Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Despre ceva simplu: complicarea fiscalitatii

Madalin-Irinel Niculeasa septembrie 28, 2012 Justitie/Ordine publica, Opinie
6 comentarii 1,323 Vizualizari

Apreciez ca nicicand omenirea nu a avut un grad de complicare mai mare ca cel pe care-l traim zilele acestea in toate domeniile de activitate, incepand cu cele creative sau asa-zis intelectuale si pana la cele materiale, sau asa-zis productive. Dar parca nicaieri complicarea, si nu complexitatea, nu este mai mare ca in materie fiscala. Exista o placere intelectuala de a pune situatiile de fapt fiscale intr-un ansamblu legislativ atat de complicat incat nimeni nu mai intelege de ce si pentru ce. Sa le luam pe rand.

Schimbarea paradigmei. Henry Kissinger, in Diplomatia spune ca secolul 21 a determinat o schimbare a matricei existentiale a statului, anume trecerea de la raison d’état a lui Richelieu la drepturile si libertatile cetateanului, a lui Widrow Wilson. Aceasta trecere are consecinte juridice, inclusiv asupra tehnicii juridice care nu mai exista doar pentru a justifica existenta si desfasurarea statului ci a dobandit o noua utilitate si anume protejara drepturilor si intereselor cetatenesti. Astfel se justifica jurisprudenta nu foarte veche a instantelor constitutionale respectiv a instantelor europene (CEDO si ECJ, spre exemplu) cu privire la importanta tehnicii legislative. In acest sens, trebuie subliniate doua tendinte: prima are legatura cu ceea ce instanta constitutionala din Franta identifica ca fiind obligatia legiuitorului de a adopta legi care sa poata fi accesibile, omului mediu, din punctul de vedere al educatiei, fara ca acesta sa apeleze la specialisti pentru intelegerea acestora, iar a doua priveste prezumtia absoluta si irefragabila relativa la caracterul just al conceptiilor legislative.

Situatia Romaniei. Instanta constitutionala din tara noastra a inceput drumul mentionat mai sus dar nu l-a terminat, in sensul ca exista decizii relative la rolul tehnicii legislative in protejarea drepturilor si libertatilor cetatenesti dar nu exista jurisprudenta care sa sanctioneze complicarea unei anumite situatii juridice dincolo de limita mentionata de instanta constitutionala din Franta: accesibilitatea legii pentru omul mediu. Toate acestea se intampla, desi Constitutia Romaniei face vorbire despre asezarea justa a sarcinilor fiscale ceea ce cuprinde atat accesibilitatea cat si caracterul prezumat just al taxelor si impozitelor. Relativ la asezarea justa a sarcinilor fiscale, trebuie mentionata si pozitia Consiliului de Stat din Franta care a stabilit ca acest caracter poate fi verificat asupra intregului sistem fiscal, adica autoritatea de cenzura poate verifica la un moment dat daca sistemu fiscal este just din perspectiva drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Situatia TVA. Nu exista taxa sau impozit mai complicata decat TVA. Din pacate, accesibilitatea acestui impozit este afectata inclusiv de reglementarea de la nivel european care datorita modalitatii de evolutie a reglementarii nu este totdeauna coerenta, unitara si accesibila omului mediu. TVA-ul nu a avut din totdeauna aceasta forma legislativa, intrucat aceasta este printre putinele taxe al carui concept si design a evoluat in timp. Evolutia in casrcada a TVA-ului s-a rasfrant si asupra accesibilitatii acesteia. Reglementarea raporturilor B2B, B2C, C2B, in aceasta materie este greoaie si incoerenta, neunitara si oarecum artificiala. De aici si preocuparea Comisiei Europene care anul trecut a declansat o discutie serioasa si fundamentala cu privire la structura si principiile TVA. Legiuitorul national este strain si indiferent fata de aceasta realitate juridica aceasta desi consecintele economice nu pot fi ignorate: frauda si evaziunea fiscala de multe ori sunt involuntare, in sensul ca reprezinta o modalitate subiectiva de interpretare a dispozitiilor legale, in lipsa unei posibilitati reale de interpretare obiectiva a dispozitiilor legale.

Raportul contabilitate – fiscalitate. Din pacate relatia dintre cele doua planuri este contemplata incomplet si subiectiv inclusiv la nivel european. Mai exact, raportul dintre planul indrituit sa inventarieze situatia economica si planul apt sa determine sarcina fiscala constituie o preocupare recenta a legiuitorului national. Toate acestea au facut sa avem profit contabil, profit financiar si profit impozabil, spre exemplu, ceea ce permite de multe ori organelor de control fiscal o atitudine subiectiva fata de contribuabil. Cele doua planuri au evoluat in mod independent unul fata de celalalt, fara a se intalni sau intrepatrunde pe traseul lor si doar recent realitatea economica a impins legiuitorul spre o analiza coroborata a celor doua planuri. Efectele juridice ale celor doua planuri, desi diferite, intrucat contabilitatea constituie un mijloc de proba preconstituit de contribuabil, iar fiscalitatea ar trebui sa fie o stare mult mai obiectiva decat contabilitatea, trebuie sa atinga acelasi rezultat, si anume: asezarea justa a sarcinilor fiscale atat la nivel conceptual cat si la nivel de implementare.

Raportul deduceri – scutiri. In jurisprudenta Curtii Europene de Justitie exista o preocupare reala pentru asezarea justa a deducerilor prin raportare la scutiri, in conditiile in care exista o diferenta semnificativa intre cele doua categorii de exceptari fiscale. Daca scutirile presupun un demers mai degraba cognitiv, fiind free of costs, deducerile determina o sarcina administrativa pentru contribuabil care trebuie sa inscrie in contabilitate cheltuielile si sa faca demersuri in sensul justificarii acestora. Relatia dintre cele scutiri si deduceri se analizeaza tinand seama de asezarea justa a sarcinilor fiscale, in sensul ca legiuitorul trebuie sa tina seama inclusiv de sarcina administrativa care sta la baza administrarii acestora. In cazul Romaniei, modificarile legislative din ultima perioada de timp s-au preocupat mai mult de deduceri si din ce in ce mai putin de scutiri. Daca in cadrul acestei relatii mai interferam si notiunea de ajutor de stat, concept de care legiuitorul national trebuie sa tina seama in mod semnificativ in contextul european in care activam, ne vom da seama de cata intelepciune trebuie sa dea dovada legiuitorul pentru a determina asezarea justa a taxelor si impozitelor.

Calitatea de contribuabil. Prin raportare la Codul fiscal francez care da dovada de o mare coerenta in optiunea politica de incadrare a anumitor contribuabilii in cadrul impozitului pe venit sau a impozitului pe profit, spre exemplu, Codul fiscal roman este de o incongruenta desavarsita in aceasta materie; nu exista niciun criteriu sau logica care sa stea la baza determinarii calitatii de contribuabil pentru un impozit sau altul. Asezarea justa are in vedere inclusiv evitarea discriminarii intre contribuabili aflati in aceeasi situatie, principiu care nu totdeauna poate fi implementat in conditiile in care exista o inconsistenta de optiune legislativa cu privire la subiectele impunerii.

Legea fiscala si legea bugetara. Lantul temporal al veniturilor fiscale sau bugetare (depinde de perspectiva celui care analizeaza) impune o suprapunere, chiar daca nu identica, dar cel putin aproximativa dintre criteriile si conceptiile fiscale si cele bugetare. Or, trebuie tinut seama de faptul ca, spre exemplu, diferenta dintre fiscalitatea si parafiscalitate, diferenta atat de semnificativa inclusiv in conceptia Bancii Mondiale, se face cu ajutorul Codului Fiscal respectiv a clasificatiei bugetare a veniturilor realizata de legea bugetara anuala. Aici problemele apar in momentul in care cele doua planuri folosesc instrumente de dimensionare si raportare diferita, respectiv conceptii diferite, adica conceptia contabila folosita de legea bugetara si conceptia fiscala, folosita de Codul fiscal.

Evitarea complicarii se poate realiza nu neaparat prin modificari substantiale sau prin revolutii fiscale ci prin coerenta, asezare consistenta si justa a taxelor si impozitelor, coroborand toate planurile implicate: fiscal, bugetar, contabil, etc.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Vlad A spune:

    excelent articol ! felicitari.
    oamenii ajunsesera nici sa nu mai creada (viseze) faptul ca socialismul (comunismul) ar putea sa cada. chiar daca destul de tirziu, sistemul devenit anacronic si uzat moral in ultima instanta a ajuns falimentar si s a prabusit. ceva mai tirziu, la fel s a intimplat cu speculatori imobiliari si giganti financiari.
    reglementarile abuzive, legile fara numar urmate de ordonante corective, fiscalitatea excesiva, nu pot decat sa paralizeze mecanismele firesti economice si sa genereze coruptie.
    astazi fiscalitatea seamana cu biciul din mina statului impotriva cetateanului (ajuns vaca de muls). si ca orice lucru nefiresc nu poate dura la nesfirsit.

  2. Radu D.L. Popescu spune:

    Mda, imi povestea acum vreo 15 ani un cetatean sirian cum e sistemul fiscal la ei, atunci Siria era un paradis al afacerilor iar la noi incepea implementarea unui sistem fiscal aberant de incarcat.

    In vremea aceea, in Siria daca voiai sa deschizi o afacere, mica productie, cofetarie, magazin, en-gros, restaurant, frizerie era suficient sa mergi la primarie sa faci o cerere prin care iti anuntai intentia. Intr-o saptamana aparea la sediul unde voiai sa iti faci afacerea un inspector de la Primaria care analiza si evalua potentialul afacerii si iti fixa un impozit forfetar pe an. Daca-l plateai, nu aveai nicio problema, fiecare isi vedea de treaba lui nu te mai vizita nimeni, pe vecie. Adio contabilitati sofisticate, adio drumuri la fisc cu tot felul de rapoarte si mai ales adio la armata de functionari de la fisc platiti regeste de la bugetul statului. Asta pentru afaceri mici. La noi, la ora actuala o frizerie trebuie sa faca toate hartiile ca si o fabrica auto sau ca si un hypermarket. O tampenie nemaintalnita!

  3. I spune:

    cand vezi ca nici specialistii nu se descurca…

    Ce ma deranjeaza cel mai tare sunt impozitele pe proprietati si atunci cand statul cere de unde nu este.

  4. n.c. paraschiv spune:

    Si as mai adauga, cu voia dumneavoastra :
    - cresterea gradului de profesionalizare al lucratorilor MF si GF – factor subiectiv desigur, asigurat de grile de verificarea “foarte obiective”, lucratori ce interpreteaza restrictivul si absolutul / exclusivul ;
    - scoaterea din Comisia de examinare a auditorilor fiscali (profesie eminamente liberala) a lucratrilor din M.Fin.;
    - si cu voia dumneavoastra profesionalizarea instantelor de judecata care ar trebui sa priceapa ca trebuie nu este asimilat cu poate (si in mod inevitabil atunci cand vor ele). De asemenea, interventia instantelor in actul administartiv fiscal trebuie facutacu “simt de raspundere”, si nu “la norma”(vezi cazul taxei auto, care a trebuit sa reclame un recurs in interesul legii, pentru ca toate instantele sa se puna cap la cap; nu vorbesc si despre materialul dlui. Sincu, unde cu stupoare aflu ca facturarea si inscrierea in contabilitate sunt operatiuni facultative “deoarece nu le-a cerut clientul”) .

  5. mitika spune:

    Foarte frumos prezentate ideile, din pacate nu le citeste nimeni din cei care ar trebui sa miste ceva. Sistemul este autosuficient si nu vrea schimbare pentru ca in acest fel cel care il formeaza si-ar pierde privilegiile.
    Intrebarea majora este deci: cum sa aiba loc aceste modificari? Inteleg ca sunteti impotriva revolutiei, preferati evolutia, dar ca sa se intample asta este nevoie de vointa politica, inexistenta in acest moment la noi.
    Trist…

  6. Cristian Presura cristi spune:

    intrebare. Cu totii suntem de acord ca murim. Taxele sunt o complicatie a vietii. Intrebarea este daca nu se poate fara… Cu atatia economisti care iau premiul Nobel, nu este unul sa gaseasca o alta solutie la constructia de sosele si salarii pentru profesori decat in a introduce zeci de mii de taxe, cu zeci de mii de figuranti cu dosarul sub brat? Nu se pot colecta acei bani mai SIMPLU???



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Madalin-Irinel Niculeasa


Madalin-Irinel Niculeasa

Madalin-Irinel Niculeasa este avocat specializat pe probleme de taxe, regulatory si drept constitutional, fiind doctor in drept fiscal. Timp de peste 11 ani a fost avocat si parten... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)