Home » Economie »Energie »Reactie rapida » Citesti:

Tradarea de tara vs redeventa ideala

Otilia Nutu decembrie 5, 2014 Economie, Energie, Reactie rapida
5 comentarii 2,090 Vizualizari

Ca sa nu cadem in populisme ieftine, sa stiti ca exista si argumente pro impozitare redusa a resurselor de petrol si gaze in Romania: aveti aici si aici doua articole serioase pe acest subiect. Pe scurt, o foarte mare parte a zacamintelor de petrol si gaze aflate in exploatare in Romania sunt foarte mature si au nevoie de investitii mari in tehnologie de ultima generatie pentru a opri declinul productiei; ca urmare, nu trebuie sa avem asteptari excesive ca putem creste prea mult redeventele sau alte impozite in sector, riscul e ca investitiile sa devina neprofitabile, investitorii au optiunea sa se orienteze catre proiecte in alte tari, iar productia romaneasca de petrol si gaze sa scada.

Parerea mea e ca totusi impozitarea ar trebui sa fie mai mare decat este azi. Nu sunt integral de acord cu argumentele din cele doua articole pentru ca:

- argumentul impozitarii mici pentru a stopa declinul productiei ia in calcul doar depozitele aflate in exploatare acum si care au intr-adevar costuri operationale foarte mari si necesita investitii costisitoare pentru a mentine nivelul actual de productie. Este nevoie de o abordare separata pentru alte tipuri de resurse si de depozite pe care ar urma sa le exploatam in anii urmatori – zacaminte nou-descoperite on-shore, offshore, gaze de sist etc. De aici productia ar putea fi mai mare pe unitatea de investitie; dar si riscurile vor fi mai mari.
Pentru depozitele aflate in exploatare, ca sa vedem care e impozitul “ideal”, trebuie facuta comparatia cu tari care au depozite cu maturitate similara on-shore si shallow off-shore (de pilda, SUA, Canada).

- pentru piata de gaze nu se tine cont de liberalizarea preturilor. Pana la liberalizarea preturilor la gaze, pretul gazului era reglementat in 2009-2011 la 150 USD/1000 m3, fata de pretul de import de 350-500 $/1000 m3 sau un pret de piata pe care il vedem azi de 270 $/1000 m3. Practic asta insemna ca companiile erau fortate sa subventioneze, direct, consumatorii de gaze, industriali si casnici. Si totusi, companiile erau dispuse sa faca investitii si sa produca gaz chiar si in aceste conditii de “impozitare ascunsa”! De ce nu am putea transforma aceasta “impozitare ascunsa” in impozitare pe fata?
Iata si argumentul filozofic pentru impozitarea suplimentara: odata cu liberalizarea pietei de gaze, companiile producatoare de gaz ar obtine, de fapt, un profit suplimentar, “windfall”, cauzat de cresterea administrativa a preturilor conform unui calendar de crestere a preturilor, pasii din calendar fiind tot niste preturi stabilite administrativ, in fond. Ideea impozitarii veniturilor suplimentare generate de liberalizare cu 60% a fost tocmai pentru ca statul sa poata capta o parte din aceste profituri, care nu sunt determinate de piata ci rezultate dintr-o masura administrativa. Banii aceia urmau sa fie folositi pentru a face o schema de suport pentru consumatorii casnici. S-au incasat aceste impozite, insa banii NU au fost folositi pentru protectia consumatorilor casnici, ci au ajuns la bugetul general si de aici la, de pilda, domnu’ Dragnea.

Mai mult, Banca Mondiala propunea aplicarea acestui impozit suplimentar pentru 5-10 ani, nu doar pana la liberalizarea pietei, ci si dupa, pana prin 2022! Argumentul fiind ca, daca investitorii erau dispusi sa continue productia si in 2009-2011 la preturile reglementate de atunci platind un impozit ascuns, ar fi dispusi sa plateasca in continuare macar o parte din acest impozit. Atentie, in Romania impozitarea suplimentara pe care o aem in lege azi se termina odata cu liberalizarea pietei de gaze pentru consumatorii non-casnici, adica acum, la sfarsitul anului 2014!
Tocmai de aceea era important sa se stabileasca noul regim de impozitare INAINTE de sfarsitul lui 2014, pentru a capta acea impozitare ascunsa si a o continua “pe fata” pentru productia pe care producatorii ar i fost dispusi s-o continue chiar si la nivelul pretului reglementat.

Impozitarea petrolului si gazelor trebuie privita in ansamblu, tinand cont de redevente, impozite pe profit, impozite pe hidrocarburi, dar si alte masuri introduse ad hoc, precum “taxa pe stalp”. Nu e deloc o treaba usoara. Pe scurt, sistemul de impozitare trebuie facut in asa fel, incat un investitor sa prefere sa vina in Romania fata de un proiect similar in alta tara. Asta tine cont inclusiv de riscul politic si economic al fiecarei tari.
In orice caz, dat fiind ciclul lung de investitie in industrie, conteaza foarte mult ca sistemul de impozitare sa fie STABIL.

Nu in ultimul rand, sistemul actual de redevente e destul de inechitabil, permitand profituri foarte mari cand preturile petrolului si gazului sunt foarte mari, cota de 3,5-13,5% aplicandu-se si cand pretul petrolului e 115, si cand e 70. Sistemele fiscale pentru hidrocarburi considerate “buna practica” (adica maximizeaza veniturile statului fara a descuraja investitiile) sunt progresive, in care partea Guvernului creste mai mult decat proportional cand preturile si profiturile cresc si scad cand profiturile companiilor petroliere sunt in scadere. Un model propus de un expert al Bancii Mondiale era acela in care se putea introduce un impozit special pe hidrocarburi, la care sa se adauge redevente simple ad valorem si impozitul obisnuit pe profit, acestea din urma putand ramane la nivelul de azi. Acelasi expert considera ca, tinand cont de toate particularitatile sectorului de petrol si gaze din Romania, in comparatie cu alte tari, nivelul general de impozitare a sectorului e scazut fata de standardele internationale, si discrepantele fata de regimurile fiscale ale altor tari cresc atunci cand preturile internationale ale petrolului sunt in crestere sau cand comparam cu tari care, ca si Romania, sunt producatori importanti de petrol si gaze. (In tarile in care productia de petrol si gaze este redusa, guvernele in general nu-si bat capul prea mult cu impozitarea sectorului, deoarece nu e o sursa importanta de venituri la buget, cum ar putea fi in Romania, deci nu cu acestea ar trebui facuta comparatia)

In orice caz, toate aceste date trebuie puse pe masa si totul trebuie negociat transparent cu companiile. Si aici vorbim nu doar de consultarea unei companii – Petrom, ci si Amromco (mic producator de gaz specializat pe depozite foarte mature si pe care il rupe taxa pe stalp); cu Exxon, Chevron, dar si cu finantisti, specialisti in fiscalitate, alti stakeholderi atat in ceea ce priveste bugetele, cat si sectorul extractiei de hidrocarburi. Trebuie vazut care e nivelul la care companiile sunt interesate sa continue sa investeasca aici, dar si publicul sa fie multumit cu ce bani intra la buget. O negociere netransparenta va frustra cu siguranta una din parti si e calea sigura spre noi presiuni pe Guvern sa modifice din nou regimul fiscal.

Daca sunteti maine prin Iasi, va invit maine de la 10:30 la Universitatea Petre Andrei (Amfiteatrul Petre Andrei) sa discutam despre liberalizarea pietei de energie, a celei de gaze in mod special. Voi explica si cum s-ar fi putut face liberalizarea fara sa ne coste aproape nimic pe noi, consumatorii casnici; si cum se leaga toate acestea de discutia privind impozitele pe hidrocarburi, tradarea de tara, capitalismul veros si neo-colonialismul corporatist ;)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , ,



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. alex spune:

    Porniti de la o premisa gresita: ca un investitor are de ales si poate sa se duca in alta parte.
    Petrolul e o resursa finita si in final unde e petrol tot o sa vina cineva, chiar si daca ar fi taxele 90%.

    Insa in ecuatia asta nu conteaza doar “daca”, ci si “cand”. Aici e slabiciunea statului roman, care vrea investitii “azi” si vrea bani la buget “azi”, vrea sa isi mentina veniturile bugetare nu sa le vada reduse. Statul nu e dispus sa astepte 20 de ani pana cand cineva vine si investeste in conditiile statului.

    De aici se naste posibilitatea compromisului si a negocierii. Pana acum statul a fost un mare perdant (sau poate a fost corupt).

    • golan spune:

      Pe mine nu ma intereseaza asa mult redeventa, in sine. Ci conditiile legale. Nu mi se pare normal ca o exploatare, de orice fel, sa perturbe activitatea unei comunitati locale. Nu mi se pare normal ca deciziile, avizele, sumele contractuale sau responsabilitatile partilor sa fie ascunse, sau ca statul sa fie responsabil de eventualele dezastre ecologice ce ar putea surveni ulterior retragerii companiei. Sa nu existe un plan, clar si luat in urma unei dezbateri publice legat de masurile de diminuare a riscurilor. Etc, etc.

      Vrem sa facem minerit si alte tipuri de explorari de resurse naturale? Nicio problema. Dar sa fie facut de asa maniera incat sa fie profitabil pentru toata lumea.

    • miki spune:

      Orice taxa in plus se duce in pretul benzinei(deja s-a dus),,suntem oe locul 11 in lume cu cele mai mari preturi la benzina (Bloomberg)in conditiile in care tara noastra are propriile zacaminte in comparatie cu alte tari cu benzina mai ieftina care importa(n-au resurse).
      60% din pretul beniznei sunt accize…….daca o companie mai da si taxa de stalp si redeventa si taxa pe profit si taxa pe dividende si CAS ,CASS ramane cu mai nimic,In fapt ele lucreza pentru stat ca el ia tot caimacul si nu se vede nimic nici autostrazi nici nivel de trai si cu benzina mare.
      Deja benzina are pret mare din cauza accizelor …e greu sa mai duci pretul in sus(dar nu imposibil pana la locul 1 mai e) marje de profit se micsoreaza pretul be burdsa se duce in jos,investitiile vor scade, depozite sunt mature mentenante instalatiilor costa enorm si cu pretul petrolului de acum nu prea se mai renteaza.
      Eu daca as fi Petrom as pune-o in brate statului(mi-as cere banii cat am dat pe ea) ..si fa tu stat investitii si da-ti singur bani…sa ajunga ca Oltchim.

    • Harald spune:

      @ alex – Dvs.sunteți cel care pornește de la o premiză greșită și probabil nu ați înțeles nimic din decizia OPEC de zilele trecute. Aceea de a nu reduce producția, în ciuda celui mai scăzut preț din ultimii 4 ani și jumătate.

      Petrolul extras natural este doar teoretic o resursă finită. În realitate nu se va termina niciodată, așa cum nu s-a terminat nici cărbunele. Va fi înlocuit mult înainte de a se termina și cu cât va fi mai scump, cu-atât va fi înlocuit mai repede. Înlocuire care a început deja de cîțiva ani.

      Separat de asta, dar legat direct de decizia OPEC, lucrurile stau în felul următor: dacă la tine în țară petrolul devine rentabil doar începând de la 150 de dolari barilul, n-o să vină nimeni să facă nicio investiție, degeaba visezi la taxe de 90%. Restul, în episodul viitor :P

  2. Frunzetti Franco spune:

    Stimati cititori, din banii pe care i-am pierdut cu poasta administrare a Petromului puteam investi in energie verde (eoliana, solara, maree motrice, biomasa). Nuuuuuu ! noi am preferat insa sa taxam consumatorul final si sa ii bagam lui pe gat in facturi costurile de investitii in aceasta ramura energetica. Cand au venit fracturistii cu punga mai mare am demonizat companiile “verzi” si am dat-o la intors. Am aplicat o lovitura celor cu regenerabilele si cautam sa incurajam petrolistii ca e randul lor sa vina cu spagusoara. Dar au si ei nevoie de o mica mica bresa in sistemul macroeconomic si anume :REDUCEREA COSTURILOR DE EXPLOATARE adica DIMINUAREA REDEVENTELOR si MARIREA PRET
    ULUI PRODUSULUI PE PIATA adica LIBERALIZAREA PIETEI DE CONSUM.
    Domnisoara Nutu am avut placerea sa discutam la Iasi, discutii pe care le dorim repetate, concluziile grupului nostru (grup ce reprezinta oameni ce au iesit in ultimii cativa ani in strada si au incercat sa aduca in atentie probleme de coruptie, mediu, echitate sociala , etc) sunt pe directia ca piata noastra nu este suficient de matura pentru astfel de masuri paradisiac-corporatiste odata si doi: nu se investeste suficient in energia verde, atentia publicului fiind deturnata spre sectorul hidrocarburilor. Deci haideti sa ducem aceaste discutie din sectorul PR in realitate; adica aspecte ingineresti, de mediu, sociale, geopolitice, exemple si invataminte din alte tari ale lumii.

    P.S.

    Vad ca toata lumea se plange pe aici de maturitatea depozitelor de petrol si gaze, adica trimitere directa spre FRACTURARE HIDRAULICA, care stim ca este o tehnologie scumpa… dar nu numai asta este problema ci si impactul asupra mediului sau ca sa vorbim economiceste provizinarea pierderilor de mediu, externalizarea costurilor de mediu pe populatie. Pentru mai multe informatii, adunati (de exemplu) va rog date despre cazul Izvoarele.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Otilia Nutu


Otilia Nutu

Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)