Home » Analize »Economie »Societate/Life » Citesti:

Mai multă muncă, mai puţin circ

Borboly Csaba august 8, 2014 Analize, Economie, Societate/Life
10 comentarii 1,508 Vizualizari

În ultima vreme cititorii şi telespectatorii abia dacă mai pot ține pasul cu evenimentele care se petrec în Secuime. Pe zi ce trece creşte numărul proceselor, petiţiilor, strângerilor de semnături pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Nu se pot încăleca deodată doi cai – spune o vorbă de pe la noi. A deschide procese, a semna petiţii, a organiza diferite demonstraţii paşnice, legale este o modalitate de a-ţi exprima părerea, are un rol bine definit în viaţa publică. Şi în acest scop au fost create de către fondatori UDMR-ul, partidele maghiare (PPMT, PCM) şi ONG-uri cu preocupări publice cum ar fi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Dar nu aceasta este menirea administraţiei publice judeţene şi locale, care are scopuri bine precizate prin lege.

Trebuie să muncim

Să nu încurcăm rolurile diferitelor entităţi, civice, publice, deoarece procedând în acest fel periclităm munca fiecăreia. Bineînţeles, pot apărea situaţii în care autorităţile locale – făcând uz de dreptul lor constituţional – pot semna petiţii, pot protesta, de exemplu împotriva unui proiect de regionalizare contrară intereselor localităţii, judeţului, regiunii, dar în mod curent menirea administraţiei locale este gestionarea problemelor de interes local, care influenţează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Afirm că avem nevoie de împărţirea rolurilor în viaţa publică.

Avem nevoie de procese, de petiţii, dar cel mai mult avem nevoie de muncă. Putem spune orice, putem avea părere marcantă despre împărţirea regională a ţării, dar să recunoaştem, cel mai mare pericol asupra perenităţii comunităţii maghiare din România este reprezentat de exodul tinerilor şi al intelectualilor.

Problema împărţirii teritoriale este o problemă interesantă în sine, dar este total lipsită de interes pentru acei tineri – precum şi pentru părinţii, bunicii acestora – care, după un eşec la bacalaureat sau după luni de căutări zadarnice a unui loc de muncă bine plătit, comandă prin internet biletul de avion spre Londra. Mulţi tineri, din toate colţurile ţării, caută un loc de muncă în străinătate. Din fericire – încă – tinerii din Secuime pleacă în străinătate într-un procent mai mic, decât tinerii din alte zone. Motivele emigrării sunt binecunoscute: perspectiva unui trai decent îi determină pe tineri să plece aiurea. Dacă îi întrebăm pe adepţii petiţiilor, ce ar fi de făcut pentru a-i ţine pe tinerii noştri acasă, ne-ar răspunde automat: autonomia teritorială. La următoarea întrebare: cum se poate înfăptui această autonomie, răspunsul va fi, model de urmat este Tirolul de Sud.

În opinia lor, dacă printr-o minune, unul dintre zecile de proiecte de statut al autonomiei teritoriale al Ţinutului Secuiesc ar deveni text de lege publicat în Monitorul Oficial, imediat ar umbla câinii cu covrigi în coadă şi pe la noi, ca în Tirolul de Sud.

Bineînţeles, aceşti oameni rupţi de realitate uită de faptul că Tirolul de Sud este situat într-una din regiunile cele mai prospere ale Europei încă din antichitate. Nu a fost zguduit de colectivizare, de comunism. Fermierii de acolo au largi posibilităţi, umplu cu produsele proprii pieţele Europei. În Tirolul de Sud ai cosit iarba ai timp să-l usuci, să-l pregăteşti pentru iarnă. La noi nu e cazul, în unele localităţi din Harghita, trebuie să lucrezi contra cronometru. Ai cosit, ai 15 minute max 2-3 ore să-l transporţi acasa umed aşa cum este că altfel concetăţeni adună de pe câmp tot ce apucă. Posibilităţile şi perspectivele Ţinutului Secuiesc, ale Ardealului, ale României nu sunt comparabile cu cele ale Tirolului de Sud, a nordului Italiei, a Italiei în general. Problemele lor nu sunt problemele noastre.

Deci să evităm să trasăm paralelisme între cele două teritorii. Mult invocata autonomie a Tirolului de Sud în primul rând se referă la drepturile lingvistice, mai puţin la soluţiile economice. Conform statutului lor, cetăţenii de etnie germană, italiană şi ladină pot ocupa funcţii publice în raport cu ponderea lor din totalul populaţiei. Deci dacă s-ar aplica modelul sud-tirolez şi la noi, de la o zi pe alta, ar trebui să disponibilizăm în jur de 10 la sută din angajaţii primăriei Miercurea-Ciuc sau Sfântu-Gheorghe, ca procentajul angajaţilor la stat să reflecte compoziţia etnică a localităţii, şi în locul lor ar trebui să angajăm români. Dar la fel ar trebui să se procedeze şi în cazul prefecturilor, a deconcentratelor sau a poliţiei, în sens invers. Cine ar ocupa aceste posturi? Dacă nu mă înșeală memoria, cu greu am reuşit să găsim câțiva candidaţi pentru locurile destinate maghiarilor la Academia de Poliţie.

Avem nevoie de un model de combatere a emigrării

Este îmbucurător faptul că secuiul nu se asimilează repede, deci noi trebuie să ne temem mai mult de emigrare, nu de asimilare. Nu trebuie să căutăm îndârjit modele contra asimilării, ci mai degrabă să găsim soluţii împotriva emigrării. Iar baza acestor soluţii este crearea de locuri de muncă, bine plătite. Dacă ne uităm peste regiunile austriece, italiene sau franceze din jurul Alpilor, putem afirma că aceste regiuni sunt toate autonome, adică se ţin pe picioare, nu sunt asistaţii bugetelor naţionale, deci autonomia are substrat economic, nu etnic. Aceasta înseamnă că nu întreprinzătorul sau fermierul este pentru stat – cum se poartă la noi – ci statul este pentru întreprinzători şi fermieri.

Problema mea principală referitore la petiţiile şi acțiunile formulate de către CNS este acela că astfel de acţiuni distrag atenţia de la esenţa problemei. Autonomia, ca garant al păstrării identităţii unei comunitâşi, este construită de întreprinzătorii care creează locuri de muncă, de familiile care cresc copii, de dascălii care educă aceşti copii, de funcţionari publici care chiar și pentru niște lefuri mici îşi fac treaba cu multă răspundere, nu de cei care se perindă cu noi şi noi proiecte de statute de autonomie dintr-un studio de televiziune, sau redacţie de ziar în altul.

Nu cred în miracole. Nici modelul Tirolului de Sud, nici alte modele în sine nu rezolvă problemele noastre şi am face mai bine să ne concentrăm asupra muncii noastre, decât să aşteptăm să se înfăptuiască vreo minune sau alta. Treaba noastră nu va fi făcută de alţii.

Politica şi-a epuizat rezervele

Hai să nu ne furăm căciula şi să nu ne ascundem după deget: în ultimii ani cei mai înverşunaţi duşmani ai comunităţii noastre au fost… chiar membrii acestei comunităţi. Pot înşira zeci de exemple pentru a argumenta afirmaţia de mai sus. Şi să nu ne ascundem după deget nici atunci când adresăm cuvinte de ocară Uniunii Europene, a instituţiilor europene, am avut şi avem mult de câştigat din aderarea României la Uniunea Europeana. Judeţul Harghita este primul pe ţară atât în privinţa numărului de cereri de fonduri, cât şi în privinţa mărimii fondurilor accesate în domeniul agriculturii. Într-un singur an fermierii noştri -  peste zece mii, nu câţiva latifundiari – au beneficiat de mai mult de 60 de milioane de euro din fonduri europene, sumă echivalentă cu fondul de salarii al uzinelor Dacia pe un an.

Bineînţeles, în favoarea creării unei regiuni se pot înşira multe argumente, o bună parte din acestea fiind acceptate şi de instituţiile europene, argumente care provin din principiile uniunii europene, principiul subsidiarităţii şi cel al autonomiei locale. Dar cel mai important argument este faptul că autonomia este voinţa majorităţii locuitorilor Ţinutului Secuiesc. Acest lucru este atât de simplu. Dacă vom fi capabili să convingem locuitorii români din zonă că este în interesul lor ca judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să formeze o singură regiune, vom avea câştig de cauză, dacă nu, nu.

Istoria, precum şi evenimentele recente au demonstrat că instituţiile de bază pe care se poate sprijini comunitatea maghiară în lupta ei de a-şi conserva identitatea sunt bisericile istorice maghiare. Tot răul din politică şi din viaţa publică se trage din faptul că ne-am îndepărtat de principiile credinței. Politica şi-a epuizat rezervele. Sprijinirea de către populație a formaţiunilor politice scade pe zi ce trece, prezenţa la vot este din ce în ce mai mică, iar prin acesta pierdem tot mai mult teren. Stoparea acestui fenomen şi plasarea pe o traiectorie ascendentă a UDMR se poate realiza doar prin implicarea mai mare a bisericilor istorice maghiare în rezolvarea problemelor cotidiene ale comunităţii noastre, conştientizând faptul că fără dragoste nu se poate (http://www.borbolycsaba.ro/ro/fara-dragoste-nu-se-poate1/).

Bisericile istorice maghiare din Transilvania susţin fără contribuţii bugetare semnificative vaste sisteme de protecţie socială, cum ar fi fundaţia (http://www.magnificat.ro/ro/) condusă de preotul franciscan Böjte Csaba, care îngrijeşte şi educă în cadru familial mii de copii abandonaţi, sau cu familii nevoiaşe.

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2014/sezonul-1/copiii-sarmani-carora-statul-roman-le-a-intors-spatele-cum-au-ajuns-sa-il-aiba-bunic-pe-dumnezeu.html

Fundaţia „Sf. Francisc” a fost înfiinţată în anul 1993 şi desfăşoară o activitate susţinută în domeniul asistenţei sociale constând în: identificarea copiilor aflaţi în situaţii de risc social; oferirea în cadrul instituţiilor a condiţiilor unei vieţi normale (asigurarea hranei, cazării şi a unei educaţii în spirit creştin) în grupe de familii sociale şi în internate; ajutorarea familiilor din care provin copiii pentru facilitarea reîncadrării lor în familia naturală; sprijinirea tinerilor absolvenţi de liceu sau de studii superioare în integrarea lor în societate. Beneficiarii serviciilor fundaţiei sunt selecţionaţi la cererea părinţilor, a rudelor, luându-se în considerare gradul de risc sau nevoile sociale. În instituţiile de asistență socială beneficiarii sunt cuprinși între vârsta de 3 și 18 ani. Fundaţia, prin cele 36 de cămine de tip familial, centre de zi sau cămine asigurăm copiilor: rechizitele şcolare, îmbrăcăminte şi încălţămintea necesară, masă de trei ori pe zi. Din cele 36 de instituţii 16 funcţionează în judeţul Harghita.

Agrocaritasul cu sediul în judeţul Harghita, instituţie aparţinând Arhidiacezei Romano Catolică din Alba Iulia printre multe altele, are un program special, (http://www.caritas-ab.ro/?page_id=1816)  prin care tineri interesaţi de agricultură – după un curs intensiv de câteva luni de germană – sunt repartizaţi pe lângă fermieri din Germani, Elveţia, prin muncă însuşind cele mai noi cunoştinţe in acest domeniu. Marea parte a acestor tineri, pe banii câştigaţi cumpără maşini agricole second hand, sau multe ori primesc gratis utilajul uzat dar funcţional de la fermierul gazdă, şi revenind acasă pornesc propria afacere agricolă, fermă.

În cadrul acestui program au participat în jur de douămii de tineri din judeţul Harghita, mulţi dintre ei activând şi azi în agricultură ca fermier.  Cunosc bine germana, au văzut şi o altă lume, şi totul s-a derulat pe baza relaţiilor Bisericii Catolice, fără nicio contribuţie bugetară.

Şi pot invoca funcţionarea cu mult succes al Serviciului de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la Domiciliu realizat în colaborare cu Organizaţia Caritas al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Harghita. Reţeaua creată prima dată în judeţul Harghita funcţionează în momentul de faţă în mai multe judeţe, oferind alinare suferinzilor şi sprijin persoanelor care au în grijă acasă bolnavi.

Şi pot enumare zeci, poate sute de programe in mediul rural prin care preoţi susţin programe de protecţie socială, de instruire a tinerilor pentru a găsi un loc de muncă sau alte tipuri de programe, folositoare comunităţii locale. Reconversia profesională, protecţia socială, ajutorarea vâstinicilor nevoiaşi, educaţia sunt domenii în care bisericile istorice maghiare din Transilvania sau implicat foarte mult, şi au dovedi că sunt mai eficienţi, mai buni gospodari, ca cele susţinute de stat, sau de către autorităţile locale.

De accea am enunţat mai sus, că politica şi-a epuizat rezervele, are nevoie de un sprijin, de un nou suflu, care poate fi asigurată prin implicarea  mai intensă a bisericilor noastre în rezolvarea diferitelor probleme cotidiene, cu care ne confruntăm zilnic, la nivel local sau judeţean.

Noi nu avem de ce să copiem modele din altă pate, avem resurse proprii, şi modele proprii, funcţionale, care funcţionează cu un randament ridicat. În instuţia preotului Böjte Csaba au intrat până acum 5 mii de copii nevoiaşi, şi au ieşit toţi bine educaţi, dezvoltaţi fizic şi psihic. Instituţia preotului Böjte este susţinut din donaţii, rolul fondurilor bugetare fiind secundară in finanţarea acesteia. Nu cred că există in vestul Europei un institut de protecţia şi educarea copiilor cu performanţe similare.

Mai multă muncă, mai puţin circ, a spus acum câţiva luni preotul Böjte Csaba. Atât de mult mi-a plăcut aceasta frază, încât in cazul fiecărei decizii de luat, îmi pun întrebarea, e circ sau muncă. Dacă e circ las la o parte, pentru că avem posibilităţi pentru muncă, şi aşteptarea alegătorilor noştrii este să lucrăm.

Acest articol a apărut în limba maghiară în cotidianul Krónika http://kronika.ro/szempont/borboly-csaba-ideje-van-a-kozeleti-onvizsgalatnak și pe portalul Transindex.rohttp://reply.transindex.ro/?cikk=384 şi conţine câteva reflexii privind disputele care au ca obiect autononomia în presa maghiară din România. Textul de mai jos redă rezumatul textului publicat in limba maghiară conţinând şi  câteva completări.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. dusu spune:

    ´´si acum la munca tovarasi !´´

  2. smaranda spune:

    Un articol pragmatic si cu raspunsuri clare. Totusi dl Csaba evita diplomatic sa arate presiunea teribila pe care o fac extremistii (nu dau nume) asupra comunitatii maghiare. In acesti ani ati inteles ca provocatorii pleaca dar saracia si tensiunile ramin. Societatea ne-o asumam sa o constuim impreuna ca si succesele dupa care ne bucuram de ele impreuna. Cine nu stie sa treaca peste amonezitati nu este in pas cu timpurile prezente.

  3. iosiP spune:

    Si nici cei de la “butoanele” platformei contributors nu stau mai bine: am intrebat (politicos) de cand se include judetul Mures in HarCov si comentariul s-a pierdut cumva in spatiul virtual.
    Prin urmare, repet: care este componenta etinica a judetului Mures si de ce ar trebui ca acesta sa fie inclus intr-o eventuala zona autonoma maghiara (bun, secuiasca, daca doriti)?

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      Îndrăznesc să răspund la întrebarea dumneavoastră cât mai simplu cu putinţă:
      Liderii maghiari şi secui insistă pentru includerea judeţului Mureş în aşa-zisul Ţinut Secuiesc deoarece Harghita şi Covasna, singure, consumă mult mai multe resurse financiare decât produc în realitate. Adăugarea judeţului Mureş ar permite o modificare a proporţiei dintre consumul curent şi sursele de venit, nu însă într-o măsură care să permită autofinanţarea completă a zonei respective. Probabil că se mizează pe un ajutor financiar extern, oferit de guvernele de la Budapesta. În plus, este nevoie de “vizibilitate internaţională” şi promotorii programului “Ţinutul Secuiesc” ştiu probabil că Uniunea Europeană are anumite standarde privind formarea celebrelor “euro-regiuni”, structuri administrative care pot să se autosusţină din punct de vedere financiar.

      • iosiP spune:

        Va multumesc pentru raspuns! Prima parte – cea cu auto-sustenanta – o cunosteam deja, cea de-a doua este u informatie suplimentara (pe care promit sa o aprofundez).
        De fapt, intrebarea mea era una retorica, si trebuia citita in cheia “ce justificari au maghiarii” si nu in cea pragmatica “ce interese au maghiarii”. Dumneavoastra ati lamurit partea privind interesele, si este bine ca aceasta lamurire a devenit astfel publica, doar ca pe partea justificativa observ (cu neplacere dar fara mirare) ca “muzica tace”.
        Raman deci la opinia mea, exprimata de mai multe ori fara echivoc atat aici cat si pe alte forumuri: sa li se dea autonomie celor din Harghita si Covasna! Mai mult, sa li se dea autonomie totala – si culturala, si economica, si teritoriala si tot ce mai vor ei sa obtina – si vorba romanului: “ne auzim la primavara” (dupa o iarna fara gaze, fara electricitate, fara fonduri din bugetul de stat, fara alimente… in fine, in general “fara”).

        P.S. Sunt libertarian si ca atare sustinator al dreptului la secesiune, atat regionala cat si individuala, numai ca secesiunea implica asumarea unor obligatii (costuri) carora nu multi le pot face fata. Oricum, nu populatia din HarCov!

        • Petre Opris Petre Opriş spune:

          Eu m-aş feri să las un pistol în mâna unui om fără discernământ, care declară permanent că poate să facă ordine singur în casa lui, spunând că are “autonomie deplină”. În rest, sunt de acord cu ideile dumneavoastră.
          Fapt divers: regionalizarea în Polonia a însemnat, printre altele, apariţia spitalelor-hotel. Comunităţile mici au fost incapabile să susţină din punct de vedere financiar spitalele primite prin procesul de regionalizare şi, în cele din urmă, au închis complet o parte dintre acestea. În cele care au rămas există deja liste de aşteptare pentru pacienţii care doresc să beneficieze de servicii medicale “de stat”. Fondurile acestor spitale sunt limitate şi am văzut, de exemplu, saloane aproape goale pe un etaj întreg, în luna august 2012. Am întrebat “unde sunt pacienţii?” şi mi s-a spus că spitalul a cheltuit toate fondurile alocate de stat în acel an şi primea pacienţi “de stat” doar la serviciul de urgenţă. Locurile libere din spital puteau fi ocupate din august până în decembrie 2012 doar de pacienţii care plăteau serviciile medicale din propriul buzunar sau aveau asigurări medicale facultative. De aceea am folosit termenul “spital-hotel”.
          Nu ştiu cum s-ar descurca cetăţenii din Harghita şi Covasna în cazul în care se aplică sistemul polonez de regionalizare.

        • Petre Opris Petre Opriş spune:

          Se confirmă informaţia privind o posibilă intervenţie financiară a guvernului de la Budapesta în favoarea cetăţenilor din România care militează pentru autonomia teritorială a aşa-zisului “Ţinut Secuiesc”. Astăzi, 15 august 2014, Ministerul român de Externe a luat notă de faptul că MAE ungar susţine, prin purtătorul său de cuvânt, că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”, ceea ce reprezintă “un progres faţă de discursul recent din România al premierului Orban, care spunea că: “Dacă maghiarii din Transilvania ar ajunge în situaţia în care să nu primească de la statul român resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe susţinerea Ungariei (…). De multe ori, în Occident, disputa pe tema autonomiei este şi o problemă financiară”. http://www.realitatea.net/mae-tratatul-bilateral-nu-da-ungariei-dreptul-de-a-cere-romaniei-autonomie-pe-criterii-etnice_1504636.html

  4. dusu spune:

    e duminica;
    domnule presedinte de consiliu al unei comunitatzi magiare; io daca ash face parte din acea comunitate,dupa acest articol tzi ash cere demisia;
    dumneata nu doar ca incurci lucrurile,dar ai probleme de intzelegere a drepturilor minoritatzilor intr o democratzie(nu ma refer la democratzia de romanica!).sintetzi inca o dovada ca nu importa etnia cind vorbim de insushiri omeneshti !
    ´´în mod curent menirea administraţiei locale este gestionarea problemelor de interes local, care influenţează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.´´dar nu ´´pot semna petiţii, pot protesta, de exemplu împotriva unui proiect de regionalizare contrară intereselor localităţii,´´
    ´´Mult invocata autonomie a Tirolului de Sud în primul rând se referă la drepturile lingvistice, mai puţin la soluţiile economice. Conform statutului lor, cetăţenii de etnie germană, italiană şi ladină pot ocupa funcţii publice în raport cu ponderea lor din totalul populaţiei. Deci dacă s-ar aplica modelul sud-tirolez şi la noi, de la o zi pe alta, ar trebui să disponibilizăm în jur de 10 la sută din angajaţii primăriei Miercurea-Ciuc sau Sfântu-Gheorghe, ca procentajul angajaţilor la stat să reflecte compoziţia etnică a localităţii, şi în locul lor ar trebui să angajăm români. Dar la fel ar trebui să se procedeze şi în cazul prefecturilor, a deconcentratelor sau a poliţiei, în sens invers. Cine ar ocupa aceste posturi? Dacă nu mă înșeală memoria, cu greu am reuşit să găsim câțiva candidaţi pentru locurile destinate maghiarilor la Academia de Poliţie.´´
    doua exemple am ales:primul este dovada clara de lipsa logicii.
    al doilea,demonstreaza clar mentalitatea rumineasca construita de natzional comunistii rumini.ca sa va ajut:statul rumin este cel mai bun angajator si nu face angajari numa de unguri(ca acolo atzi angajat mai multzi unguri corespunzatori la procentul etnic este o dovada ca o mina spala pe alta),iar cind facetzi referire la politzie e clar ca dvs vedetzi prin prisma etnica solutzia(dupa cum v am spus ,sintetzi produsul numit om nou);conditzia ptr un angajat al statului acolo este sa cunoasca limba locului domnule ,nu sa fie african !
    dvs domnule,daca doritzi sa nu va pierdetzi cultura si membri comunitatzii trebuie sa le explicatzi regatenilor si ruminilor noi cu argumente clare si pe intzeles.ashtia inca traiesc in zona tribala(daca ashtia cer,cer ca sa imi ia si atunci io ii amenintz ca le dau in cap)
    romanica intra in timp de alegeri si in statul unitar natzional subiectul unguri este foarte profitabil,mai ceva ca cel cu candidat german

    • ion daniel spune:

      Eu nu inteleg logica separarii regiunii respective.

      Ce as vrea eu sa stiu de la maghiari e :

      -ce le lipseste acum de au nevoie de autonomie? Scoli in limba maghiara, ii impiedica cineva sa vorbeasca in limba lor , administratia in limba maghiara?
      -cu ce ii va ajuta autonomia? Vor primi mai multi bani, vor putea lua deciziile mai repede etc?
      -ce fel de autonomie vor? Pe criterii etnice, pe criterii economice, administrative?
      -cum vor trata relatia cu Romania?
      -ce se va intampla daca anumite sate cu populatie majoritar romana vor dori autonomie la autonomia lor? Pana la ce marime a comunitatii se accepta autonomia: oras, sat, judet?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Borboly Csaba


Borboly Csaba

Este Presedintele Consiliului Judetean Harghita Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)