Home » Infrastructura »Opinie »Societate/Life » Citesti:

Bicicleta după ureche

Mihai Alexandru Craciun iulie 28, 2017 Infrastructura, Opinie, Societate/Life
48 comentarii 6,990 Vizualizari

Un celebru banc, bun însă de spus la ore târzii din noapte, demonstrează cu prisosință cum răsturnând ordinea a doar două cuvinte, o glumă devine o înjurătură. Cumva acesta este modelul după care ideile și conceptele moderne și funcționale din occident devin înjurături atunci când ajung aplicate în România. Și asta nu de acum, ci de vreun secol, poate două.

Cel mai recent exemplu: haosul celor 5000 de vouchere de 500 de lei pentru bicicletă, acordate de Primăria Capitalei pentru bucureșteni, program suspendat la 2 zile de la lansare (!!) O magistrală eroare! Ca nenumărate alte forme fără fond – preluări de idei și de programe fără a le înțelege scopul, ori denaturându-l cu bună știință – și acesta va sfârși probabil în concluzia unanimă ori că în sine întreg conceptul este „o prostie hipsteristă”, ori în eternul „în România nu se vrea”. Realitatea este însă că acest concept modern al susținerii folosirii bicicletei în transportul urban a fost înțeles de PMB fix în gură ca cucul, cum bine spune vorba din bătrâni. Și a fost aplicat în consecință, cu rezultatul pe măsură.

În poza de mai sus este bicicleta mea. Mi-am cumpărat-o toamna trecută prin sistemul echivalent și funcțional din Marea Britanie al fiascoului reușit de PMB, „Bike to work”. N-am stat la nici o coadă, n-am depus nici o cerere scrisă, de fapt n-am scris cu pixul pe nici o hârtie. Și mai mult, nici statul, nici primăria londoneză nu mi-au dat nici un ban. Cu toate acestea, mi-am luat bicicleta cu 25% mai ieftin și încă în 12 rate fără dobândă. Magic, este?!

Cum se face că sistemul funcționează la Londra și eșuează lamentabil la București?

Întâi de toate esența conceptului este fluidizarea traificului rutier. De ce? Pentru că traficul rutier este scump pentru oraș: străzi, parcări, poluare, sedentarism (oamenii bolnavi costă societatea în ansamblu). Cum se fluidizează traficul? Convingând oamenii să folosească alt mijloc de transport decât autoturismul personal. De exemplu, bicicleta. Când e traficul cel mai aglomerat? La orele de vârf. Cine circulă pe străzi la orele de vârf? Angajații spre și de la serviciu. Bingo! Programul trebuie să fie pentru angajați, nu pentru toată lumea!

Bicicleta nu este o necesitate de bază, pe care statul să trebuiască să o subvenționeze ca un fel de ajutor social. Aceasta este prima diferență fundamentală dintre Londra și București: la Londra programul se adresează exclusiv celor angajați sau echivalenți PFA, în vreme ce la București s-a oferit practic pomană oricui. Din bani publici, desigur.

Mai mult, în abordarea de la București fix angajații sunt cei care nu vor ajunge la vouchere, pentru că cei care sunt agajați nu au timp să stea ore întregi la coadă pentru a depune o cerere, urmată probabil de alte ore petrecute la coadă pentru a ridica voucherul. Deci din start scopul programului nu este deloc atins.

A doua diferență fundamentală este că la Londra statul nu dă nici un ban! Repet, bicicleta nu este nevoie fundamentală, deci nu se pune problema ca primăria să ducă grija ca fiecare locuitor din oraș să aibă bicicletă. Cu totul altceva este grija normală a primăriei pentru ca fiecare să aibă de exemplu căldură iarna. În acest din urmă caz subvenționarea din bani publici are o noimă socială. La biciclete însă nu.

Ok, atunci cine plătește totuși bicicleta la achiziție în Londra? Firma unde lucrează angajatul! De ce? Pentru că și firma beneficiază de o reducere de taxe dacă face asta. Mai mult, până când firma recuperează contravaloarea bicicletei din salariul angajatului, banii dați de firmă pe bicicletă se deduc din impozitele datorate de aceasta către stat, similar TVA-ului. Simplu, nu?! Și evident că atunci când e simplu și logic, sistemul chiar funcționează, iar statul și primăriile nu dau nici un ban pentru asta.

Fiecare este încurajat astfel să își cumpăre propria bicicletă dacă își permite, parțial din proprii bani, parțial din propriile impozite, nu din impozitele altora! Iar firma este la rândul ei încurajată să susțină angajații care își cumpără biciclete, pentru că practic nu o costă nimic. Nu în ultimul rând, pentru stat și primării suma mică pe care renunță să o mai colecteze este astfel mult mai eficient cheltuită, pentru că achiziția de biciclete produce un efect mai mare în fluidizarea traficului și în scăderea poluării, decât dacă aceiași bani ar fi cheltuiți pe lărgiri de străzi, pe noi parcări și pe măsuri directe anti-poluare. Apoi și starea de sănătare publică se îmbunătățește, pentru că oricât ar fi de confortabil stresul din propria mașină, mult mai sănătoși sunt 10-20km pe zi pe bicicletă.

Nu în ultimul rând, la achiziția prin acest sistem, odată cu bicicleta este obligatorie și achiziționarea echipamentului de protecție (cel puțin cască), deci implicit crește și siguranța rutieră.

A treia diferență fundamentală între cele două sisteme este operarea cu hârtie în locul sistemelor electronice. În țara care nu încetează să se laude cu cea mai cosmică viteză de Internet din Europa, ba chiar din lume, autoritățile și chiar numeroase firme private continuă să fie îngrozitor de legate de documente de hârtie. Ba încă și de ștampile, chit că ele nu mai sunt teoretic necesare de mai bine de un an. Pare că funcționarul public din România nu se simte bine să proceseze mailuri în liniște, dacă la ghișeu nu se apleacă cineva să-i vorbească printr-o ferestruică meschină. Pentru că interfonul minune oricum nu funcționează.

Mai mult, emițând vouchere în locul unui sistem de compensare cu impozite și făcând aceste vouchere accesibile în număr limitat „primilor veniți”, inevitabil PMB crează o piață neagră a voucherelor pentru biciclete. Foarte probabil mulți dintre cei care au stat la coadă și au luat câte un voucher de 500 de lei, nu pentru că le-ar trebui, ci pe principiul că „dacă-i gratis, eu de ce să nu iau?”, le vor revinde ulterior către cei care chiar au de gând să-și cumpere bicicletă, dar care nu au avut timp să stea la coadă. Și cu siguranță că site-urile de anunțuri se vor umple de vânzări de vouchere pentru bicicletă la prețuri de oricât între 100 și 300 de lei. Va apărea practic o altă piață nefiscalizabilă, creată de însăși Primăria Generală a Municipiului București.

Nu știu dacă voucherele sunt nominale, dar chiar și de ar fi, asta doar l-ar mai costa pe vânzătorul de voucher un drum la magazinul de biciclete alături de cumpărător, pentru ca cei doi să fie de față împreună la achiziția bicicletei. Asta dacă magazinelor de biciclete din București chiar le va păsa dacă numele și seria de buletin de pe eventualul voucher nominal vor corespunde cu persoana care le dă banii pe bicicletă. Cel mai probabil nu.

Desigur, se va inventa poliția voucherelor, se vor face descinderi, razii și se vor lansa acuze dure la diverse adrese, în final acțiunea costând mai mult decât beneficiile produse, dar mai ales eșuând să producă singurul efect scontat: mutarea la orele de vârf a măcar câtorva mii de bucureșteni din mașina personală pe bicicletă în drumul lor spre și de la serviciu.

Și uite așa, un concept logic și de efect în occident va sfârși prin a deveni o altă nouă înjurătură la București. Superb!

Articol aparut pe blogul “Construim Romania

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "48 comments" on this Article:

  1. Dan spune:

    Domnul autor ne-a dat un link la inceputul articolului. Daca facea efortul sa il si citeasca ar fi aratat si articolul putin diferit: dansul pleaca in argumentatie pe baza esecului programului- esec facut evident de suspendarea programului. Dar in articol scrie clar ca au fost suspendate inscrierile si nu programul. Deci punctul de pornire al argumentatiei e fals. Apoi la punctul unu- e vorba ca angajtii nu au timp sa stea la coda deci programul nu e adresat cui trebuie iar la punctul 3 ne vorbeste autorul despre hartii si stampile. Iarasi daca ar fi depus efortul lecturii ar fi sesizat ca inscrierile se pot face si pe email. Deci mai trebuia ajustata argumentatia si aici. Sa fie clar: nu sustin programul in forma sa, dar daca e sa-l criticam sa vorbim pe fapte nu pe impresii

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      @Dan, esecul nu e ca s-a suspendat programul. Asta e doar consecinta proastei gandiri a lui. Apropo, nu inteleg diferenta intre suspendarea inregistrarii si suspendarea programului. Te rog sa ma corectezi daca gresesc, dar am inteles ca oricum sunt 5000 de vouchere si 14000 de inscrieri. Deci oricum si daca s-ar relua inscrierile, ar fi degeaba.

      Insa esecurile programului sunt mai multe:
      1. Nu produce efectul scontat.
      2. A produs coada. Daca 1000 de oameni stau la o coada 1 ore, atunci coada respectiva costa economia 1000 ore-om. Enorm!
      3. Produce o piata neagra nefiscalizabila

      • Dan spune:

        @Mihai Alexandru Craciun
        Sunt de acord cu punctele 1,2 si 3 din raspunsul dumneavoastra. Afirmam doar ca sunt cateva inexactitati in articolul dumneavoastra: diferenta dintre suspendarea inregistrarii si suspendarea programului este ca nu se ma accepta inscrieri noi fiindca deja sunt mult mai multe inscrieri decat vouchere. Programul merge inainte cu numarul de tichete puse la dispozitie initial (si citesc ca exista intentia de suplimenta acest numar si sa fie continuat anul viitor). Prin suspendarea programului eu inteleg in cel mai bun caz- anularea lui in viitorul apropiat (luni, ani) iar in cel mai rau caz- anularea voucherelor deja date. (nu este insa vorba de nici unul din aceste doua cazuri). Ramane valabil si faptul ca oamenii se puteau inscrie prin email. Nu imi dau seama care e motivul pentru care atatia oameni au pierdut timpul la coada.
        In concluzie, cre ca articolul dumneavoastra sesizeaza corect o serie de lipsuri ale acestui program dar cred ca in acelasi timp cred ca nu prezinta corect unele fapte din derularea acestui program

        • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

          @Dan, ceea ce spun eu este ca programul in forma actuala nu are nici o sansa sa fie vreodata functional. Va fi o sursa de drenat bani publici spre probabil cateva firme importatoare de biciclete “prietene” si spre niste “pensionari de bine” care vor castiga din greu revanzand tichete de la primarie.

          Primaria colecteaza taxe si impozite locale, deci are la dispozitie mecanismul de a da stimulente fiscale in loc de pomana.

  2. Neamtu tiganu spune:

    Sunt un pasionat biciclist. Din experiența mea e greu pt un angajat sa meargă cu bicicleta la munca, mai ales în zilele caniculare, transpiri ca un porc, (porcu de fapt nu transpira). Nu toate firmele au dușuri și vestiare.
    Logica după care doar perioada de Rausch hour trebuie acoperita cu bicicleta e falsa. Orice economie de auto e benefica.
    În primul rind trebuie stimulați cei care nu au posibilități materiale sa-și cumpere și care totodată le folosesc, nu le țin în vittina, mă gindesc la studenți și elevi, dar chiar și la pensionari

    În Paris sunt sponsorizate mai ales bicicletele electro.

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      @Neamtu Tiganu, sa-ti spun cum fac eu si colegii mei, care de asemenea nu avem dus la serviciu. Avem in rucsac un prosop, un tricou sau o camasa curata si un deodorant. Cand ajungem la birou ne ducem la toaleta – ca din astea sunt la toate birourile – si ne schimbam. Si nu miroase nimeni.

      In rest da, Doamnel fereste ca Romania sa-i incurajeze pe cei care muncesc si platesc impozite. Mai bine le mai punem o taxa sa putem da mai multa pomana.

      • Neamtu tiganu spune:

        Domnule, cunosc problema, Cum spuneam de mulți ani.Și eu am aplicat treaba cu wcul. Odată chiar am răcit cobza din ciclu bicicleta, wc, climatizare.
        Pe aici se merge mult cu bicicleta, chiar și șefii mari, aveam unul care avea 20000 de oameni în subordine.
        Cred ca cumpărarea unui bicicleta nu e o problema pt un angajat și nu cred ca ar fi stimulat de cei citiva lei. Cum spuneam, mai degrabă studentii, elevii, pensionarii.
        Dar desigur cel mai important ar fi pistele de biciclete.

        • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

          @Neamtu Tiganu, intai ca nu exista nici un beneficiu social sau economic evident daca pensionarii sau studentii primesc biciclete gratis.

          Pe de alta parte, abordarea asta cu “isi permite/nu-si permite” e complet eronata. Nu se pune problema ca un angajat nu-si permite sa dea 1000 de lei pe o bicicleta. Ideea perfect valabila si in occident – unde oamenii sunt mult mai atenti la valoarea banilor – nu este ca n-ai de unde sa dai banii pe bicicleta, ci ca daca trebuie sa-i dai azi, suma e semnificativa si te mai gandesti o data. Poate mai amani, poate nu iti iei bicicleta niciodata.

          In schimb cand statul iti spune “daca iti iei bicicleta de 1000 de lei azi, atunci te costa numai 750 de lei, pe care ii platesti in rate de 62 de lei pe luna la salariu”, garantat te vei duce la magazin si-ti vei cumpera nu bicicleta de 1000 de lei, ci pe aia de 2000. Dintr-un foc statul castiga 190 de lei numai din diferenta de TVA. Sau 380 de lei, daca te gandesti ca fara stimulent n-ai fi luat nici o bicicleta. Asta pe langa faptul ca in felul asta se reduce gradual cu 10-20% incarcarea din trafic la orele de varf.

          Asta e scopul stimulentului: incurajarea deciziei in sensul in care are nevoie statul si comunitatea in ansamblu. Nu-i vorba de pomana.

    • Dan Nicolescu spune:

      Domnu’ Neamtu Tiganu’, nu se scrie ” RAUSCH hour, ” rasfoiti un dictionar……

      • Neamtu tiganu spune:

        Dan, ai dreptate deși în spațiul german se folosește și forma scrisa de mine, nu știu cit de academica e.

  3. Victor spune:

    ‘Aia’ care voteaza psd, imediat sar si spun: dom’le, da noi nu suntem marea británie…
    Iar eu spun; noi vorbim, noi nu gandim…

  4. JeanValjean spune:

    Domnule biciclist,

    Va rog sa va faceti un bine, Dvs si familiei si sa va puneti *oglinda retrovizoare* la bicicleta.

    De acum trei ani de cand un biciclist fara oglinda ca Dvs a virat in fata mea fara sa se asigure si cu greu am reusit sa evit accidentul, caut un biciclist cu oglinda si NU mai gasesc !
    Imi amintesc ca inainte de ’90 majoritatea aveau, acum nici macar cei de la cluburi nu au.

    Puteti face ceva in acest sens, sa popularizati folosirea oglinzilor pe biciclete ?

    Iata mai jos un exemplu standard de accident cu biciclist fara oglinda, din fericire usor:
    https://www.trafictube.ro/accident-usor-biciclist/

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      @JeanValjean, ce nu pricepi tu si nici soferul din filmul dat de tine este ca strada nu-i a autoturismelor. Strada e a tuturor, inclusiv a biciclistilor. Soferul din film greseste grav. Trebuia sa reduca OBLIGATORIU viteza pana la oprire si sa depaseasca pe contrasens cand putea.

      Nu, nu-mi explica cum e la volan. Am 25 de an de carnet si multe sute de mii de kilometri la volan in timpul asta.

      In tot occidentul, mai ales in tari ca Olanda, Germania, Franta, Anglia, vei vedea cum AUTOBUZUL sta dupa biciclisti daca nu ii poate ocoli. De autoturisme nu mai spun.

      • r2 spune:

        Cred ca i-ati raspuns cam hipstereste lui Jean Valjean. In disputa cu soferii, pentru unii pare sa fie mai important cine are dreptate decat cine se alege cu oasele rupte. Cred ca fluidizarea traficului va avea loc si datorita faptului ca unii soferi cu mai mult bun simt o sa renunte la masina si vor prefera sa mearga cu transportul in comun, oricat ar fi de prost, decat sa riste sa nenoroceasca vreun hipster fara oglinda retrovizoare care iti sare in fata (partea proasta e ca soferii cei mai nesimtiti, deci si cei mai periculosi in trafic, vor fi ultimii care sa isi faca asemenea probleme). Spun asta nu ca sofer, ci ca biclist cu vreo 15,000m diferenta de nivel urcata pana acum pe anul asta si foarte putini km in trafic. Pe mine nu mai incanta cu nimic sa am eu dreptate in disputa cu soferul.

      • JeanValjean spune:

        Daca te-ai fi uitat cu atentie ai fi vazut ca vina o are biciclistul: nu s-a asigurat si n-a semnalizat ca depaseste masina argintie parcata. Daca avea OGLINDA atunci ar fi vazut ca are o masina in spate aproape si ar fi incetinit in spatele masinii parcate pana trecea aceasta.

        Indiferent de cine a fost vinovat, sper ca ati inteles mesajul meu cu montatul oglinzilor pe biciclete, nu cred ca ajuta pe nimeni sa fiti accidentati cu “dreptatea in mana” cum spuneti ca este in videoclip.

        • Roland spune:

          Draga dle. Valjean,
          1. bIcilistul inca nu se angajase in depasirea Peugeot 20X, fiind cam la 3-3,5 metri in spatele lui ;
          2. indiferent ce greseste cel din fata, soferul din spate ESTE OBLIGAT SA RESPECTE REGULILE DE CIRCULATIE, RESPECTIV sa incetineasca si sa se asigure+sa depaseasca cand conditiile permit depasirea; eventual sa opreasca , sa se asigure si sa depaseasca ; chiar si un gunoi aruncat pe strada .
          iN ALTA ORDINE DE IDEI, NE-AM CAM ABATUT DE LA SUBIECTUL PROPUS DE DISTINSUL DOMN .

        • cetateanul turmentat spune:

          În general bicicleta se fură cu totul, dar dacă e dificil de ciordit fiindcă e legată cu un lanț de oțel solid care nu merge tăiat cu scule obișnuite, merge și farul, oglinda și soneria, ca să nu plece și omu’ ăla supărat și cu mîna goală după ce a încercat să facă un ban grămadă. Dacă bicicleta e mai pricopsită, mai găsești doar cadrul din ea, iar cu restul te poți întîlni la talcioc. D-aia nu-și pune nimeni oglinzi și faruri, fiindcă sînt primele care dispar.

    • bogdan spune:

      @JeanValjean: video-ul ala al tau arata foarte clar mentalitatea soferului roman de stapin absolut al soselei. Acolo vina este exclusiv a soferului. In momentul in care vezi un biciclist pe strada, incetinesti/opresti pina in momentul in care il poti depasi in siguranta. Mai mult decit atit, orice vietate ar fi fost acolo (copil, betiv, mama cu bebe in carucior, vaca, magar, cal etc), fie ca avea ce cauta pe strada, fie ca nu, un minim de bun simt si un minim de responsabilitate te face sa frinezi/opresti, sa te dumiresti ce vrea sa faca vietatea respectiva, dupa care sa exedcuti o depasire suficient de larga incit sa nu risti un acrosaj.
      Si se pare ca la unii comportamentul asta nu se educa decit cu parul (adica permisul suspendat). De aia, eu daca eram in locul biciclistului nu ma lasam pina nu-l vedeam fara permis (mai ales ca avea si martor), in felul asta asigurindu-ma ca si-a invatat lectia si ca a mai sin povestit-o prietenilor/colegilor.

      • Dedalus spune:

        A spus altceva (reciteste). Anume ca este o chestiune de prudenta minima sa pui oglinda la bicicleta.

        Sunt de acord cu asta, nu e mare lucru o oglinda si poate evita multe situatii neplacute. Sa nu iti pui oglinda doar din neglijenta sau doar ca sa “le arati tu soferilor cine e mai tare” – asta este o mare problema.

        Oricum. din cate stiu, o bicicleta de strada este obligatoriu echipata cu oglinda, ochi de pisica samd. Faptul ca multi cred ca o bicicleta de munte ar fi mai buna pentru mers pe strada pentru ca :sunt multe gropi” nu arata decat lipsa de cunostinte. Sau, ok, mergi pe una de munte dar fii bun cu tine insuti (si cu ceilalti participanti la trafic) si echipeaza-o de strada….

        • Dedalus spune:

          Este foarte raspundite atitudinea nepotrivita a unor participanti la trafic care asteapta intotdeuana ca altii sa-i fereasca si altii sa ghiceasca ce vor ei sa faca.

          Cate viraje fara semnalizare, cate plecari in tromba de pe loc si alte asemenea situatii nu am vazut….

          In Bucuresti se pare ca e de prost gust sa pui semnal cand schimbi directia. La fel de prost gust este si pentru biciclisti sa-si ridice mana cand vor sa schimbe directia de mers.

          Despre asta e vorba: pretentia fiecaruia ca altii sa le ghiceasca intentiile, dorinta de a se simti privilegiat… Ca sa nu mai vorbesc de nerespectarea regulilor de circulatie.

      • HaiMihai spune:

        Aaaa orice sustinator al biciclistilor se lupta in romania cu cu o specie mult mai numeroasa decat biciclistii si foarte virulenta.
        Trecand peste asta… in filmul de mai sus, cred ca biciclistii n-au semnalizari luminoase, ceea ce i-ar face vinovati in fata oricarui echipaj de politie din lume.
        Reveritor la articol….de acord, dar consider ca inainte de toate trebuie EDUCATIE si piste de biciclete. Altfel degeaba avem biciclete.

        • donquijote spune:

          In buna practica a socialistilor, problema resurselor este lasata in seama celorlalti, ei au numai ideile.
          Asadar, fiecare va veni cu pista lui de acasa. Cum ar veni, “pista de la mama lui” (ca nu m-a lasat tastatura sa scriu mai putin academic, “a ma’sii”.
          Pe aia conteaza psd .

    • Cristian - Bogdan Muresan spune:

      Buna ziua .
      Pentru ca am fost bus driver in Londra , va pot informa ca acolo au foarte multe drepturi biciclistii in trafic , cum acolo nu veti vedea ciclist ca se urca in autobuz cu bicicleta din orice motiv , Ce am invatat eu acolo , in perioada de acomodare de conducere cu volanul pe partea dreapta , un fel de scoala , cu 100m inainte de statie , nu am voie sa depasesc biciclistul , rulez in spatele lui , cu autobuzul , la minimum 2m , daca biciclistujl vrea sa ma tina cu 5km/h , asta e , indur pana il pot depaasi cu mai mult de 100 m de urmatoarea statie . doar daca l-ai sters , sau sicanat in trafic , ai plangere la politie si nu e bine de tine sofer ( de orice categorie auto ) . Pentru ca afara ai carnet in urma unor consultatii medicale si a unui test psihologic adecvat , se presupune ca ai spiritul de orientare in trafic si de anticipare , nici acolo biciclistii nu au oglinzi la bicicleta , in cel mai bun caz , ciclistul intoarce capul in spate pentru a se asigura la o depasire , sau schimbare a benzii – directiei de mers . Insa acolo toti au o cultura a mersului pe bicicleta si a conducerii unui autovehicol in trafic , nu ca la noi unde orice frustrat cu un cazan sh cu toba sparta si cateva colanturi de marca pe masina , se crede pilot de raliu pe circuit , sau vreo “tuta ” nimerita intr-un oras mare cu masina de la taticu , sau de la compania multinationala unde lucreaza si care conduce turismul precum vatmanul un tramvai – DRUM DREPT – PRIORITATE TOTALA , cu schimbarea directiei de mers fara semnal si cu semnalizare stanga , sau dreapta pe un drum in curba . Aveti grija stimate domn cu ” biciclist pe capota ” si pe viitor incercati sa va stapaniti si sa-i evitati , ca daca ei gresesc in trafic , va rog sa va ganditi de cate ori gresiti si dumneavoastra in trafic , sa zicem , intr-o saptamana , comparati si vedeti rezultatul . In final , ca de sofer de bus : drumuri bune , drepte si uscate … si atat ca poate citesc aceste posturi si doamne , sau copii .

    • Dedalus spune:

      Dupa cum vedeti, proastele obiceirui au ajuns lege in Romania.

      Politia ar trebui sa amendeze orice bicyclist care circula cu bicicleta de munte (neechipata de strada – far, oglinda, ichi de pisica).

      Mai are sens sa vorbim despre obligativfitatea purtarii castii de protective?!

      Cred ca nu, Nici daca ar fi postate fotografii cu creierii intinsi pe jos oamenii nu ar purta casca,

      Problema e ca desi un sofer ar fi nevinovat daca un bicyclist nu respecta regulile de circulatie, chiar daca instanta la-r absolve de orice vina, este cumplit sa traiesti stiind ca ai omorat un om. Chiar daca nu ai nici o vina.

      Sunt cat se poate de categoric in aceasta privinta, chiar mai transant decat sunteti Dvs.

  5. Dedalus spune:

    Chiar crede cineva ca programul acela din Bucuresti “Voucher pentru bicicleta” avea drept scop “fluidizarea traficului”?!

    Sau “reducerea poluarii”?!

    Sigur, nu se poate nega existenta naivitatii.

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      @Dedalus, eu am spus doar ce scop au astfel de programe acolo unde se aplica in occident. Ce scop de “am eu o firma cu biciclete pe stoc” are programul de la Bucuresti, asta nu am de unde sa stiu.

      • Dedalus spune:

        @MirceaM a comentat in detaliu mai jos. Am acelasi punct de vedere.

        In Londra tinta finantarii a fost nevoia. In Bucuresti, cu totul altceva. Mijloacele de a tinge tinta sunt prin urmare inerent diferite.

        Cele doua situatii reflecta in mic diferenta dintre socialism si capitalism. :-)

  6. Mircea Modan MirceaM spune:

    Sistemul britanic are o mare “buba”: sentimentul ca “se da” nu exista. Tu iti cumperi bicicleta, la pretul pietei, firma te sprijina sprijjinindu-se si pe sine pana la urma, si tot acel sistem normal si decent de deducere (sistemul este adresat alora care mai platesc si taxe) este mai greu de asimilat lui “ne da primaria”, “domana Primar”, PSD-ul. Inadmisibil!
    E ceva Sadiq, impotriva Firii, sa nu marchezi electoral!
    Si mai e ceva. Cate piste de biciclete are Bucurestiul? Ca una e sa mergi printre masini cu biticla si alta pe o pista unde riscul este mult mai mic.
    http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21695863-bucurestiul-nu-avea-piste-noi-biciclete-nici-2017-lucrarile-putea-incepe-primavara-anului-2018.ht
    7 km de piste? Pai draga domnule, cum sa faci 10 km zilnic pe biticla avnd 7 km de piste?Va imaginati 5000 de biciclete “subventionate” calarind cei 7 km de piste, fiecare 10 km pe zi, adica 50.000 de km zilnic, 350.000 saptamanal pe o infrastructura de 7 km? Bun, poate ca informatia e gresita si sunt mai multi….
    Timisoara are peste 60 km basca pista aia care se duce pana la sarbi (37 km) Si avem doar 360.000 de locuitori (nu prea mai vezi biciclete printre masini!)
    Oamenii aia vor circula printre masini sau la munte (eu unul prefer sa merg cu masina printre masini, am avut ceva experiete naspa de tot , plus ca un amic a fost lovit din spate, l-a aruncat vreo 5 metri si a scapat doar printr-o minune)

    Cati Km de piste sunt in Londra? Nu stiu, dar am gasit mii de ruste, unele lungi de zeci de km.
    Una peste alta Sistemul britanic este extrem de logic…dar “nu da”. E Impotriva Firii asa ceva. Simplu!

    • Dedalus spune:

      Perfect de acord.

      As nuanta insa ca exista si oameni pentru care mersul pe bicicleta are o valoare ritualica. Adica, e important mersul pe bicicleta in sine, indiferent de scop sau de utilitate, indiferent de riscuri.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Probabil ca e asa. Totusi, ultima data cand am fost in Londra prevalau scuterele :P
        O gramada de curieri care fac km buni zilnic, mi-a spus un tip care locuia de mai multi ani acolo. Cu bicicleta e doar pentru cei care au aptitudini pentru asa ceva si sunt pasionati. In rest tot metroul e baza. Taxiul era scump ca dracu. Cu autobuzul n-am mers, doar cu metroul si apoi la pas.
        Probabil ca ceva transport electric pe doua sau trei roti, usor, ar fi practic.Daca ai unde parca “sculele”.
        Nu le iei in carca zi de zi. Am experimentat asa ceva si am fost aproape bucuros cand mi-au furat bicicleta (locuiam atunci la bloc, la et 4, fara lift).
        E cam incomoda solutia asta cu mersul la servici, pe biticla, la noi. Unde o legi cand ajungi la serviciu? De hidrant? De banca din parc? De gardul firmei? O cari sus? Acolo unde o pui? Daca mai sunt vreo paispe?
        Nepoata-mea locuieste in Germania…si-a facut un fel de vinci in camera si o ridica zilnic pe perete, pana in tavan… cat o mai rezista nu stiu :P

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      “E ceva Sadiq, impotriva Firii, sa nu marchezi electoral!” – fin de tot. Pot sa plagiez? :)

  7. Marian spune:

    Excelent articol!

    Exista si la noi, in dezbatere parlamentara, o initiativa legislativa gen Bike-to-work http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=15742

    Duamna a manelizat ideea, dupa ureche & posibilitati.

    De 6 ani merg zilnic la serviciu cu bicicleta, in Bucuresti, 12 km dus-intors, e periculos doar pana incerci si stimuleaza atentia distributiva:).

  8. Dyogene spune:

    Dar bineinteles ca nu e decat un program cu iz electoral, o forma fara fond cu care administratia publica (centrala, locala) ne-a obisnuit de atatia ani. Se astepta cineva ca Omerta din primarie sa scorneasca ceva coerent si total dezinteresat?

    Pe de alta parte, de ce mersul cu bicicleta la birou e mai dificil in Bucuresti decat in Londra?
    1. Clima. Una e sa pedalezi pe o temperatura normala vara si fara troiene iarna, cu totul alta e sa pedalezi pe canicula si prin mizeria de zapada de la marginea drumului.
    2. Infrastructura. Aici nu ma refer la partiile de bicicleta, ca se poate pedala foarte bine si pe carosabil. Insa carosabilul din Bucuresti este salbatic, e o adevarata provocare pentru biciclisti. Nu toti se descurca sa faca slalom printre masinile trase pe margine. In Bucuresti, pietonii si biciclistii sunt total ignorati, nimeni nu se gandeste decat la tarficul auto, de asta avem trotuare blocate, murdare etc.
    3. Nu toata lumea are la locul de munca rasteluri de biciclete si dusuri.

    Trebuie create conditii pentru biciclisti, iar asta nu inseamna neaparat piste de bicicleta scumpe. Nu, conditii normale: linii de tramvai in care sa nu-ti rupi gatul, descurajarea masinilor oprite aiurea pe dreapta, parcari mari de biciclete pe langa cateva statii de metrou, strazi curatate. Chestiuni de bun simt…

    • Neamtu tiganu spune:

      Ca biciclist cu experiență mi se pare ca cel mai nasoale sunt gurile și grătarele de canal.

  9. Cinicul spune:

    In voucher este un bon. Simplu. Bag seama ca Guluta al Chiritei vorbea bine romaneste.

    • Mihai Alexandru Craciun Mihai Alexandru Craciun spune:

      Cuvantul voucher exista in DEX. Ca neologism a fost importat acum cateva decenii cu sensul legat strict de tichet valoric turistic. Cum sensul original e mai larg, intre timp s-a largit si sensul romanesc.

      https://dexonline.ro/definitie/voucher

      • Cinicul spune:

        Cuvantul voucher a fost adaugat in DEX online de niste persoane cu o cunoastere limitata a limbii romane. Dex online e un fel de Wikipedia, oricine poate adauga un cuvant si explicatia pe care o stie el.
        In Dex-ul pe care l-am cumparat eu acest cuvant nu exista. Si alte neologisme au fost importate de-a valma pentru cuvinte care deja exista in limba romana asta datorita necunoasterii limbii romane.

        Intre Gulita al Coanei Chirita cu Furculision si Lingurision si Petre Roman si Adrian Severin cu cu neo-frantuzismele anilor 90 si noii noii convertiti la Newspeak-ul din Brave New World-ul sec 21 cu promotie in loc de oferta speciala, sau locaţie in loc de pozitie, nu exista decat o diferenta de acces la internet.
        Tatal lui Petre Roman si prietenii sau ne-au introdus limba rusa, dom Pedro ne-a readus frantuzismele, iar tinerii de azi ne convertesc acum la trenduri, targeturi si promotii.
        Si mai grav este cand intru intr-o intr-o librarie Humanitas si vad ca la usa ma astepta un raft de Promotii. Daca si Humanitas a capitulat la Newspeak, totul e pierdut.
        Abia astept sa vad ce se va intampla post-Brexit, cand engleza va deveni o limba de mana a doua in UE. Tare m-as bucura sa-i vad pe neo-englezitii de azi contorsionandu-se sa pronunte niste cuvinte compuse din germana, limba care va deveni, asa cum se cuvine, limba franca a Europei.

  10. Dragos H spune:

    Inca ceva inceput si nefinalizat… ca, daca tot e la mare, barem sa “ramana in coada de peshte”

    http://www.blackseabike.ro/prezentare-proiect

    Sa le uram succes pe banii UE!

  11. Neamtu tiganu spune:

    Un ciclist cu experiență nu are nevoie de oglinda, se poate asigura întorcind un pic capul. Pe bicicleta e mai ușor sa vezi/sa simți traficul, esti relativ sus și auzi mai bine tot ce mișcă.
    Ca biciclist înțelegi mai bine traficul atunci cind ești la volan. As recomanda fiecărui șofer sa facă citeva ture cu bicicleta pt a ajunge sa-și înțeleagă “adversarii”.

    • donquijote spune:

      Aveti dreptate: un ciclist cu experienta nu are nevoie de oglinda retrovizoare.
      Numai ca pana la faza asta, are.
      Poate ati inceput sa acumulati experienta in alte conditii.
      Daca un ciclist incepator, dotat doar cu increderea in sine si avand in minte convingerea ca doar ceilalti trebuie sa-l protejeze, intoarce capul simultan cu manevrarea ghidonului cu o singura mana … se pot intampla multe ne-bune.
      Sau, se conteaza pe selectia naturala, cand se face propaganda pro-ciclism. Iesiti in numar cat mai mare pe strada, ca poate, pana la urma se vor convinge autoritatile sa amenajeze strazile si pentru ciclisti. Pana atunci, scapa cine poate.
      Din pacate, drumurile sunt concepute pentru vehicule. Faptul ca automobilistii considera ca strada este a lor este un fapt obiectiv; nu te poti lupta cu asta facandu-te ca nu-i asa si taindu-le fata fara sa te asiguri, si contand doar pe reflexele lor.
      Nici automoilistii nu au toti experienta suficienta sa reactioneze la o schimbare brusca de directie a unui ciclist care porneste intr-o diagonala fara ca nimic sa prevesteasca miscarea.

  12. BikeLover.ro spune:

    @toti:
    Oglinda NU este obligatorie in Romania. Daca vrem, ne putem asigura fara probleme intorcand capul. Pacat ca nu multi biciclisti o fac. Si mai pacat e ca semnalizatul e obligatoriu si pe multi ii dor mainile…
    Mai multe detalii legale din perspectiva unui biciclist care incearca sa faca pace intre soferi si biciclisti, in clipul asta scurt:
    https://facebook.com/story.php?story_fbid=1531997843478083&id=236358093042071

    @Mihai Alexandru Craciun:
    Parerea mea: articol interesant, singura greseala deranjanta este acest paragraf:
    “este obligatorie și achiziționarea echipamentului de protecție (cel puțin cască), deci implicit crește și siguranța rutieră.”
    Siguranta rutiera creste cu adevarat cand ai infrastructura dedicata. Si asta este inca o diferenta intre Londra si Bucuresti. Ei chiar au ceva piste.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Alexandru Craciun


Mihai Alexandru Craciun

Mihai Alexandru Craciun este fondatorul comunitatii online si al asociatiei "Construim Romania". Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Buc... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)