08.08.08. Solidarități retorice, geopolitici ezoterice

Motto:  “Astăzi este Georgia, măine va fi Ucraina, poimâine Țările Baltice, iar probabil următoarea va fi Polonia” – Lech Kaczyński, Tbilisi, 12 august 2008

La 8 august 2018 s-au împlinit 10 ani de la începerea agresiunii militare ruse împotriva Georgiei (așa-numitul „război din august”, prin care Moscova a împiedicat, prin mijloace militare, accelerarea reintegrării de facto a Osetiei de Sud în componența țării și a obținut, indirect, suspendarea efectivă a integrării Georgiei în NATO).

În noaptea de 7 spre 8 august 2008, trupele ruse au intrat în Georgia pentru a opri prin forță militară demersurile și acțiunile Tbilisiului, inclusiv/prioritar militare, de a restabili ordinea constituțională în Osetia de Sud. La finalul activităților militare de pe teritoriul Georgiei, Moscova a recunoscut oficial independența Abhaziei și Osetiei de Sud. În momentul de față, independența acestor regiuni este recunoscută de 5 state ONU – Rusia, Venezuela, Nicaragua, Nauru și Tuvalu, precum și de 3 formațiuni autoproclamate independente – Osetia de Sud, Transnistria și Republica Nagorno-Karabah; toate celelalte state ale lumii apreciază că regiunile Abhazia și Osetia de Sud sunt parte a Georgiei și aparțin acestui stat. Bilanțul oficial (georgian) al celor 5 zile de război din 2008 este de cca 400 de morți și peste 2.000 de răniți. În momentul de față, Rusia are încă trupe dislocate în Osetia de Sud și Abhazia, iar majoritatea cetățenilor din Osetia de Sud și Abhazia (20% din teritoriul național al Georgiei) dețin pașapoarte rusești. Războiul ruso-georgian din 2008 este văzut de către experți ca fiind prima manifestare militară explicită a noii politici externe ruse de tip militarist, căreia i-au urmat anexarea Crimeei și intervenția din Donbas (raioanele de est ale Ucrainei).

În cadrul unei conversații telefonice cu președintele Georgiei, secretarul de stat american Mike Pompeo a reiterat “sprijinul ferm al Americii pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei”, subliniind că SUA nu vor recunoaște niciodată ocuparea unor teritorii georgiene. Potrivit declarațiilor recente ale fostului președinte al Georgiei din 2008, Mihail Saakașvili, SUA nu au crezut niciodată cu adevărat că Moscova va invada teritoriul Georgiei: “În aprilie 2008, serviciile noastre de informații au prezentat fotografii în care 200 de tancuri rusești cu inscripțiile „Abhazia” s-au aliniat la Soci pe căile ferate, iar americanii au spus că trebuie să fie doar o provocare, care nu merită atenție. În 2008, SUA monitorizau regiunea mult mai puțin decât în perioada URSS. Nici măcar puterea de la Tbilisi nu era convinsă de iminența războiului”.

Înalți oficiali europeni, printre care miniștrii de externe ai Poloniei (Jacek Czaputowicz), Lituaniei (Linas Antanas Linkevičius) și Letoniei (Edgar Rinkēvičs), precum și vice-premierul Ucrainei (Pavlo Rozenko), au fost prezenți la Tbilisi în perioada 6-7 august a.c. pentru a comemora împlinirea a 10 ani de la agresiunea militară rusă împotriva acestei țări. Aceștia au vizitat regiunile ocupate, linia de demarcație „cu teritoriile ocupate” (în vecinătatea localității Odzisi, pe linia de demarcație dintre Georgia și regiunea Osetia de Sud), au depus coroane de flori la Cimitirul Mukhatgverdi și la statuia fostului președinte polonez Lech Kaczyński din Tbilisi și au participat la masa rotundă cu tema “Pace și Securitate – 10 ani de la războiul ruso-georgian”. Cei patru au refăcut astfel, simbolic, vizita istorică în Georgia a președinților celor patru țări (Lituania, Letonia, Polonia, Ucraina) din 12 august 2008, imediat după finalizarea acțiunilor militare din teren, vizită care a punctat (atunci) sprijinul politic și diplomatic al acestora (și prin extensie al Europei) față de Georgia.

În cadrul unei Declarații politice comune, Lituania, Letonia, Polonia și Ucraina și-au reafirmat sprijinul lor pentru integritatea teritorială a Georgiei. Declarația subliniază “sprijinul necondiționat pentru suveranitatea, independența și integritarea teritorială a Georgiei, în granițele sale recunoscute internațional: la 10 ani de la agresiunea militară rusă împotriva Georgiei, Rusia nu a implementat încă angajamentele sale față de Georgia conform acordului de încetare a focului din 12 august 2008. Regiunile georgiene Abhazia și Osetia de Sud / Ținvali sunt încă, de facto, ocupate de Rusia, iar anexarea acestor regiuni continuă”. Se solicită Rusiei respectarea angajamentelor asumate și respectarea dreptului internațional.

Prietenii Georgiei, grup de țări membre ale OSCE din care face parte și România (Canada, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, România, Suedia, SUA, Ucraina), a adoptat o Declarație comună separată (Joint statement of the Group of Friends of Georgia 10 years since the Russian military invasion of Georgia), prin care se solicită inclusiv anularea deciziei Rusiei de recunoaștere a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud (anexăm textul Declarației la finalul articolului).

Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a cerut Tbilisiului mai multă perseverență în parcursul european și implementarea integrală a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere. Alte declarații ale oficialului polonez, făcute în timpul vizitei sale în Georgia: “În cele două regiuni, situația umanitară și securitară se deteriorează constant. Autoritățile georgiene au elaborat un pachet de propuneri cu titlul „A Step to a Better Future”, menite a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor georgieni din cele două regiuni; Polonia sprijină acest pachet de propuneri. Polonia va continua să sprijine și reforma sectorului militar din Georgia. Nu reușim să vedem disponibilitatea reală a Moscovei de a soluționa conflictul pe care tot ea l-a început. Politica rusească din aceste zile reprezintă o serioasă amenințare la adresa securității postbelice și a ordinii politice în Europa. Atitudinea Moscovei rămâne una confruntaționistă și militaristă. Este datoria comunității internaționale să dezvolte capabilități de apărare pentru a preveni încălcări militare viitoare ale ordinii internaționale. Sprijinim puternic eforturile Georgiei pentru a se adopta o declarație comună privind non-utilizarea forței în cadrul Discuțiilor Internaționale de la Geneva, care ar putea deschide calea pentru crearea altor aranjamente de securitate internațională în conflicte regionale”.

Cu această ocazie, oficialul polonez a amintit cuvintele profetice ale fostului președinte polonez Lech Kaczyński, rostite la Tbilisi, în timpul vizitei sale din 12 august 2008: “Astăzi este Georgia, măine va fi Ucraina, poimâine Țările Baltice, iar probabil următoarea va fi Polonia”.

Președintele Ucrainei, Petr Poroșenko, a declarat că semnalul dat de Moscova odată cu invazia în Georgia, un semnal că “Moscova nu mai dorește să trăiască în termeni de bună vecinătate și să respecte dreptul internațional”, nu a fost auzit. Petr Poroșenko: „Pentru Moscova sunt mai importante ambițiile imperialiste și atracția perenă pentru anexarea de teritorii străine. Oricât de puternic a fost acest semnal, el tot nu a fost auzit de toți”. Oficialul a exprimat sprijinul sincer și solidaritatea Ucrainei față de Georgia: „Suntem obligați să forțăm Kremlinul să înceteze agresiunea împotriva Gruziei, să respecte dreptul internațional și să refacem integritatea teritorială a Ucrainei și Gruziei”.

România a semnat, alături de Suedia, Polonia, Estonia, Lituania și Georgia, o Declarație comună separată, la nivelul miniștrilor de externe.

Ministerele de externe ale unor țări europene (d.e. Polonia) au adoptat declarații politice la nivel național.

MAE român a publicat pe twitter următorul mesaj: “Romania firmly supports the sovereignty and territorial integrity of Georgia within its internationally recognized borders. Georgia’s sovereignty and territorial integrity must be respected. Romania remains a strong supporter of Georgia’s European and EuroAtlantic aspirations”. Într-un mesaj postat pe twitter, MAE slovac subliniază, de asemenea, că “Slovakia recognizes Georgia in its internationally recognized borders, supports its territorial integrity, calls on Russia to pull out its forces. Recent steps by Russia damaging and counterproductive”. Numeroase țări europene au preferat punctarea modestă a comemorării, prin mesaje tip twitter.

Autoritățile de la Tbilisi au solicitat din nou public, la ONU, implementarea Acordului în 6 puncte de încetare a focului de la 12 august, în special retragerea trupelor militare ale Federației Ruse din regiunile ocupate ale Georgiei.

Președintele Georgiei, Giorgi Margvelashvili, a declarat că unificarea Georgiei este inevitabilă, iar “societatea georgiană, care nu va admite niciodată separarea țării, garantează această inevitabilitate”. Giorgi Margvelashvili: „Procesele instrumentate de Moscova în urmă cu 10 ani nu s-au finalizat. Logica Moscovei, potrivit căreia Georgia nu trebuie să își decidă soarta în mod independent, nu s-a schimbat, însă nu s-a schimbat nici voința poporului georgian. Mitul potrivit căruia Georgia nu va fi capabilă să își revină fără ajutorul Rusiei s-a destrămat. S-a destrămat și mitul invincibilității Rusiei în plan internațional. Tentativele Rusiei de a declara regiunile ocupate drept state independente a suferit un colaps complet. Alt mit destrămat este că societatea noastră ar putea să admită divizarea țării. Societatea noastră a rămas nedivizată, împotriva războiului propagandistic al Rusiei. Al treilea aspect important este succesul forțelor noastre armate, în interiorul țării și în afara ei”.

Premierul rus Dimitri Medvedev (președinte al Rusiei în august 2008) a declarat că Moscova este gata să reia dialogul politic și diplomatic cu noua putere de la Tbilisi și nu se va opune restabilirii relațiilor diplomatice cu Georgia. Potrivit acestuia, „statutul regiunilor Abhazia și Osetia de Sud nu trebuie să definească relațiile dintre Rusia și Georgia”.

Serghei Ivanov, reprezentant special al Președintelui rus (vice-premier al Rusiei în 2008), a declarat că în perioada agresiunii în Georgia secretarul de stat american Condoleeza Rice ar fi recunoscut în final, în particular, că „Saakașvili a fost vinovat pentru război”, admițând că în perioada conflictului din Osetia de Sud președintele Mihail Saakașvili „s-a desprins din lesă” și nu a mai putut fi controlat.

Evaluări analitice

În pofida unei convergențe salutare a mesajelor actuale de susținere, care sunt similare mesajelor de susținere a Georgiei din 2008, comunitatea internațională nu a reușit să prevină, în 2008, acțiunile militare ale Federației Ruse îndreptate împotriva unui stat independent și nici acțiunile militare similare ulterioare ale Rusiei în Ucraina (Crimeea și Donbas). Sunt indici credibili potrivit cărora nici în momentul de față nu există garanții internaționale privind descurajarea sau prevenirea unor măsuri și acțiuni similare (comunitatea analitică internațională supozează că Moscova ar putea reactualiza cândva proiectul ‚Novorusia”, mizând pe reacții palide ale comunității internaționale).

Actualul sistem de drept internațional este uzat și perimat. Organizația Națiunilor Unite a devenit subiect privilegiat de ironii în cancelariile europene, nemaiavând resurse reale de influență pentru a mai conta cu adevărat în jocul geopolitic global. Fisurile din relația transatlantică pot deveni falii pe teme sensibile și pot genera premise pentru degradări ireversibile ale coeziunii euroatlantice, singura care poate crea încă descurajări credibile ale jocului expansionist și hegemonic al Moscovei.

Mijloacele de rezistență și reacție ale comunității euro-atlantice (în formulă din ce în ce mai șubredă) la puseele hegemoniste ale unora dintre actorii globali, retorica și sancțiunile, nu dau roade. Sancțiunile internaționale sunt o poveste, un dolar găurit, un șvaițer. Singurele mijloace credibile sunt noile formate de prezență militară consolidată a NATO în flancurile sud și est. Însă în designul regional Moscova a reușit să creeze, ingenios, un nou călcâi al lui Ahile, cu evoluții imprevizibile: Ankara.

România există în jocurile regionale la nivel modest, fără inițiative de impact, fără un profil consolidat în regiune. După conceptul ratat al regiunii extinse a Mării Negre, România a construit geopolitic prin B9 Initiative, însă rezultatele sunt încă modeste. Nu sunt semnale care să genereze soliditate și așteptări la standarde privind apropiatul Summit al Inițiativei celor trei mări (care se va desfășura la București în luna septembrie 2018) și nici o președinție românească a Consiliului Uniunii Europene care să consolideze cu adevărat poziția României în Uniune.

Istoria i-a dat dreptate lui Lech Kaczyński, care declara acum 10 ani că după Georgia va fi Ucraina. Vom asista la fel de pasivi la ceea ce poate urma? Vor urma Țările Baltice, va urma Polonia? Va urma România? Cât de departe de Moscova va rămâne zidul Berlinului, acolo de unde estul Europei așteaptă alinieri oneste la efortul comun de a preveni dezastre? Vor continua americanii politica de dezangajare globală, așa cum ritos declară Casa Albă? Va produce divorțul transatlantic noi eroi globali (Germania, Franța) ori va genera un uriaș eșec colectiv transatlantic?

La 10 ani de la invadarea Georgiei, avem aceleași întrebări. Răspunsuri din ce în ce mai puține, neliniști din ce în ce mai multe. Ne îndreptăm către geopolitici ale confuziei și interogației, către noi ordini globale ezoterice.

Textul declarației comune a Prietenilor Georgiei:

Joint statement of the Group of Friends of Georgia 10 years since the Russian military invasion of Georgia (August 7)

This statement is made on behalf of Canada, Czech Republic, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland, Romania, Sweden, Ukraine, the United Kingdom, the United States of America.

We reaffirm our full support for Georgia’s sovereignty and territorial integrity within its internationally recognized borders.

Ten years since the Russian military invasion of Georgia, we remain deeply concerned over the continued occupation of Georgian territories and underline the need for the peaceful resolution of the conflict, based on full respect for the UN Charter, the Helsinki Final Act, and the fundamental norms and principles of international law.

We urge the Russian Federation to reverse its recognition of the so-called independence of Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions.

In the ten years since the August 2008 war, Georgia has made progress in strengthening democracy and good governance, as well as in the process of European and Euro-Atlantic integration and economic development. It is disappointing that these benefits cannot be enjoyed by the residents of Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions. We believe a peaceful resolution of the Russia-Georgia conflict would have a transformative effect not only on Georgia but on the region as a whole.

We support the Geneva International Discussions (GID) as an important format to address the security, human rights, and humanitarian challenges stemming from the unresolved conflict.

Ten years after the establishment of the GID, we regret the lack of  progress on the core issues of the discussions, including the non-use of force, establishing international security arrangements in Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions aimed at providing security and stability on the ground, and ensuring the safe and dignified return of Internally Displaced Persons (IDP) and refugees.

We call upon the Russian Federation to fully implement the EU-mediated 12 August 2008 Ceasefire Agreement, inter alia to withdraw its forces from the occupied territories of Georgia.

We support the Incident Prevention and Response Mechanisms (IPRMs) in Gali and Ergneti and encourage the participants to find proper solutions for the safety and humanitarian needs of the conflict-affected population.

We condemn the conclusion of the so-called integration and alliance treaties by the Russian Federation with Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions, which constitutes a clear violation of the principles of international law by the Russian Federation and directly contradicts OSCE commitments.

We express our deep concern over the increase of Russian military exercises and its further military build-up in Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions.

We condemn the gross violations of rights related to freedom of movement and residence and to property, as well as the restriction of education in one’s native language. We underline that the so-called borderization through placement of artificial obstacles and fortifying the occupation line with barbed and razor wire fences, as well as closures of so-called crossing points, further aggravates the humanitarian situation on the ground.

We condemn the killing of Georgian IDPs Archil Tatunashvili, Giga Otkhozoria, and Davit Basharuli, and urge the Russian Federation, as the state exercising effective control over Abkhazia and South Ossetia, to remove any obstacles to bringing the perpetrators to justice. In this context, we support preventive steps by Georgia aimed at eradication of the sense of impunity and aggravation of human rights in Georgia’s occupied regions, and we note the adoption of the Decree of the Government of Georgia on approval of the Otkhozoria-Tatunashvili list based on the relevant Resolution of the Parliament of Georgia.

We remain deeply concerned over the ethnic discrimination in Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions and the mass destruction of houses of Georgian IDPs, illustrations of Russia’s purposeful policy aimed at completely erasing the traces of ethnic Georgian population and cultural heritage in the occupied regions.

We support the voluntary return of IDPs and refugees to the places of their origin in safety and dignity.

We call upon the Russian Federation to enable access by international human rights monitoring mechanisms to the occupied territories of Georgia.

We commend the efficient work and contribution of the EU Monitoring Mission (EUMM) to prevent the escalation of tensions on the ground and call upon the Russian Federation to allow the EUMM to fully implement its mandate and enable the mission’s access to Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions.

We welcome Georgia’s compliance with the EU-mediated 12 August 2008 Ceasefire Agreement and its unilateral commitment not to use force, and call on the Russian Federation to reciprocate, to affirm and implement a commitment not to use force against Georgia.

We support the new peace initiative of the Government of Georgia, ‘A Step to a Better Future’, aimed at improving the humanitarian and socio-economic conditions of people residing in Georgia’s Abkhazia and South Ossetia regions and fostering people-to-people contact and confidence building between divided communities to the benefit of all people.

We encourage the OSCE’s engagement in the process of finding a peaceful resolution to the Russia-Georgia conflict and support the implementation of confidence-building measures with an aim to rebuild trust and improve the living conditions of the conflict-affected communities.

We regret the closure of the OSCE mission to Georgia in 2009.

We encourage the OSCE participating States to agree on the opening of the OSCE cross-dimensional mission in Georgia for the benefit of the conflict-affected population, including a monitoring capacity able to operate unhindered across the occupation line. The mission will considerably strengthen the OSCE’s engagement in the GID and IPRMs, as well as in implementation of confidence-building measures.

The friends will continue to raise awareness of the conflict and the need for its peaceful resolution.