joi, martie 28, 2024

Bătălia pentru anticipate

După votul de la moțiunea de cenzură, care convine și liberalilor și pesediștilor, de acum încolo se intră într-o etapă fluidă cu un deznodămînt imprevizibil; în care în timp ce vor face la tot pasul trimiteri la interesul național cele două tabere principale se vor bate să-și maximizeze șansele lor electorale

Dacă ne uităm la mulțimea de comentarii și analize privind peisajul politic autohton care inundă în ultimele zile spațiul public, în presă și la televiziunile de știri, la radio, pe rețelele sociale, două sunt subiectele intens dezbătute: 1. A existat sau nu o înțelegere între PSD și PNL care a dus la aprobarea ultimei moțiuni de cenzură și deci la demiterea guvernului Orban? 2. Care va fi impactul ratării demersului de revenire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin?

A doua discuție este de regulă abordată plecînd de la o analiză politică corectă dar de la o justificare principială cel puțin discutabilă. Într-adevăr, alegerile majoritare într-un singur tur favorizează cele două partide mari, PSD și PNL, care pe de o parte doresc să micșoreze riscul unor surprize care ar putea fi provocate de terți, în principal de către USRPlus pentru liberali, iar pe de alta elimină nevoia acestora de a intra în negocieri cu partidele mai mici înaintea celui de-al doilea tur. Este adevărat, va fi nevoie de coaliții locale în consilii dar un primar în funcție are destule pîrghii la îndemînă pentru a-și promova agenda de o manieră transpartinică fără a face mari concesii. La fel de adevărat este și faptul că pentru PSD dominația pe care o exercită de trei decenii asupra administrației locale, cu excepția celei din Ardeal și Banat, i-a asigurat o solidă plasă politică de siguranță chiar și în perioadele în care nu s-a aflat la putere la București. De unde și ideea, destul de populară, de a sparge acest cvasi-monopol prin schimbarea actualul sistem de alegeri.

În acest context se vine la pachet și cu o justificare principială, morală, aceea că oricum actuala formulă suferă de un acut deficit democratic pentru că face posibilă alegerea unor primari nereprezentativi, cu o legitimitate căzută. La prima vedere ne aflăm în fața unui argument tehnic imbatabil. O variantă a acestuia este utilizată, de altfel, și atunci cînd ni se explică de ce trebuie făcute alegeri anticipate: pentru că sondajele indică o erodare substanțială a sprijinului actual pentru PSD față de cel obținut la alegerile din 2016. Numai că legitimitatea măsurată prin sprijinul electoral dat de sondaje în diferite etape ale ciclului electoral este prin natura ei una volatilă. Și nu neapărat din cauza unor greșeli sau abuzuri. Iată, în Franța, sprijinul pentru Emmanuel Macron s-a prăbușit (la sfîrșitul lui ianuarie cota de insatisfacție față de el ajunse la aproape 70 de procente) pe fondul demersului său, absolut necesar, de reformare a sistemului de pensii.

Una dintre probleme este aceea că discuțiile despre democrație le ignoră aproape întotdeauna pe cele despre calitatea guvernanței sau despre stabilitatea politică. Ultimul criteriu este considerat prioritar de pildă în cazul alegerilor din Marea Britanie unde alegerile parlamentare, organizate pe circumscripții uninominale adjudecate prin vot majoritar, permit unui partid care pe ansamblu obține un scor de sub 45 de procente (Conservatorii au avut un scor de 43,6 % la ultimele alegeri) să obțină o largă majoritate în Parlament. O altă observație este aceea că democrația în sine nu garantează nicidecum și o bună guvernare ci doar o tranziție la putere pașnică și ordonată. Din contra, deteriorarea climatului politic din multe țări occidentale, din Statele Unite și Europa, ascensiunea curentelor populiste facilitată de Internet și rețelele sociale, numărul enorm de ONG-uri care fac presiuni pentru a-și impune agendele lor ideologice și pentru a accesa resurse (în teorie un semn al „adîncirii democrației”) grevează serios calitatea guvernării și fac aproape imposibilă urmărirea unor strategii de lungă durată. Mulți analiști consideră de altfel acest lucru o problemă majoră a Occidentului în contextul competiției geopolitice cu Rusia și mai ales China. În concluzie, ideea că alegerile în două tururi de scrutin ar fi automat de preferat celor într-un singur tur nu este neapărat convingătoare, ca principiu general, chiar dacă este dezirabilă în contextul nostru politic actual.

Dar să ne întoarcem la prima întrebare: a existat sau nu o înțelegere subterană între liberali și pesediști în cazul votului de la ultima moțiune de cenzură? Sigur că dacă ar exista dovezi clare în acest sens asta nu le-ar face deloc bine mai ales liberalilor însă realitatea este că nici nu era nevoie de o astfel de înțelegere. Prin alegerea temei pentru asumarea răspunderii în Parlament, organizarea de alegeri locale pentru primari în două tururi, PNL a transmis destul de explicit un mesaj către PSD că își dorește ca moțiunea să treacă. Din trei motive: 1. vrea să declanșeze procesul legislativ care ar putea duce la alegeri anticipate; 2. în ciuda declarațiilor publice liberalii nu sunt neapărat doritori să schimbe sistemul actual (s-a văzut asta și din faptul că au evitat să dea o ordonanță de urgență pentru modificarea actualului sistem de vot pentru alegerea președinților Consiliilor Județene) între altele și pentru a faulta pe cît posibil USRPlus, punct în care intereselor lor coincid cu cele ale PSD; 3. nu strică deloc ca guvernul să cadă pe un subiect relativ popular pentru electoratul său dar acum îngropat definitiv pentru acest ciclu electoral. Probabil însă că dimensiunea înfrîngerii suferite, au fost 261 de voturi pentru moțiune și doar 139 de respingere, a fost oarecum neașteptată. Una la limită, la mare luptă, le-ar fi convenit mult mai mult. Este drept că respingerea demersului de schimbare a sistemului electoral actual este extrem de dezamăgitoare pentru partidele mici însă marja lor de joc este oarecum redusă. Mulți din ALDE speră să se salveze politic în PNL, PMP nu-și poate permite reacții mai dure pentru că s-a poziționat ferm pe o linie de sprijin a guvernului liberal în timp ce formațiunea lui Victor Ponta pare să aibă acum poarta deschisă către PSD.

De partea cealaltă, la PSD, rejectarea demersului de schimbare a actualului sistem de vot era cerută de cea mai mare parte a primarilor săi din teritoriu așa că partidul nu-și putea permite să nu reacționeze. Prilej cu care Marcel Ciolacu, actualul lider interimar al PSD, își putea trece un succes important în economia viitorului congres al partidului. Mai ales avînd în vedere dimensiunea oarecum neașteptată a victoriei de la moțiune și semnalele liniștitoare transmise de înțelegerea cu Pro Romania, un fel de formulă de revenire la matcă a unui grup rebel anti-Dragnea, care ar putea deschide calea către o posibilă colaborare electorală benefică pentru ambele părți. Sigur, faptul că s-a făcut astfel un prim pas către anticipate nu convine deloc parlamentarilor PSD între care mulți sunt conștienți că șansa lor de a mai prinde locuri eligibile în Parlament se diminuează și mai mult dacă au loc alegeri în luna iunie. Însă ei au plecat de la premiza că acest pas nu este totuși unul decisiv, există încă destule piedici procedurale care să dinamiteze demersul, nemaivorbind de varianta unui vot pozitiv în cazul celui de-al doilea vot de investitură. Iar ca o observație, dacă PNL ar fi venit cu o lege care să desființeze SIIJ, de pildă, este îndoielnic că PSD s-ar mai fi mobilizat la fel motivat pentru a trece moțiunea de cenzură.

În esență obiectivele majore ale celor două partide pot fi sintetizate astfel: 1. PNL nu vrea să intre în toamnă, în cazul unor alegeri la termen, fiind la guvernare și decontînd astfel bombele populiste moștenite de la guvernele pesediste anterioare, mai ales creșterea cu 40 de procente a pensiilor, pe care în principiu o poate acoperi bugetar pînă la alegeri dar dacă o face riscă să-și arunce în aer propria guvernare în anii următori. 2. PSD este conștient că nu poate recîștiga guvernarea și în fapt nici nu are interesul să o obțină pentru că știe cu ce presiuni financiar bugetare s-ar confrunta, inclusiv gestiunea unei foarte probabile crize financiare, dar vrea să-i erodeze cît mai mult pe liberali pentru a obține, probabil cu Pro România, o pondere semnificativă în Parlament.

Un pronostic este greu de dat în acest moment. Sunt multe elemente imprevizibile iar sondajele nu oferă decît o fotografie de moment a peisajului electoral. Atunci cînd Theresa May a declanșat alegeri anticipate în iunie 2017 a plecat de la premiza, descrisă în sondaje, că își va putea astfel consolida majoritatea fragilă din Parlament pentru a tranșa convenabil Brexitul. În doar cîteva săptămîni de campanie s-a ajuns exact la rezultatul contrar: conservatorii au pierdut majoritatea. Sunt mulți factori imprevizibili. De pildă, emiterea celor 25 de OUG în seara zilei dinaintea votului de la moțiune și paralela care s-a făcut cu votarea ordonanței pe justiție de acum 3 ani, a stîrnit destule critici chiar și printre vocile publice care de regulă simpatizează cu actualul guvern.

Un element de urmărit în perioada următoare este impactul public al celor două narațiuni aflate în competiție. Cea a PNL care va marșa în continuare pe „moștenirea toxică lăsată de PSD„ și, în cazul previzibilei obstrucționări a procesului de declanșare a alegerilor anticipate, pe faptul că făcînd asta PSD nu face decît să acționeze pentru sabotarea dorinței liberalilor de a rezolva problemele grave lăsate în urmă de fostele guvernări pesediste. De partea cealaltă, la PSD, se va vorbi în continuare despre pensii, alocații, vor fi atacate bîlbele reale sau imaginare ale miniștrilor liberali (precum împrumuturile guvernamentale) și mai nou se va apăsa pe chestiunea decontărilor din bani publici a serviciilor medicale oferite de către instituții private, exploatînd între altele asocierea, nefericită, a ministrului Sănătății cu una dintre aceste clinici. Este însă greu de estimat în acest moment ce anume va cîntări mai greu în următoarea bătălie pentru anticipate: erodarea PNL care ar putea trece prin anumite momente penibile, de pildă votul împotriva propriului guvern, sau sancționarea PSD pentru previzibila obstrucționare a demersului de a se ajunge la anticipate.

Nu ar fi exclusă nici o soluție de compromis, investirea unui guvern tehnocrat (de tip Stolojan sau Cioloș) care să administreze țara pînă la alegerile din toamnă. Liberalii ar scăpa astfel de problema de a intra în alegeri fiind la guvernare și cu un pasiv inevitabil de măsuri nepopulare, sub presiunea unor constrîngeri interne și externe, iar pesediștii ar putea spera că ar avea astfel o perioadă de respiro pentru a se consolida intern și de a-și mai repara imaginea publică.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. „sondajele indică o erodare substanțială a sprijinului actual pentru PSD față de cel obținut la alegerile din 2016…”

    Așa este, dar alegerile generale anticipate, pentru care Constituția României a prevăzut cvasiimposibilitatea, sunt mai degrabă necesare ca urmare a rezultatelor alegerilor europarlamentare și a celor prezidențiale, care au relevat o imensă neconcordanță între voința politică a electoratului român și reprezentarea parlamentară a acesteia.

    Discrepanța a survenit unor politici de-a dreptul catastrofale ale PSD, care, prin măsuri antidemocratice, au condus România pe drumul ieșirii din Uniunea Europeană. Astfel, în ultimii 30 de ani, nu am avut o guvernare mai antinațională, care să fi făcut mai mult rău românilor, decât cea PSD-ALDE-UDMR din ultimii trei ani.

    Apoi, silogismul cuprins în paragraful al cincilea este superb… Se pornește în text de la premisele alegerilor parlamentare și sunt desprinse concluziile [considerate valabile] pentru alegerile locale în două tururi, amestecându-le într-un mod dezinvolt.

    Opinia mea este că PNL câștigă indiferent de opțiunea PSD pentru alegeri generale anticipate, sau pentru locale în două tururi. de asemenea, oricare dintre măsuri este în favoarea consolidării democrației românești.

    Era foarte bine dacă le-am fi avut pe amândouă. Dar, tocmai din pricina faptului că PSD, ca reprezentant major al cleptocrației, domină parlamentul României, va fi necesar ca cetățenii români să se mulțumească într-o primă etapă cu doar una dintre ele.

  2. De fapt, nu e asa de complicat, cred eu. In Romania, a devenit acuta lupta dintre fortele politice pro-americane si pro-europene – pe de-o parte si fortele politice retrograde – pe de alta parte.
    Partidul-cap-de-pod al Rusiei in Romania si-a facut „datoria”, cu varf si indesat, de 30 ani incoace. Este pentru prima data cand acest partid se clatina, cu adevarat, iar fortele politice pro-occidentale nu trebuie sa rateze ocazia. Opozitia antipesedista trebuie sa gandeasca si sa actioneze rapid, unitar si fara menajamente, pentru indepartarea PSD -ului de la butoane. A sosit timpul ca „era Ilici Iliescu” sa se incheie.
    Daca „masurile nepopulare” ale PNL se limiteaza la curatarea de balast a functionarimii, la descurajarea parazitismului, la responsabilizarea cheltuirii banului public, nu cred ca PNL pierde votanti – cei afectati de asemenea masuri oricum nu ar vota cu PNL.
    Din punctul meu de vedere, pentru ca si-a asumat guvernarea, PNL are o bila alba (asa cum USR are o bila neagra fiindca prefera sa chibiteze, de pe margine). Daca PNL isi asuma si sprijinirea lui Nicusor Dan la primaria Capitalei, mai are o bila alba, de la mine. Nu astept rezultate spectaculoase in guvernare, pe termen scurt si mediu (e imposibil!), dar vreau sa simt o anumita atitudine si o anumita directie. Si nu cred ca cer prea mult.
    Toate partidele din opozitia anti-pesedista ar trebui sa-si asume o conduita de tip „fapte, in loc de vorbe”, sa promoveze oameni educati si competenti, eventual sa isi imparta „temele” si sa actioneze in aceeasi directie. Asta ar fi un semn de maturitate politica si, in mod sigur, ar fi apreciat de electoratul activ si progresist. Electoratul captiv al PSD este limitat. Daca electoratul progresist se mobilizeaza la vot (locale, parlamentare etc.), PSD va ajunge acolo unde-i este locul.

      • @ Constantin

        De fapt, cred ca incercati sa ajutati USR -ul… :)
        E o vorba, la romani: „Dupa razboi, multi viteji se-arata”. Nu sunt sustinator al PNL, dar am apreciat faptul ca si-au afirmat, constant si fara echivoc, intentia de a-si asuma raspunderea unei alternative la guvernarea PSD. Si-au asumat inca de pe vremea cand USR spunea, raspicat, ca nu vrea la guvernare.
        Recunosc, am sprijinit USR constant, inca de la localele din 2016 si recunosc, as vota Nicusor Dan la Capitala. Dar nu sunt sigur ca as vota USR la parlamentare. Eu cred ca cei care sprijina USR asteapta sa vada de la acest partid altceva decat flexibilitatea exagerata si mercantilismul politic cu care ne-au obisnuit partidele mari din Romania, altceva decat chibitatul de pe margine – asteapta sa vada un mod mai curat de a face politica, sa vada curajul de asumare a raspunderii in momente incerte. Personal, nu mi se pare ca domnul Barna ar putea fi „stindardul” USR, dar nu e treaba mea cine si cum conduce acest partid. Totusi, nu mi se pare ca USR a inteles mesajul primit, de la votanti, la prezidentiale.
        Astazi, daca ma gandesc la activitatea recenta a USR, imi vin in minte doar poze cu mizeria din spitale si tot soiul de sondaje si referendum -uri interne, pentru clarificarea ideologiei sau confirmarea vreunui lider sau candidat. Cam putin, as zice…

  3. Un guvern tehnocrat cu premier numit de Johannis si un parlamant dominat de PSD este un deja-vu, cu rezultate catastrofale pentru Romania. Sper ca liberalii nu vor face o astfel de greseala. Cat priveste viitorul post-alegeri generale – la termen sau anticipate – el e sumbru. Asteptarile partii active a populatiei si ma refer aici la cei care activeaza in economia privata – grosul votantilor PNL si USRPlus – sunt mari referitoare la investitii in infrastructura. Ori bugetul nu permite asta, cheltuielile cu personalul, pensiile si asistenta sociala depasesc cu mult posibilitatile, chiar in conditiile unei viitoare cresteri economice de 3-4%. O criza economica mondiala e in asteptare, de unde bani pentru viitorul Romaniei?

  4. Democratia castiga in conditiile unei guvernari bune, nu daca un partid (PNL) vine la guvernare in locul altuia (PSD). Si PNT a venit la guvernare dupa FSN si ce s-a ales? Si Alianta DA a inlcouit PSD si ce s-a ales? Or Romania pana astazi o guvernare buna nu a avut. Banii se cheltuie iresponsabil, spitale nu se fac, autostrazi nu se fac, scoala e tot mai proasta, justitia este vai de capul ei, Jandarmeria taie si spanzura, toate televiziunile mint si manipuleaza fara rusine, presa scrisa este o cloaca, sute de mii de oameni emigreaza la munca in vest in fiecare an.

  5. Daca reusim sa privim intreg jocul politic ,descoperim imediat unicitatea solutiei atit de necesara PNL pentru a cistiga alegerile parlamentare(este singura miza in joc ,impreuna cu procentul atasat ) si obligativitatea ca aceste alegeri sa fie ANTICIPATE pina la sfirsitul lunii iunie . Daca acest deziderat este pus in practica si PNL cistiga aceste alegeri cu peste 65 % din voturile exprimate (dupa redistribuiri ) , schimbarile imediate , de felul : comasarea administratiilor locale prin desfiintarea primariilor ce nu isi justifica existenta , privatizarea (vinzarea )activelor de stat ce produc pagube si imbogatesc doar pe unii , recuperarea sumelor de bani ilegal dobindite , desfiintarea asa numitelor pensii speciale , digitalizarea tuturor institutiilor de stat si scoaterea la suprafata a deciziilor acestora , obtinerea de sume mari din fonduri europene , eliminarea unor forme de ajutoare oferite unora ce nu doresc sa munceasca , o noua lege a pensiilor bazata pe contributivitate, micsorarea ca dimensiune(nr. de persoane ) a aparatului de stat inclusiv a parlamentului Romaniei , o mai buna colectare a taxelor si impozitelor , o responsabilizare a celor ce fac posibila functionarea statului si o aducere fata in fata a acestora cu cetateanul , o noua lege ce va permite urgentarea licitatiilor pe orisicare domeniu si care va avea termeni clari de aplicare si contestare , o intarire a puterii DNA ce impreuna cu cel European vor capacita mari sume de bani recuperate de la cei ce au inselat statul si multe multe altele, vor schimba pentru totdeauna imaginea Romaniei in lume . Fara aceste masuri ce permit si marirea pensiilor cu 40 de procente sau macar etapizat cu o marire de 15 procente pe durata a trei ani Romania nu poate progresa .Cetatenii tarii inteleg , in numar din ce in ce mai mare , nevoia ca pentru aceasta perioada istorica de 5 ani ,de a da (prin vot )puterea partidului numit PNL,singurul care a afirmat si si-a asumat toate aceste cereri cetatenesti .

  6. Cred ca liberalii traiesc intr-un univers paralel cand isi inchipuie ca vor obtine la alegerile anticipate o majoritate parlamentara solida. Rezultatele la alegerile prezidentiale si europene nu sunt reprezentative pentru cele nationale pentru simplul motiv ca diaspora este reprezentata in Palamentul Romaniei mult sub nivelul de la prezidentiale sau chiar europene.
    Alegerile parlamentare au alte mize si alte mijloace: ajutoare sociale, subventii, respectiv mici, tuica, ulei, zahar, etc.
    Tare ma tem ca ne apropiem de momentul decembrie 1937, ceea ce lipseste este un partid cu adevarat nationalist. Daca liderii USR-Plus ar abandona tampenile invatate pe la scoli de vara de pe pe unde-a uitat mutu iapa si ar aborda un program cat de cat nationalist ar surclasa atat PNL si PDR-urile.

    • Nici nu ar fi de dorit ca PNL sa aiba singur majoritate in parlament. Pe mine m-ar multumi o majoritate PNL + USR + PLUS + PMP + parlamentari Diaspora + minoritati (in ideea ca, in ceasul al 12 -lea, politicienii ar intelege ca unirea face puterea). Sa vad si eu cam cum e viata fara PSD, ALDE si UDMR la butoane…
      Un bun semnal ar fi sustinerea lui Nicusor Dan la primarie, de catre toate fortele anti-PSD.

  7. Să nu neglijăm interesul lui KWI de a avea un guvern puternic, capabil chiar de a impune o nouă Constituţie. De fapt aceasta este ideea de bază a ceea ce se întâmplă: schimbarea Constituţiei şi apoi a legisslaţiei de tip fesenist-pesedist, devenită o frână în dezvoltarea României.

  8. Putin probabil sa avem alegeri anticipate. Ideea va avea aceasi soarta ca si cea a alegerii primarilor in 2 tururi, adica praf. De ce? Simplu, pentru ca majoritatea parlamentarilor nu vor sa-si scurteze mandatatul. Ce se va intampla? Mai intai tragere de timp, ca la fotbal, apoi un autogol, adica al doilea guvern propus de KWI, guvernul Ludovic al III-lea, va fi votat dar fara sa se stie cine l-a votat. Se va presupune ca martienii au facut treaba si apoi au plecat! Concluzia: vom avea circ dar nu se stie daca si pane! Atunci vom manca circ gol!
    P.S. Liberalii au facut o eroare tactica dand jos guvernul Dancila. Aveau un sac de box pana in noiembrie. Acum sunt ei sac de box, si atentie, vor da toti, nu numai psd.

  9. Cred că toată tevatura cu anticipatele poate eroda mai degrabă încrederea în PNL, nu văd de ce nu se așteaptă termenul normal (noormal, conf. KJ), iar guvernul Orban să-și facă treaba, că de zarvă politică am asurzit, așa cred. Eu am votat cu PNL, cu Iohannis, nu vreau să se ducă pe apa sâmbetei ce au început. De chestiunile majore ale ale finanțelor, economiei, sănătății, culturii învățământului cine se mai ocupă?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro