marți, mai 21, 2024

Cum a preluat România președinția Consiliului European

Dl. Codrin Ștefănescu, clovul etern de serviciu al PSD, devenit încă și mai agresiv, și mai ridicol de când a fost promovat în funcția de secretar general al partidului, a anunțat în ultimele zile ale anului 2018 că social-democrații românii pregătesc pentru începutul lui 2019 depunerea unui plângeri penale pe numele președintelui Klaus Iohannis. În care, nici mai mult, nici mai puțin, plănuiesc să îl acuze de infracțiunea de înaltă trădare.
Aceasta, după ce aceeași Mioriță social-democrată, trecută printr-o operație de schimbare de sex, a făcut anunțul că PSD s-ar gândi (cu ce oare?) să declanșeze operațiunea de suspendare din funcție a președintelui.
Un domn pe nume Petrescu Alexandru, despre care am aflat cu această ocazie că ar fi ministru al Comunicațiilor, se dă cult, pesemne vrea să ne arate că a citit Despre îngeri, cartea d-lui Andrei Pleșu, și îl califică pe președintele Iohannis, “un Arhanghel al Haosului”. Mă rog, cred că dl. Petrescu ar face mult mai bine să se întoarcă, precum Zița lui Caragiale, la Dramele Parisului. Pe astea sigur le înțelege.
Dl. Gabriel Leș, ministrul sătmărean al Apărării, deplânge pe pagina lui de facebook, în fraze interminabile ( prin guvernul doamnei Dăncilă avem, iată, și un surogat de Proust cu pușcă) operațiunile de politizare și de destabilizare a Armatei, la care s-ar deda același președinte care și-a exercitat, firesc, dreptul de a nu accepta propunerea guvernului pentru funcția de șef de Stat Major al Armatei. Dl. Leș se dedă unei operațiuni de dezinformare cruntă, mai pe românește spus, minte prin omisiune, uitând să precizeze că propusul nu îndeplinea condițiile legale.
Doamna Ecaterina Andronescu, reîntoarsă în postul de ministru al Educației, acționează după principiul „un pas înainte, doi pași înapoi”. Face încurajatorul anunț că, în viitor, va căuta soluții astfel încât să nu mai acceadă la catedră acei profesori care nu promovează examenul de titularizare, însă pe data de 29 decembrie, în interviul acordat publicației Hotnews, scoate pe gură enormitatea că plagiatul ar fi o problemă minoră a învățământului românesc. Doamna Andronescu se pronunță, așadar, cam în aceiași termeni în care a făcut-o, la începutul mandatului său de tristă amintire, dl. Popa-Pamblică ot Suceava.
Din această paradă a ridicolului, a aberațiilor debitate de inși care ocupă astăzi funcții de rang înalt în România, nu putea, desigur, să lipsească dezgustătorul domn Tudorel Toader, pata de pe obrazul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Care a anunțat că, în cazul în care președintele Iohannis nu o va numi în funcția de procuror șef al DNA pe favorita domniei-sale, neajutorata doamnă Adina Florea, va da fuguța la CCR și va depune “o lăcrămație”.
Dacă îl punem la o parte pe inenarabilul domn Codrin Ștefănescu, care este doar un politruc iresponsabil, doamna Ecaterina Andronescu și domnii Leș, Petrescu, Toader sunt miniștri. Care de la 1 ianuarie 2019, odată cu preluarea de către România a președinției rotative a Consiliului European, vor sta în capul mesei și vor conduce ședințele la care vor lua parte omologii lor din țările UE. La citirea declarațiilor sus-numiților, și dacă ținem seama și de calitatea profesională și umană a altor demnitari din Guvernul României, a premierului Viorica Dăncilă însuși, îți trec fiori reci pe șira spinării.
Așa încât nu ai cum să nu îi dai dreptate președintelui Comisiei Europene, dl. Jean-Claude Juncker, care, cu câteva zile înainte de sfârșitul anului 2018, declara că România nu este pregătită pentru preluarea în condiții optime a Consiliului. Că nu poți conduce eficient ceva ce denigrezi tot timpul. Așa cum face dl. Teodorovici, insul cu ae de playboy care îndeplinește funcția de ministru al Finanțelor Publice, dl. Codrin Ștefănescu, dl. Liviu Pleșoianu. Lista e lungă și la capătul ei se află președintele Camerei Deputaților, dl. Liviu Nicolae Dragnea, și președintele Senatului, dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Degeaba s-au străfocat să contracareze spusele d-lui Juncker domnii Meleșcanu și Ciampa. În spatele vorbelor d-lui Juncker stau faptele, în spatele celor ale miniștrilor de la București nu stau nici măcar bunele intenții.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. La multi ani.
    An Nou fericit.
    Atentie la neatentie: „Așa încât nu ai cum să nu îi dai dreptate președintelui Comisiei Europene, dl. Jean-Claude Juncker, care, cu câteva zile înainte de sfârșitul anului 2018, declara că România nu este pregătită pentru preluarea în condiții optime a Consiliului.”
    Doar cu vreo doua saptamini inainte de declaratia asta, domnul cu sciatica de la UE, a declarat ca Romania e pregatita pentru presedintia Consiliului UE.

    „Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat miercuri, la Bruxelles, că Guvernul român este pregătit pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, şeful Executivului european precizând că problemele privind statul de drept nu au legătură cu preşedinţia UE, ci cu relaţia bilaterală.”
    http://cursdeguvernare.ro/jean-claude-juncker-romania-este-pregatita-sa-preia-presedintia-consiliului-ue.html

  2. La multi ani si un An Nou mult mai linistit decat cel care a trecut! As dori sa fie si un an „PSD free”, insa cred ca cer imposibilul. Incepand de astazi ar trebui sa fim mai responsabili si mai maturi politic odata cu pesedentia Europei. Ar trebui, de asemenea, sa insistăm si asupra unor dosare importante pentru Romania: infrastructura, securitate, turism, agricultura si sa speculam aceste lucruri si in favoarea noastra. Insa cu astfel de politicieni mai degraba reusim sa scoatem UE din Romania, decat sa ajungem si noi la acelasi nivel cu vesticii. Parafrazînd-ul pe Malraux, as spune ca perioada de președinție a UE detinuta de Romania va fi „linistita” sau nu va fi deloc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro