Home » Economie »Idei si solutii » Citesti:

Solutii pentru Romania

Radu Oprea octombrie 4, 2011 Economie, Idei si solutii
6 comentarii 2,318 Vizualizari

Romania trece printr-o perioada foarte dificila, la fel ca multe alte state din lume. Desi ne aflam in pragul unei noi crize economice mondiale care poate deveni cronica de data aceasta, tara noastra poate lua masuri sanatoase de redresare, pornind de la o viziune macroeconomica. Consider ca sunt trei domenii majore in care putem lua masuri corecte si creative pentru a pune bazele unei viitoare cresteri sanatoase a economiei: firmele mari, IMM-urile si administratia publica.

Firmele mari au sute sau mii de angajati si de obicei activeaza in productie. Ele combina diferite materiale in produse finite pe care le vand in intreaga lume. O firma mare nu se mai concentreaza doar pe piata interna, ci beneficiaza de tehnologiile existente pentru a putea vinde pe pietele internationale. O firma mare este mai putin flexibila la evolutia situatiei economice si are nevoi speciale. In acelasi timp, ea trebuie tratata ca un agent economic strategic in cadrul comunitatii in care-si organizeaza productia. Avantajele pe care o astfel de firma le aduce comunitatii locale constau in angajarea unui numar mare de persoane de pe piata locala si dezvoltarea turismului de afaceri. Aici se mai adauga taxele pe care le plateste la bugetele locale si centrale. Aceste efecte au un efect de multiplicare in economia locala si nationala. Persoanele noi angajate isi cheltuiesc banii la nivel local, dezvoltand micile afaceri, care la randul lor genereaza noi locuri de munca. Pe langa angajati, aceste firme pot externaliza anumite servicii, lucrand direct cu IMM-urile de la nivel local si national. Asadar, efectul de multiplicare in economia nationala al unei astfel de firme este foarte mare. Insa firmele mari au si nevoi pe care numai administratiile publice le pot asigura. In primul rand ele trebuie sa-si poata vinde produsele rapid si cat mai ieftin oriunde in lume, in conditiile in care concurenta este foarte mare, in special cu China. Aceste firme au nevoie de acces rapid si in conditii de siguranta pentru produsele pe care le fabrica, la transportul rutier, aerian, fluvial si maritim. Salariile in Romania trebuie sa fie la un nivel decent, ceea ce inseamna mult mai mult decat in China de exemplu. Insa putem ajuta cu reducerea altor cheltuieli precum TVA-ul, impozitul pe profit si pe dividente, alte taxe locale, dar si deductibilitatea cheltuielilor cum ar fi carburantul. In Romania, niciuna dintre aceste elemente nu este oferita firmelor mari: nu avem autostrazi, nu avem aeroporturi in toate zonele cu potential industrial mai ridicat, iar fiscalitatea este excesiv de ridicata. Avem insa cateva avantaje majore fata de multi competitori internationali: suntem eligibili pentru finantari de la Uniunea Europeana (UE) pentru activitati de productie, suntem membrii in UE si, poate cel mai important, suntem la granita UE. Putem cumpara si vinde mult mai ieftin catre Moldova, Rusia si Ucraina datorita pozitionarii geografice. Putem produce la ei si vinde in UE si invers. Asadar, ce poate fi facut? In primul rand trebuie o viziune privind infrastructura de transport la nivel national. Trebuie sa identificam acele zone care permit construirea de parcuri industriale, unde efortul de a construi infrastructura de transport este minim. Parcul industrial Ploiesti poate fi o poveste de succes. Dar ar mai trebui facute sau dezvoltate astfel de parcuri la Constanta, Galati, Vaslui, Iasi, Botosani, Cluj, toata zona de Vest si Sud. Aceste parcuri pot fi facute si cu finantare UE cum ar fi finantarea pentru polii de competitivitate.

IMM-urile sunt cele care au o dinamica foarte mare. Ele sunt infiintate atunci cand antreprenorii observa oportunitati de nisa si sunt inchise intr-un numar destul de mare atunci cand afacerea nu mai merge. Insa din esecuri antreprenorii invata si pun pe picioare afaceri care devin din ce in ce mai mari. IMM-urile sunt motorul economiei. Ele genereaza cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare tara, de regula intre 55%-95%, ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate, genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice, realizeaza produse si mai ales servicii la costuri de multe ori mai reduse decat firmele mari si reprezinta una din principalele surse de venituri la bugetul de stat. IMM-urile se bazeaza intr-un procent foarte mare pe antreprenor si pe deciziile acestuia, constituind pentru multe persoane o optiune de cariera. Sectorul IMM-urilor trebuie stimulat prin birocratie redusa, incubatoare de afaceri pentru start-up-uri, acces real la achizitiile publice, protectie in fata controalelor nejustificate sau abuzurilor organelor de control ale statului, acces facil la finantare, predarea antreprenoriatului in scoli, incurajarea micro-creditarii si reducerea TVA-ului. De asemenea, este nevoie si de o atitudine pro-antreprenoriala a statului, care inseamna flexibilitate in plata datoriilor la bugetul de stat atunci cand exista circumstante atenuante pentru firma cum ar fi implementarea unui proiect si neprimirea prefinantarii conform contractului de finantare. Toate acestea se rezuma la un mediu fiscal usor de inteles pentru antreprenori si care sa nu ingreuneze mult activitatea unei firme care nu doreste altceva decat sa se dezvolte, aducand beneficii comunitatii locale prin reducerea somajului si astfel a necesitatii platii ajutoarelor de somaj. Un antreprenor trebuie sa poata infiinta rapid o firma si sa o inchida tot repede, insa trebuie mentinut totusi un control pentru ca statul sa se asigure de conduita etica a acestuia si sa se protejeze de eventualele abuzuri. Trebuie inteles ca daca avem cat mai multe firme care platesc taxe mai mici, cu atat vom avea mai putini asistati social si o baza mai mare de impozitare. Acest lucru va genera mai multi bani la buget, chiar daca nivelul taxelor per ansamblu este diminuat.

Administratia publica: de curand am facut o analiza intre bugetele administratiilor publice din SUA si din Romania. Astfel, analizand statul Georgia, am observat ca acesta, cu o populatie cat jumatate din Romania, a avut pentru anul fiscal 2011 un buget de 18 miliarde de dolari. Orasul Atlanta, cu o populatie de 400,000 locuitori a avut un buget de 1.24 miliarde dolari, pe cand regiunea Fulton, care are capitala la Atlanta, a avut un buget de 0.9 miliarde dolari. In comparatie, bugetul Guvernului Romaniei pe anul 2011 este de 66.6 miliarde dolari, al Municipiului Galati, care are 300,000 locuitori, este de 0.185 miliarde de dolari, iar cel al judetului Galati este de 0.066 miliarde dolari, conform tabelului de mai jos. Asadar, se observa clar de ce orasele din SUA sunt mai dezvoltate decat cele din Romania: au mai multi bani la bugetul local. Orasul Galati, cu o populatie nu cu mult mai mica decat Atlanta, are un buget de doar 15% din bugetul Atlantei. Deci avem nevoie de mai multi bani la bugetele locale. Trebuie descentralizata cat mai repede administratia publica si astfel lasate orasele si comunele sa se dezvolte asa cum doresc mai bine. Facand acest lucru, se reduce si coruptia. Este mai greu sa castigi mai multe contracte in judete si orase diferite, decat un contract mare la nivelul unui minister. Mai mult, atat ministerele cat si administratiile locale ar fi mai interesate si pregatite sa atraga fonduri europene. Administratiile locale ar putea astfel acoperi cofinantarea unui numar mai mare de proiecte, iar administratiile centrale vor fi nevoite sa depuna proiecte pentru a-si asigura bugete mai mari. Deci si competenta in administratia publica va creste.

Mergand mai departe, eu nu consider folosirea TVA-ului ca fiind eficienta. Ganditi-va la urmatorul scenariu real: eu cumpar utilaje de 100,000 lei si platesc furnizorului 24,000 lei TVA. In trimestrul urmator cer recuperarea TVA-ului de la stat, insa firma de la care cumpar utilajele se acopera de cheltuieli si nu varsa TVA-ul in trimestrul respectiv. Astfel, statul pierde 24,000 de lei. Cate astfel de exemple exista in tara, cu bugete mult mai mari? Americanii folosesc un sistem mult mai competitiv. Ei nu au TVA. Firmele adauga la pretul de vanzare o taxa de vanzare care de obicei are o valoare de 6-7%. Aceasta taxa se imparte intre administratia federala, cea de stat si cea de regiune. Orasele mai pot pune 1-2 puncte procentuale, ajungand de obicei la o taxa finala de 8%. Aceasta taxa este initial colectata de firme si varsata integral la stat, indiferent daca firma are cheltuieli sau nu in luna respectiva. Sistemul American nu numai ca asigura un pret al produselor si serviciilor cu pana la 16% mai competitiv decat in Romania (24% – 8%), dar si un venit sigur la bugetul de stat.

Avem nevoie de mult mai multa viziune la nivel central!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Taxa pe consum este necesara. Avem ce invata de la americani, dar in nici un caz nu trebuie sa tindem catre aberanta societate de consum americana, care a inventat ‘shopping therapy’. Exemplul cu TVA-ul ‘pierdut’ de stat mi se pare gresit. Firma aia care ‘se acopera’ de cheltuieli nu plateste TVA mai departe la acele cheltuieli? :)

    Este evident ca o dezvoltare a infrastructurii si o reducere a fiscalitatii ne vor aduce mai multi investitori, dar cred ca ar fi mult mai eficienta o reducere a fiscalitatii care sa ieftineasca resursele (accizele si taxele/impozitele pe salarii), contrabalansate cu o crestere a impozitelor pe profit/dividende. Astfel sustii competitivitatea companiilor locale si incasezi doar atunci cand aceste companii au succes pe pietele locale si/sau internationale. Mai mult de atat, daca ramane doar costul direct al salariilor, permiti companiei sa recompenseze performanta angajatilor, crescand astfel interesul pentru calitate, si recuperezi lipsa impozitului pe salariu direct, prin TVA, si indirect, prin eventualele economii si investitii personale ale salariatului.

  2. CFG spune:

    Ziua buna,
    - Si TVA-ul de plata ar trebui sa fie virat la stat, deci un venit sigur pentru stat. De altfel TVA este o sursa relativ sigura …
    - Exemplu cu 24.000 TVA colectat este fortat, pentru ca in cazul TVA de plata (= colectat – deductibila) firma are de virat mai putini bani la stat, avantaj pentru firme.
    - Comparatia 24% – 8% este buna, avem taxe mari raportat la SUA, avantaj (firme, …) SUA.
    - Este bine spus atat pentru firme mari cat si pentru IMM, este de dorit un TVA mai mic. Insa cum bugetul de stat are nevoie de atat de multi bani …
    - Descentralizarea este o chestiune politica si … vezi pozitia UDMR cu privire la aceasta …

  3. me spune:

    1. TVA-ul acela de 24.000 nu este o problema daca nu este recuperat de la firma. Este chiar bine pentru stat. Inseamna ca firma a cumparat de 100.000+24.000 (TVA) deci a ajutat economia. Logic. (tva de recuperat=tva incasat-tva deductibil).
    2. Problema Romaniei este birocratia excesiva, coruptia si taxele enorme pentru orice. Mai punem si faptul ca un contribuabil isi pierde mai mult timpul dupa angajatii statului decat munceste. Ex.: am facut o II, am primit hartia de la finante cu venitul estimat, trebuie sa merg la CAS sa declar asta. Am fost deja de cateva ori acolo: cozi enorme, imi trebuie o jumatate de zi pentru ca sa depun o hartie pentru a plati pomana numita CAS. Aberant intr-o tara cu pretentii europene. Evident, am sunat de vreo 20 de ori la telverde si nu raspundea nimeni. Plus, nu exista formular de contact pe site sau alte numere (nu vorbesc la nivel national, vorbesc la nivel local). Si mai aberant. Formularul de contact de pe cnas.ro, dupa ce dai send da eroare (cod de securitate invalid, fara sa existe un cod pe pagina, iarasi aberant). Si tot asa cu institutiile statului. Logic ca o economie nu poate merge atata timp cat omul lucreaza mai mult pentru stat decat pentru el (mult mai mult as zice).
    3. Descentralizarea presupune pierderea avantajului impartirii prazii din taxe si impozite a “alesilor” de la centru. Nu o sa vedem curand asta, sa fim seriosi. Nu in Romania. Si UDMR-ul este un fel de c…a romaneasca vorbitoare de limbi straine. Urmareste doar osul, nu interesul cetatenilor.

  4. cm spune:

    1. impozitarea indirecta = competenta UE
    2. posibil ca multe orase sa nu cistige prin descentralizare

  5. BogdanMandru spune:

    In Romania trebuie sa o luam cu inceputul –
    Infrastructura si o reforma completa a Sistemului Institutional .
    Bugetare pe proiecte – competitie in interiorul administratiei publice pentru banii de la buget.

  6. MDP spune:

    La punctul unde se face referinta la Intreprinderile mari lucrurile stau putin altfel.
    E bine de stiut ca pentru o economie ai nevoie infrastructura dupa cum spuneai. Nu poti sa faci de la Arad la Bucuresti mai mult decat de la Arad in Italia. E inadmisibil. Pentru o intreprindere care are ca piata principala de desfacere piata externa TVA-ul nu este un cost. Cum de altfel nu ar trebui sa fie un cost nici pentru IMM-urile cu care colaboreaza. Daca un produs printr-un contract este destinat exportlui poate fi scutit de la plata TVA. Trebuie doar documentat ca acest produs paraseste teritoriul Romaniei. Tin sa contrazic idea de a produce in Moldova si a vinde in Europa. Este complet grestit. Prin aceasta metoda nu creezi locuri de munca este suficient 2-3 persoane sa gestioneze o afacere de cateva milioane de euro si … gata. Pe cand cresterea economica e data de produsele finite exportate si nicidecum de semifinite, sau materii prime. Trebuie urmarit ca produsele sa aiba cat mai mult plus valoare la export.
    Adica o firma produce materii prime pentru industria romaneasca ce produce semifinite, semifinitele se regasesc ulterior tot in industria romaneasca la o lata intreprindere ce face prodsele finite, ulterior fiind destinate exportului.
    Un exemplu concret este exportul de cherestea, care in loc sa fie transformata in cel mai rau caz in elemente de mobila, ar putea fi transformat direct in mobila si trimisa la export.
    Un alt exemplu este exportul de cereale, de plante tehnice sau oleaginoase. De ce nu putem exporta faina, sau chiar alte produse de derivate din faina, plante tehnice transformate in tara pentru industria textila. Exporta uleiul de floarea soarelui si folosirea srotului de floarea soarelui la cresterea animalelor si exportarea carnii, sau biodieselul procesat in tara si nu vandut direct la extern ca si rapita.
    Sunt mult prea multe puncte de atins si se pot discuta foarte multe pe aceasta tema.
    In momentul de fata statul nu intelege ca prin crearea de locuri de munca inseamna mai putini someri, mai multi bani la fondul de pensii, mai putini asistati sociali. Daca ar fi sa aibe locuri de muca somerii actuali iar din salarile lor asa cum sunt din cota TVA colectata de agentii economici se intoarce la bugetul de stat aproximativ 50 mil Euro pe cand asa cheltui de 3 ori mai mult cu ajutoarele de somaj.
    Infrastructura + Tehnologie + Materii Prime + Plus Valoare + Export produse finite.
    TVA-ul nu e in spinarea industriilor ci e in spinarea consumatoarului final.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Oprea Radu


Radu Oprea

Sunt fondatorul Metodei SMART de Politici Publice care reprezinta un mijloc de implicare civica folosind metode noi de informare si comunicare. Metoda este deservita de platformele... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)