joi, mai 2, 2024

Ziua Cârtiței, sau de ce nu se mișcă nimic în energie

Dacă vă întrebați de ce batem pasul pe loc în energie, de ce nu mai mișcă nimic, de ce nu se fac investiții, de ce nu se accelerează proiecte, iată câteva idei proaste care se tot întorc, ideile și practicile zombie.

1. Salarizarea unitară urmează să se aplice la ANRE.  În 2010, Comisia Europeană trimitea scrisori Guvernului solicitând să excludă ANRE din legea salarizării unitare și să redea independența financiară și instituțională a reglementatorului. La vremea respectivă, s-au tăiat salariile, ANRE a fost subordonată direct premierului ca o altă ”agenție guvernamentală”, iar o bună parte din oamenii competenți au plecat în sectorul privat.

Rezultatul? Tarifele de transport și distribuție, și pe gaze, și pe energie electrică, n-au fost ajustate între 2009-2012 și pentru că nimeni rămas prin birouri nu mai știa cum să aplice formula, nici măcar pentru inflație. Apoi, am mai avut și faimoasa discuție generată chiar și în dosarul de corupție ENEL-ANRE, care, în esență, constă în urmatoarea dilemă. Dacă, după o deprofesionalizare forțată a reglementatorului prin măsuri imbecile precum tăierea arbitrară a lefurilor sau politizare excesivă, oamenii din ANRE discută la telefon chestiuni nepotrivite cu oameni din industria reglementată, vorbim de corupție sau de sfătuire cu foștii colegi care, până una-alta, mai știu ce era de făcut?

Înțeleg că ANRE e din nou inclusă în legea salarizării unitare și lefurile s-ar tăia cu vreo 60%. Să facem același lucru ca înainte și să sperăm că de data asta va ieși altfel.

2. Politizarea comitetului de reglementare. În 2012, s-a făcut lege ok pentru ANRE, să se selecteze competitiv oamenii din comitetul de reglementare, ca să nu mai fie numiți politruci de partid. Trei săptămâni mai târziu, Parlamentul care aprobase legea a și încălcat-o, numind pe ”algoritm politic”, nu cu selecție cu concurs și mai multe CV-uri. Ei, ce vedem azi? După ce selecția trecută a membrilor comitetului de reglementare a picat că au venit alegerile, PNL propune pe eternul Atanasiu, fost șef al AVAS, despre care ne amintim doar că avea proasta idee de înființare a unor ”campioni integrați” în energie, idee criticată de Comisie și de Banca Mondială pe atunci. Nu știu pe cine va propune PSD, pesediștii propuși înainte de alegeri au fost între timp plasați prin alte părți deja.

3. Politruci la companiile de stat. Credeam că am scăpat de asta, odată cu OUG 109 sau chiar mai dura Lege 111/2016. Dar nu. Un singur proiect de succes aveam și noi, finanțat prin grant de la UE cu 179 milioane de euro, mare proiect de interconectare europeană, singurul proiect care ar justifica investiții în offshore și fix acolo am pus persoana cea mai competentă, pe soția d-lui Nicolicea. Propunerile de can-can pentru Hidroelectrica (vă amintiți de dna Lambru?) și pentru Nuclearelectrica (le puteți verifica CV-urile) sunt, pur și simplu, rușinoase. Vorbim de companii listate la bursă sau pe care vrem să le listăm, curios semnal dăm investitorilor privați pe care, cică, vrem să-i atragem.

4. Să mai vorbesc de strategia energetică? Ok, hai că zic, deși cred că a picat în irelevanță, după alegeri. Sunt câteva chestiuni cu care nu mă împac, cum ar fi că prețurile la energie, prognozate folosind același model ca pentru toată UE, cresc mai repede decât în UE ca să ”încapă” reactoarele 3 și 4 (proiect favorit cumva din start). La fel, speranța bate experiența și se așteaptă o creștere a traficului feroviar și a încălzirii centralizate, când toate semnele sunt că dau faliment și unul, și cealaltă, pentru că nimeni nu pare interesat de subiect, a se vedea ELCEN-RADET sau falimentul termoficării din Galați de zilele acestea. Că are sens producție de energie ”în bandă” (adică ce pot produce reactoarele 3 și 4) doar dacă ai industrie energointensivă, iar industria energointensivă ar fi interesată doar dacă energia ar fi ieftină, nu ca cea nucleară, care e scumpă, dacă luăm în calcul investiția inițială și costurile pe toată durata de viață, inclusiv de închidere. Dacă nu le luăm în calcul, asta înseamnă că reactoarele nu se pot construi și da energie ieftină decât cu subvenție. Ce înseamnă subvenția, indiferent ce formă va îmbrăca ea, contract for difference sau altceva cu nume sofisticat? Adică luăm bani din alte zone mai profitabile ca să întreținem o anumită industrie, neprofitabilă, că de aceea are nevoie de ajutor de stat. Fiind doar economistă, nu mă pricep la chestiuni ”strategice” și nu pricep de ce și-ar dori cineva să întrețină o industrie în care trebuie să bagi mai mulți bani decât scoți la final, și în ce fel ar crește asta bunăstarea țărișoarei.

În fine, pe micile probleme cu ipotezele din strategie nu mă îngrijorez prea tare din simplul motiv că am convingerea fermă că nu va fi pusă în aplicare. În ceea ce privește reactoarele 3 și 4 aduc însă aminte de faptul că avem modelul Bechtel, de pildă, unde s-au negociat netransparent și necompetitiv proiecte mamut, cu costuri care au crescut exponențial, și nu există niciun motiv pentru care să ne așteptăm că un contract similar negociat în condiții similare cu chinezii ar ieși mai bine. Cu cât costurile vor fi mai mari, cu atât subvenția ar trebui să fie mai mare; sau, cel mai probabil, se va ajunge exact în situația Bechtel, cu contractul abandonat și sume importante cheltuite din bani publici.

5. Impozitarea hidrocarburilor, since 2011. Serios, din 2011 discutăm despre asta. De la al doilea acord cu FMI. Ideea inițială fusese așa:

– exista discuția că industria de petrol și gaze (aka Petrom) nu plătește ”suficiente” redevențe

– exista o obligație contractuală între statul român și OMV de la privatizare să nu se modifice impozitarea specifică sectorului până în 2014 decât cu acordul ambelor părți

– piața de gaze era neliberalizată, în principal pe motiv de Ioan Niculae, care trebuia să ia gaz ieftin

– soluția ”Pareto-optimală”, adică mai bine pentru toată lumea (dacă ne uităm la interesele legitime), era ca statul român și industria (Petrom) să cadă de acord ca statul să liberalizeze prețul, gradual, iar Petrom să împartă profiturile suplimentare cu statul, până la liberalizare și sfârșitul lui 2014. Până atunci, statul urma să facă o analiză și să construiască un sistem de impozitare a sectorului care să fie fair, să nu descurajeze investițiile, dar să și crească încasările la buget, să fie aplicabil și exploatărilor off-shore etc. Pe scurt, asta era povestea cu ”impozitarea veniturilor suplimentare”, un impozit tranzitoriu până la o schemă de impozitare simplă și durabilă. În loc de asta, prelungim anual soluția tranzitorie și o cârpim, că piața s-a liberalizat deja.

6. Schemele de ajutor de stat? Simplu, regenerabilelor le-am dat la cap din 2013 (cârpeala pe ultima sută de metri în aprilie, ca să nu fie inundată piața de certificate, pur și simplu a evitat falimentul imediat al industriei, dar atât). Nu s-a luat nicio decizie cu bonusul de cogenerare (care expiră în 2023, ultimele proiecte care ar fi fost eligibile se puteau pune în funcțiune până la sfârșitul lui 2016). Adică practic nicio investiție nouă n-ar mai fi eligibilă. Și totuși, noi sperăm, conform strategiei, ca sectorul încălzirii centralizate să crească…

7. Protecția consumatorului – nu zic de cel vulnerabil, deși nici aici nu stăm bine, avem o lege care se va aplica abia de la anul. Dar hai să vorbim de consumatorul obișnuit, nici prea sărac, nici prea bogat, consumatorul casnic care e acum într-o piață liberalizată, și pentru gaze, și pentru energia electrică (la sfârșitul anului). Unde e comparatorul acela de prețuri pe care îl promite ANRE de doi ani de zile și se jura că de data asta e serios, va fi gata în aprilie?

Pe energie electrică, am găsit asta, pentru că mi-am bătut prietenii și rudele la cap că vor avea de unde alege între furnizori și îmi spun că nu știu unde să caute oferte. ANRE ar face bine măcar să-și facă odată o procedură și să dea o patalama unor astfel de site-uri, să știe lumea dacă informația e corectă, actualizată și de la suficienți furnizori.

Ca să închei:

M-am întâlnit zilele trecute cu mai mulți oameni din sector, în diverse locuri și contexte. Toți, absolut toți, spun că pur și simplu nu se mai întâmplă nimic, batem pasul pe loc, nu se face nicio investiție, nimeni nu ia nicio decizie, infrastructura se năruie, autoritățile sunt incompetente sau corupte, numirile politice de incompetenți în funcții cheie sunt echivalentul unui scuipat în obraz pentru cei care se agită în privat și semnalele pe care le primesc de la stat, că e vorba de fiscalitate, aprobări, certificate, legi, licitații, concesiuni, reglementări sunt neclare și nesigure. Dacă statul va avea nevoie de bani, poate în energie ar trebui să facă odată ce trebuie.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Un raspuns partial la intrebarea ” de ce nu se mișcă nimic în energie” este si efectul batailor in caldarim cu pet-uri, ca sa plece americanii (Chevon) acasa, sa nu ne rascoleasca pamintul. Mic, dar a existat.
    NB,
    la furnizori ati uitat de recentul intrat, DIGI Energy (RCS/RDS)

    • RCS/RDS earu niste incompetenti pe partea de furnizare energie, am inteles, ca intre timp, ar fi renuntat la acest segment de business

      • De unde ai „inteles”? caci sint noi, de citeva luni doar.
        Poate vor fi „incompetenti”, dar exista, asta am scris, nu i-am laudat ori criticat.
        (Ca li se pun piedici, e sigur, e tara unor zîzîiţi :P )

    • Fleoshk-pleoshk! americanii au plecat pentru ca NU au gasit CE VOIAU (au luat tzeapa de la ciudati gen Frank Timis si altii din aceeasi gashka si categorie) si pentru ca pretul gazelor scadea abrupt, daca gaseau ceva ce sa merite, puteau sa bata altii din PET pana asurzea toata tzara, li s-ar fi rupt celor de la Chevron in paishpe! >:

  2. Doamna Otilia, ca platitor de factura pe care un procent MARE este pentru „cogenerare de inalta eficienta”, eu as putea sa dau in judecata guvernul (eventual si guvernele anterioare) pentru ca mi-a tras TZEAPA si pentru ca, nu doar ca nu s-a investit NIMIC in asa ceva ba, dimpotriva! s-au mai inchis niste chestii care mergeau pe „cogenerare”? Adica as AVEA baze legale suficient de puternice cat sa castig procesul?
    Si ca, in schimb, pe aceeasi factura, imi ia bani pentru porcaria aia de la Cernavoda, LIPSITA de transparentza, in conditiile in care, cel putin in Romania, energia nucleara nu va fi NICIODATA rentabila ci va functiona mereu cu subventii fie pe fatza fie mascate (un exemplu: CNU, care trebuia de MULT sa fie lasat in pace sa moara ca sa nu mai imputa tzara cu mirosul de hoit mafiot)? >:

    Ma bate serios gandul, NU sa o fac doar eu – dar sa conving si pe altii s-o faca!

  3. O matusa de-a mea mai de la tara (76 ani, multi inainte!) a venit la mine cu o oferta de preturi pentru energie. Trebuia sa o lamuresc „cit e maica kilovatu’ la astia?”. Am intrebat-o daca este eligibila, opteaza pentru consum in monom diferentiat pe intervale orare si sa se intereseze care sint valorile pentru acciza, contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, certificate verzi, tariful pentru energia reactivă şi taxa pe valoarea adaugată, ca sa le adaugam la urma si sa putem face pretul final. Simplu ca buna ziua! Mi-a spus ea nu are decit 7 clase si nu intelege nimic din toate astea pentru ca „e scrise in pasareasca ca sa creiereasca omu’ la cap si sa-l fure la bani”. I-am explicat ca asta e transparenta, ca sint facute pentru binele ei pentru ca e consumator si are drepturi si nu-i nimeni de vina ca nu a facut ASE-ul si eventual si dreptul, ca sa inteleaga o oferta si un draft de contract. M-a dat dreacu’ impreuna cu toti hotii de la Bucuresti, care „ati invatat carte ca sa prostiti oamenii si sa le furati banii, ca Isarescu!” Box populi, box dei! Cari nu poti pentru ca sa spui ca nu are si ea dreptate!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro