CEX-ul PSD și adevăratele probleme ale țării

Domnul Adrian Severin va rămâne în istoria post-decembristă a României prin faptul că, deși demult trecut de clasele gimnaziale s-a văzut la tv că îi era necunoscută compoziția chimică a apei.
Ori prin amintirea că pe vremea când era ministru de Externe în guvernul Ciorbea a comentat negativ faptul că șeful său direct își prelungește excesiv o vizită calificată drept inutilă în SUA.
Dar și deoarece a fost trimis la închisoare pentru vina de a fi cerut mită, luptă pentru amnistie și grațiere.
Dl. Severin își justifică cerința prin necesitatea împăcării generale. Prin prezenta, îi notific domnului în cauză că, cel puțin în ceea ce mă privește, nu vreau sub nici un chip să mă împac nici cu domnia- sa, nici cu alți indivizi de aceeași teapă, care au comis fărădelegi. Și nici nu aspir să fraternizez cu acest gen de ființe.
Tot felul de fruntași din PSD care pozează în extrem de sensibili la tot ceea ce înseamnă istoria României argumentează că amnistia și grațierea sunt cum nu se poate mai potrivite în anul Centenarului. Ca și cum Unirea s-ar fi făcut cu scopul ca tâlharii, violatorii, falsificatorii, cei care cer mită ori comit abuzuri în serviciu să fie lăsați să circule liber prin frumoasele orașe și sate ale României reîntregite.
Dl. sociolog Alfred Bulai, despre care știu că ar fi profesor pe la SNSPA și pe care îl țin minte încă de pe vremea când nu prea știa cum să explice angajarea unor cheltuieli făcute în perioada în care a fost recompensat cu nu mai știu ce dregătorie pare-mi-se de guvernul Tăriceanu, încerca să ne convingă vineri seară într-o emisiune de la Realitatea că prea facem un capăt de țară din legea sau ordonanța amnistiei și grațierii. Indiferent dacă actul în cauză ar fi unul cu dedicație pentru dl. Liviu Nicolae Dragnea, așa cum știe foarte bine orice român cu capul pe umeri. Că doar nu o fi fost, argumenta dl. Bulai, România un teren al cinstei absolute până în clipa în care a ajuns în politica mare dl. Dragnea și i s-a descoperit noianul de afaceri necinstite. Dl. Bulai spunea și că am consumat prea multă energie de câțiva ani buni încoace pe ceea ce, la urma urmei, ar fi o chestiune minoră.
Dacă problema e chiar atât de minoră precum pretinde dl. Alfred Bulai atunci nu înțeleg în ruptul capului de ce, de aproape doi ani încoace, din chiar ziua în care a preluat guvernarea, alianța PSD-ALDE se dovedește prioritar preocupată de amnistie și grațiere. De ce nu lasă de la ea, de ce nu face uitată problema, cu atât mai mult cu cât și cele mai recente sondaje de opinie arată că majoritatea populației nu privește cu ochi buni un astfel de act de falsă clemență. De care primul care ar urma să profite e tot mai puțin popularul președinte al PSD.
Nu înțeleg, de pildă, de ce la CEX-ul al PSD care ar putea avea loc astăzi mai marii partidului iar se pregătesc să ia în discuție amnistia și grațierea. De ce dl. Daniel Tudorache, membru de frunte și vechi al partidului, în prezent primarul sectorului 1 al Capitalei, a declarat zilele trecute că i se pare mai mult decât obligatoriu ca partidul să ia o decizie definitivă în această privință. De ce, cum spuneam, PSD nu face uitată problema. Cu atât mai mult cu cât partidul cade tot mai puternic in sondaje și majoritatea românilor speră ca guvernarea catastrofală PSD-ALDE să se încheie cât mai curând posibil.
Nu înțeleg nici de ce membrii CEX al PSD nu analizează cinstit, pe bune, rezultatele catastrofale ale guvernării, cele care o fac, cum spuneam, tot mai indezirabilă, continuele creșteri de prețuri, tot mai nărăvașa rată a inflației. De ce, din ce motive cartofii, de pildă, costă anul acesta cu mai bine de 30% decât au costat anul trecut pe vremea aceasta când, slavă Domnului!, în anul ce se pregătește să se încheie vremea a fost de partea noastră. Sau de ce suntem din ce în ce mai puțini români în țărișoară, de ce dorința de emigrare este în creștere, de ce majoritatea tinerilor cred că au mult mai mari șanse de realizare pe alte meleaguri. Ori de ce la mai bine de 10 ani de la admiterea României în UE, adică din vremea în care eram preveniți că aceasta presupune și întocmirea bugetelor multi-anuale, România se pregătește să intre în anul 2019 fără să aibă aprobat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. De ce la data de 16 decembrie 2018 încă nimeni, nici măcar un singur oficial guvernamental, nu știe să spună sigur dacă salariile bugetarilor vor fi sau nu înghețate în anul ce vine la nivelul anului în curs, aceasta în pofida promisiunilor ultra-optimiste făcute de Legea inventată de doamna Lia Olguța Vasilescu.
Dacă CEX-ul PSD, întreaga conducere a social-democraților români ar fi preocupați de realele priorități ale țării, de ceea ce îi interesează cu adevărat pe oamenii cinstiți din România, de astfel de lucruri s-ar ocupa. Și nu de împăcarea cu șpăgari dovediți precum dl. Severin ori cu inculpați de rang înalt de talia d-lui Dragnea Nicolae Liviu.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogul adevărul.ro