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima țară din lume cu producție de țiței, prima rafinărie din lume și primul oraș iluminat public cu petrol lampant (București). În 1900, România a devenit prima țară din lume care a exportat benzină, iar în 1937, România deținea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, dupa URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze, cu o rezervă estimată la 95.000.000 tone, adică 5,4% din rezervele mondiale. Anul cu producția de vârf a fost 1976, cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor.  Consumul de carburant a scăzut și el pe fondul scumpirilor accelerate din ultimii ani, potrivit ultimului raport al British Petroleum.  În 2012, consumul a scăzut cu 3,6 la sută faţă de anul anterior, situându-se la 182.000 barili pe zi (0,2% din consumul mondial). Nivelul actual al consumului de carburant este aproape dublu față de nivelul producției interne, iar  în 2012 cu 3,6 la sută faţă de anul anterior, situându-se la 182.000 barili pe zi (0,2% din consumul mondial). In 2011, cel mai recent an pentru care exista date statistice, Romania producea doar 44% din petrolul e care avea nevoie. Asadar, e loc de mult mai bine.

In lipsa unor fapte concrete (investitii si proiecte finalizate) si in fata cifrelor, mult dorita independenta energetica pare ca are toate sansele sa raman la statutul de deziderat national, alaturandu-se unui sir apreciabil de esecuri economice, sociale, politice si strategice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Valentin Mircea spune:

    Corect.
    Ceea ce lipseste in domeniul energiei este viziunea pe termen lung si armonizarea diverselor surse de productie. Un minister al energiei era lucrul necesar dar ca o institutie care sa armonizeze si sa realizeze politicile publice in domeniu, nu ca administrator al unor capacitati energetice. Ministerul energiei, pe care sa se nasca, sufera de aceeasi problema ca si Ministerul Economiei, care gestioneaza acum domeniul – este in conflict de interese, intre pozitia sa de administrator al unor producatori de energie si urmarirea unor politici publice care sa tina cont de interesele pe termen lung si de toti producatorii.
    Pe de alta parte, scaderea conjuncturala (provocata de criza economica) a consumului de resurse energetice risca sa ne faca euforici inainte de vreme, pe langa faptul ca aceasta are si efectul nedorit al inhibarii investitiilor in domeniu.
    Problema de fond a Romaniei, in ceea ce priveste sectoruil energetic, nu este cea a preturilor, ci, intr-adevar, a independentei energetice, mai exact a securitatii in aprovizionare. Pe termen lung, toate preturile resurselor energetice vor creste – este aproape o lege de fier in acest domeniu – si orice lamentare este contra-productiva.
    Cheia combaterii procesului inexorabil de crestere a preturilor pentru energie este eficienta energetica – investitii in tehnologie noua, mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie. In acest context si in fata realitatii unor preturi – in prezent – mult sub preturile din alte state ale UE, este hilar sa auzi mari producatori din Romania, energofagi si cu investitii slabe in retehnologizare si eficienta energetica sa solicite scheme de ajutor de stat, doar pentru ca ei consuma foarte mult! Este o utopie sa credem ca o astfel de schema va fi aprobata vreodata.

    • Un prieten spune:

      Ati “marcat” vulnerabilitati cu caracter general in privinta “randuielilor” mioritice precum si cateva specifice sectorului energetic. Statul are obligatia generarii de politici favorabile performantei atat in zona consumului cat si in cea a industriei energetice. O singura completare: in conditiile unor politici cu efecte benefice rezultatul ar fi o diminuare a consumului si o crestere a productiei determinand presiuni de scadere a preturilor sub nivelul critic, contrabalansarea acestora ar fi posibila prin deschiderea catre piata europeana energofaga, avantajele sunt limpezi.

  2. bozo spune:

    Independenta energetica nu se castiga prin conducte gen AGRI.
    Conductele de gaz asigura divesificarea furnizorilor si implicit competitie care se presupune ca ar genera preturi corecte la energie.
    Dar asta e alta discutie si in principiu sunt mai multe metode prin care poti sa scoti un pret bun la importurile de combustibili.

    Independenta energetica nu e un scop in sine pentru nimeni normal la cap.
    UE are ca strategie securizarea aprovizionarii cu energie, ceea ce nu implica atingerea independentei energetice. In aceasta strategie se incadreaza logic si conductele de gaz.

    Dar pentru asigurarea aceastei securitati energetice, UE mizeaza mult pe eficientizarea consumului de energie. Eficienta energetica este o politica majora a UE si parte integranta a celor trei pilari pe care se sprijina politica energetica (i.e. securtiate energetica, protectie mediu / evitare schimbare climatica si competitivitatea sectorului energetic).

    Eficienta energetica este cea mai ieftina resursa de energie interna. Este logic ca reducand risipa, reduci si nevoia de combustibil. Desi consumul de energie al Romaniei este sub media europeana, sunt resurse mari de eficienta energetica in toate sectoarele: industrie, cladiri, producere, transport si distributie energie. Prin masuri de eficienta energetica putem asigura dezvoltarea tarii si cresterea nivelului de trai fara a avea nevoie de mult mai mult combustibil. In plus toate masurile de eficienta energetica presupun investitii si joburi in Romania, asta la o intensitate mult mai mare decat in industria extractoare de gaze sau petrol.

    Doi la mana, exploatarea gazelor de sist in Romania nu ne aduce independenta energetica ci ceea ce spuneam mai sus, respectiv securitate energetica. Altfel vom cumpara de la cei ce vor exploata zacamintele la pretul pietei, pentru ca pana in 2018 trebuie sa liberalizam total piata de energie si inclusiv preturile. Din acest motiv este o mare protie sa trecem la exploatarea gazelor de sist cu o tehnologie discutabila si in conditiile in care putem negocia preturi mai bune la gaze si petrol de import.

    Romania nu are nicio presiune in acest moment ca sa recurga la asa ceva.
    Sa reducem risipa de energie, sa utilizam inteligent resursele regenerabile de care dispunem (si avem resurse bune) si va asigur ca vom avea un viitor energetic sigur si durabil.

    • Din Ardeal spune:

      Da Bozo, ai spus mai bine decit autorul articolului. Consumul de tip risipa e e o problema, dar din care numai vorbe. Izolarea constructiilor, mai nimic. Drumuri rele unde se consuma mult la auto. In alta ordine de idei atrit gazele de sist cit si cele din Marea Neagra, vor fi vindute rapid la terti. Nimeni nu vorbeste da , daca vor fi vor fi numai pentru Ro, la preturile pietii, desigur. Deja legatura cu conductele de gaz din Ungaria e facuta, drumul e liber. Asa ca nu vom avea nimic. Cita benzina si motorina si alte derivate se exporta din ce scoate OMV_PETROM?. Multa cred, asa ca resursele se vor epuiza rapid.Cam atit, ca nu se merita nici sa scriem aceste comentarii, ca noi nu contam.Baietii destepti e baza.

  3. Mirela spune:

    Consider ca primul pas spre independenta energetica a fost facut prin acordul cu Rompetrol. Nu putem nega ca s-a ajuns la o solutie decenta pentru statul roman fiindca aceasta colaborare va deschide mai multe porti pe viitor. Uite, sa speram ca negocierile vor evolua bine si ca se va ajunge la o intelegere intre statul roman, Gazprom si Kazmunai. Un parteneriat facut cu cap ne va livra gaz mai ieftin.

  4. TUDOR POPESCU spune:

    Observ ca nu prea e clar cu independenta asta !!! Independenta fata de cine ?? ca daca va amintiti cumva ca facem parte din CEE o sa intelegeti ca suntem independenti . Adica : NU SUNTEM IN SITUATIA DE A IMPORTA ENERGIE IN MIX CU CONDITII POLITICE – cam pe aici e si definitia independentei energetice !! Deci : In CEE gazelle circula in retelele commune unde vor ele si deci se vinde si se cumpara la bursa iar dirijarea o supravegheaza marele HUB de la BAUMGARDEN asa ca … De fapt si smecheria cu “unisensul conductei Arad-Szeghed poarte sa ne cadorisesesca urgent cu infringement Cu electrica vedeti si voi ca de ex : aseara aruncam peste granite 500 de Megawati aproape in banda ca nu avea cine sa le consume . Carbunele il arunca Balasoiu la groapa si tot se autoaprinde pe halde , iar noi … epigoni moderni … facem PACT PENTRU ENERGIE in care lipseste doar PACTUL PROPRIUZIS ori nimeni nu se mai uita in DEX.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Patru


Bogdan Patru

Bogdan Patru este absolvent al Facultatii de `Drept si in prezent este Consultant in Afaceri Guvernamentale si Afaceri Europene. In trecut a activat in mediul privat si in cadrul D... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)