Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Doua curti constitutionale : a Germaniei si a Romaniei

Iulia Motoc februarie 12, 2012 Justitie/Ordine publica, Opinie
29 comentarii 4,178 Vizualizari

Cu siguranta acest titlul poate cel putin mira.  Ce legatura ar putea ar fi intre Curtea Constitutionala  Federala a  Germaniei, (Bundesverfassungsgericht) considerata astazi un model european si o Curte Constitutionala a Europei de Est infiintata acum douazeci de ani ? Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost creata intr-un stat care distrusese aproape complet traditia dreptului constitutional pentru a o inlocui  cu  propaganda comunista, ce isi dorea sa poarte numele de drept.

In mod justificat, se afirma astazi despre Curtea Constitutionala a Romaniei ca detine o putere  importanta  de decizie si de influentare a procesului politic  Teoretic este o consecinta a  competentelor extinse ale Curtii , practic decurge si din  frecventa cu care  recurge la jurisdictia Curtii Constitutionale.  Acestea sunt poate aspectele care determina astazi o anumita similitudine intre Curtea Constitutionala a Germaniei, o curte care are competentele cele mai extinse din  Europa, inclusiv cea de a controla constitutionalitatea hotararilor instantelor judecatoresti, si cea a Romaniei.

Cel putin intr-o anumita conceptie a filosofiei liberale a secolelor XIX si XX, puterile statului pot fi limitate si  conflictele dintre ele reglementate numai prin existenta unui control constitutional, in general exercitat de o institutie autonoma, o curte constitutionala.  Competentele cat mai extinse ale curtiilor constitutionale, de care beneficieaza astazi Curtea Constitutionala a Romaniei reprezinta unul dintre cele mai avansate modele de control constitutional din punctul de vedere a stabilitatii unei democratii liberale. Problema este cum sunt ele folosite. Sunt multiplele sesizarii ale Curtii Constitutionale a Romaniei,  un semn al increderii si credibilitatii in  Curtea, asa cum ar putea fi explicate ele in teoria generala a jurisdictiilor ?

Deosebirile dintre Curtea Constitutionala a  Romaniei si cea a Germaniei sunt prea multe pentru a le enumera aici.  As incepe poate cu faptul ca judecatorii  Curtii Constitutionale a Germaniei pot fi membri ai partidelor politice, nu numai inainte, ci si in cursul mandatului. Chiar daca nu sunt membri de partid  pozitiile lor ideologice sunt bine cunoscute de partidele care ii nominealizeaza. Foarte putini din judecatorii acestei Curtii au fost magistrati de cariera. De aceea, schimbarea sistemului de nominalizare a judecatorilor Curtii Constitutionale a Romaniei sau numirea exclusiva a magistratilor de cariera nu cred ca ar schimba nimic din ceea ce se critica astazi la aceasta Curte.

Daca juristii germani au fost formati intr-o scoala de drept solida in care au deprins dincolo textele de lege propriu-zise, moduri de rationament, interpretare si cele de motivare, nu acelasi lucru a caracterizat scoala romaneasca de drept in timpul comunismului-cu exceptii cu adevarat notabile- dar exceptii.  In perioada postcomunista o parte din acei putini juristi care au studiat in strainatate dreptul public au trebuit sa reproduca in buna masura modele profesorilor de la facultatile din Romania unde s-au integrat , pastrand in cel mai bun caz alura lui Ianus. De aceea, pana la schimbarea modului de nominalizare a judecatorilor Curtii  ar trebui sa fie gandita reforma educatiei din dreptul public romanesc.  Sistemul multora dintre aceste  Facultati este unul autoreferential iar forta lor economica importanta nu mi se pare simplu de reformat.

De altfel, modul de nominalizare in Curtea Constitutionala este unul comun Curtilor Constitutionale, cu exceptii ca Spania si Italia, unde o treime  din judecatori sunt desemnati de corpul magistratilor, sau Africa de Sud unde oricine indeplineste anumite criterii poate candida, primeste avizul unei comisii dar, numirea ramane in ultima instanta tot politica.

Ceea ce mi se pare insa complet impotriva unei logici democratice este lipsa de transparenta a unui organism care detine atat de multa putere de decizie intr-un stat asa cum e Curtea Constitutionala din Romania.  In fond, cum poate o astfel de Curte sa detina o legitimitate democratica ? In exclusivitate, prin modalitatea de alegere a membriilor Curtii ? Dilemele sunt determinate si de faptul ca o jurisdictie are specificitatea, limitele sale de transparenta si comunicare. Legitimitatea jurisdictiilor este o tema academica complicata pe care sper sa o abordez intr-o alta contributie.

Revenim aici la modelul german. Dispozitivul unei decizii a Curtii Constitutionale germane este mult mai clar si mai detailat.  Chiar daca deliberarile sunt secrete, pronuntarile sunt publice. Mai mult decat atat, dupa fiecare decizie importanta se elaboreaza si se trimite un comunicat de presa care contine toate liniile de argumentatie juridica  reluate apoi in decizie.  Ele sunt expuse intr-un mod detaliat.

Pronuntarile la Curtea Constitutionala a Romaniei nu sunt publice. Comunicatele de presa nu explica pe scurt motivele juridice care au stat la baza unei decizii desi calitatea lor s-a imbunatatit in ultimul timp. Si atunci cand cand aceste comunicate sunt mai detaliate- cum ar fi cazul amanarii adoptarii unei solutii juridice in cazul sesizarii in cadrul comasarii alegerilor- ele sunt interpretate de cei care nu au o cultura juridica in sensul pe care il doresc.  Care ar fi solutia ? Cea mai la indemna este cea a unor comunicate care sa explice si motivele juridice. O alta solutie ar fi conferintele de presa ?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. area spune:

    Stimata doamna,
    In Decizia nr. 1358/2010 stimabila CCR a scris unele lucruri care frizeaza inconstienta.
    In decizie se motiveaza ca anumite situatii constituie acte de persecutie politica.

    Insa CCR justifica ca asemenea fapte se repara doar prin “recunoasterea” lor. Si evident se invoca imbecila “larga marja de decizie a statului” in chestiunea reparatiilor, conform unei jurisprudente a CEDO, jurisprudenta care, in cel mai evident mod porneste de la premisa ca ceea ce s-a decis in legatura cu unele situatii nascute in state foste comuniste pot fi speculate in legatura cu anumite chestiuni savarsite in state democrate.

    Ceea ce vreau eu sa va spun e urmatorul lucru: o data recunoscut faptul ca acele lucruri despre care decizia 1358/2010 zice ca sunt persecutii politice, fara niciun fel de indoiala va trebui sa aveti in vedere de aici inainte dispozitiile DECRETULUI nr. 547/1969 prin care s-a ratificat in dreptul nostru national o anumita conventie.

    Va las placere sa aflati dvs. singuri despre care conventie e vorba.

  2. Bască ilie spune:

    E foarte interesant ce scrieți și mai ales ce lăsați să se înțeleagă.
    Între ce s-a decis inițial, redus la inedita formulare “a admis sesizarea” ( în comunicat), și „Legea […] este neconstituțională” (în dispozitivul deciziei motivate nr. 51/25.01.2012) este o diferență ca de la cer la pământ.
    Înțeleg că v-a nemulțumit metamorfozarea ulterioară a ceea ce s-a decis inițial și s-ar impune prevenirea unor astfel de rele practici, cameleonice, prin prezentarea mai explicită a dispozitivului, eventual cu explicații suplimentare.
    Altfel spus, la momentul pronunțării nu s-a decis că „Legea […] este neconstituțională”. Dacă se decidea astfel, nu era niciun impediment să apară aceeași formulare și în comunicat. De aici și până la ridicola transformare a acestui incident într-o practică nu mai este decât un pas. Preocuparea dv este salutară, fiindcă găselnița comunicată-„a admis sesizarea”-poate să degenereze, pe principiul faptului consumat, într-o formă necontrolată a ceea ce leagă judecătorii CCR de conținutul dispozitivului ce urmează să fie susținut ulterior prin motivare.
    Mai pe șleau, în acest mod, una decidem și alta vom fuma la motivare.
    Ați folosit o formă elegantă de îngrijorare („cum ar fi cazul amanarii adoptarii unei solutii juridice in cazul sesizarii in cadrul comasarii alegerilor- ele sunt interpretate de cei care nu au o cultura juridica in sensul pe care il doresc”); mă îndoiesc de pericolul interpretărilor posibile ale chibiților, până la momentul publicării deciziei motivate, în comparație cu realul pericol ca judecătorii CCR să schimbe sau să înmulțească textele constatate… doar suspecte de neconstituționalitate (la momentul pronunțării… comunicatului :) ).
    Dacă judecătorii CCR nu cuprind în comunicat (sau, mai grav, nici măcar nu cunosc) conținutul integral al dispozitivului, în momentul când l-au „decis”, avem de-a face cu o scamatorie ieftină: decid să nu decidă, ci doar să promită că va fi ceva OK, de admitere, pe ici-colo sau prin părțile esențiale. Exact asta s-a întâmplat cu decizia recentă, prin soluționarea unui obiect nelimitat al sesizării, întins ca elasticul bun de praștie constituțională. Dacă motivarea întârzia încă o săptămână, poate se soluționau în avans și alte cereri încă neînregistrate la CCR.

    PS. Art. 14 din Legea de org. și funcț. CCR prevede: „Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile”.
    Pentru CCR nu-i nimic incompatibil cu procedura de redactare a minutei ca în completul de judecată al oricărei instanțe, după deliberare.

    • Iulia Motoc spune:

      Stimate Domnule Basca Ilie,

      In acest text, ma refeream la probleme legate de legitimitatea unor curtii constitutionale care au o mare putere de decizie inr-un stat. Ati sesizat bine multe dintre aspecte. Asa cum stiti, un judecatpr care a votat pentru admitere sau respingea unei sesizari isi poate desecretiza votul printr-o opinie concurenta sau, respectiv separata.
      Este perfect adevarat ca pronutarile ar putea fi publice in baza articolului art. 14 din Legea 47/ 1992, pe care il citati. Ceea ce mi se pare relativ dificil este sa modifici o practica de lunga durata a Curtii Constitutionale. O Curtea care este compusa din noua judecatori.

    • curios spune:

      in orice lege, care evident cuprinde multe articole, numai unele pot fi neconstitutionale. Aceste articole trebuie revazute/modificate/reformulate in termen de … de catre legiuitor (care poate retrage legea IN TOTO). “Legea e neconstitutionala”e doar un ZBIERAT de mass-media.

  3. Stefan Jicol spune:

    Diferentele sunt flagrante chiar prin prezenta dvs, ca ofiter acoperit
    la ordinele putiniste ale lui Basescu… Minima moralia, doamna!

    “Deosebirile dintre Curtea Constitutionala a Romaniei si cea a
    Germaniei sunt prea multe pentru a le enumera aici,,
    Ma si miram sa enumerati diferente, eventual sa va deconspirati.

  4. lazard spune:

    Binevenit articolul,dar nu pot uita decizia CC privind reducerea pensiilor care ne-a costat pe toti o scadere a puterii de cumparare cu minim 30%,si astfel bugetarii au pierdut de doua ori,pentru sau din cauza dorintei CC de a mentine 2-300 de pensii deadreptul nesimtite;un fost coleg nu mai are nevoie de pensia lui de medic deoarece abia daca o poate cheltui pe aceia de ,atentie,a mamei sale de urmas de judecator!!!!
    Daca ne gandim si unde am fi daca dupa 90 justitia si-ar fi facut treaba…………….nu ar mai trebui sa comentam hotararea CC privind cainii comunitari!

    • nedumerit spune:

      si in Grecia tot neconstitutional? dar in Austria, Anglia etc (unde doar CIFRELE difera nu principiile de legislare).

  5. mynschrift spune:

    “Pronuntarile la Curtea Constitutionala a Romaniei nu sunt publice. Comunicatele de presa nu explica pe scurt motivele juridice care au stat la baza unei decizii desi calitatea lor s-a imbunatatit in ultimul timp. Si atunci cand cand aceste comunicate sunt mai detaliate- cum ar fi cazul amanarii adoptarii unei solutii juridice in cazul sesizarii in cadrul comasarii alegerilor- ele sunt interpretate de cei care nu au o cultura juridica in sensul pe care il doresc. Care ar fi solutia ? Cea mai la indemna este cea a unor comunicate care sa explice si motivele juridice. O alta solutie ar fi conferintele de presa ?”

    Corect. Dar asta presupune sa nu mai dati comunicatele de presa in aceeasi zi, ci asa cum fac ei, la distanta de circa o luna (comunicatul e din 12 ianuarie 2012, hotararea e din 8 decembrie 2011)

    Bundesverfassungsgericht – Pressestelle -

    Pressemitteilung Nr. 1/2012 vom 12. Januar 2012

    Beschluss vom 8. Dezember 2011
    1 BvR 1932/08

    Zur gerichtlichen Kontrolle der telekommunikationsrechtlichen
    Marktregulierung durch die Bundesnetzagentur

  6. Radu D.L.Popescu spune:

    De fapt, singura mare deosebire intre cele doua curti sunt membri din care sunt compuse, unii-s nemti, altii-s romani. Adica, un neamt inregimentat politic e mai moral decat un roman nemembru de partid.

    Romanasii nostri sunt in stare sa discrediteze si cele mai democratice institutii din lume.

  7. Paganel spune:

    Citez din materialul dumneavoastră: “si o Curte Constitutionala a Europei de Est”.
    Are Europa estică propria sa Curte Constituţională, transnaţională şi nu ştiam noi? Poate voiaţi să spuneţi “şi o curte Constituţională dintr-o fostă ţară comunistă” Mă feresc de încadrarea geografică, deoarece poziţia pe continent poate naşte discuţii…

  8. tzu spune:

    Astept cu interes ca CCR sa respinga o sesizare pe motiv ca nu este de competenta ei sa rezolve acea problema. A fost cazul si poate mi-a scapat mie? Cum este posibil sa te pronunti cu privire la pensiile magistratilor cand tu insuti esti magistrat? V-am dat noi acest drept?

    • Iulia Motoc spune:

      Domnule Paganel,

      Atunci cand suntem sesizati cu problema constitutionalitatii unei legi trebuie sa ne pronutam. Altfel, ar fi ceea ce noi numim in drept, denegare de dreptate. Asa cum stiti argumentatia Curtii in acest caz a fost aceea ca magistratii au statut constitutional fata de alti pensionari.

      Si la aceasta decizie a Curtii am facut opinie separata. Am considerat ca ar fi fost mai degraba justificat ca salariile sa nu fie reduse si nu pensille magistratilor.

      Dar argumentul dumneavoastra ramane pertinent: Cum poti decide in ceea ce te priveste? Si raspunsul al fi : asa cum ar trebuie sa judeci ca judecator al Curtii Constitutionale, adica cu impartialitate.

  9. Iulia Motoc spune:

    Sunt decizii ale Curtii la care am formulat opinie separata. Sunt perfect de acord cu dumneavoastra. Opinie separata publicata in Monitorul oficial nr. 860 din 22 decembrie 2010. Citez o parte din opinia mea separata care incepe cu in dezacord cu solutia adoptata de Curte cu majoritatea de voturi.. În ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri materiale pentru daunele morale suferite de foştii deţinuţi politici, invoc din nou fundamentul juridic şi etic al Legii nr. 221/2009 conţinut în motivele emiterii acestui act normativ şi efectele reparatorii ale acestuia. Legea se referă la victimele regimului totalitar comunist stabilit în România după 6 martie 1945. Acest regim a fost condamnat de mai multe texte internaţionale. Primul document important, care a încercat să abordeze regimul totalitar prin analizarea acestuia, îl reprezintă Rezoluţia nr.1096 privind măsurile de lichidare a moştenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, din 1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se referă la măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste. Este considerat că totalitarismului comunist este o versiune nouă a vechii tiranii (Cf. Hanah Arendt, Originile totalitarismului, Humanitas, 2006, pentru condamnarea regimului comunist din România,Vladimir Tismăneanu şi alţii, Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza dictaturii comuniste în România). Daca aveti timp puteti cititi toata opinia.

    • area spune:

      Stimata doamna,
      Problema nu sunt Rezolutiile 1096/1996 (care la pct. 8 spune exact cum a fost recomandarea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei) si nici nr. 1481/2006.

      Problema e ca, potrivit art. 2 din Conventia asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si crimelor contra umanitatii cei care TOLEREAZA asemenea fapte raspund in fata Curtii de la Haga.
      Un regim politic care emite acte normative asa zis “reparatorii” doar ca sa uimeasca lumea civilizata ca a luat “masuri de condamnare a comunismului” (spunand ca e doar o “raspundere morala a statului” cum in mod cinic isi permit unii membri ai CCR-ului sa zica in mizeria aia de decizie nr. 1358/2010) se gaseste in inconfortabila pozitie, atat fata cu istoria, cat si fata cu adevarul juridic, pentru simplul fapt ca asemenea atitudine constituie acte de TOLERARE a unor fapte trecute de o gravitate extrema.

      Spre exemplu, stimata doamna, stiati ca Expunerea de motive a Decretului nr. 200/1957 precizeaza foarte clar ca in unitatile de munca (infiintate prin decretul secret nr. 6/1950 prin simpla semnatura a unui calau pe numele sau Teohari Georgescu) ca “nu a fost oportuna” declararea si inregistrarea mortii detinutilor in registrele de stare civila timp de 10 ani? Iar Prezidiul Marii Adunari Nationale, printr-o Nota anexa la decretul mentionat, cerea ca in tetul normativ al acestui decret sa fie precizate cuvintele “unitati de munca” (evident, pentru a nu se arata locul survenirii deceselor)?

      Cred ca ar trebui ca struto-camila politico-juridica CCR sa analizeze cu maxima atentie anumite situatii, ca sa nu ne ducem cumva cu gandul ca poate unii membri ai acesteia si-au implinit destinele in perioada exact a regimului despre care au scris cu mana lor ca a saversit “persecutii politice”.

  10. Marius C spune:

    Stimata doamna,

    Sunt de acord cu dvs. Este necesara o reforma a invatamantului romanesc. Dvs. demonstrati asta cu varf si indesat, avand in vedere ca aveti mari probleme in exprimarea scrisa. Ori nu cunoasteti limba romana, ori ati studiat numai in strainatate, situatie in care ma intreb ce cautati la CC a Romaniei. Daca la Curtea Constitutionala justitia se imparte de asemenea personaje care nu stiu nici a scrie romaneste, nu ma mir de ce Presedintele i-a facut penibili pe membrii acesteia.
    In al doilea rand, nefiind jurist nu inteleg prea multe pb.de specialitate. Insa, pot intelege din articolul dvs.ca nu aveti nicio legatura cu logica formala. Ce legatura are Curtea din Germania cu concluzia autoarei referitoare la comunicatele de presa. Oricum, nu stiu ce este la Curtea noastra damboviteana, insa judecand dupa poza autoarei si modul cum scrie e plina de competenta. Regret ca nu m-a facut mama blonda si ….norocoasa!

    • Iguana spune:

      Se vede ca are mari probleme cu exprimarea. reiese si din raspunsul pe care l-a dat de pe facebook. Citez: “Este considerat că totalitarismului comunist este o versiune nouă a vechii tiranii “. Ma intreb daca doamna face si modelling???

      • Iulia Motoc spune:

        Am reflectat mult daca sa raspund la acest gen de comentarii.
        Atunci cand nu se gasesc exemple intr-un text publicat se recurge la unele ipotetice , respectiv la ce as fi putut scrie pe facebook, aspect pe care cititorii acestui articol nu au cum sa il cunoasca.
        In ceea ce priveste, ” logica formala” , am enuntat problema principala pe care am vrut numai sa o introduc in acest articol. O repet: atunci cand o jurisdictie, indiferent care ar fi ea are o influenta foarte mare intr-o societate, trebuie sa reflectam la modul in care deciziile ei sunt intelese. Este o regula democratica elementara.
        ” Logica formala” insemna altceva. Este un domeniu complex care incepe cu Aristotel ” Organon” si se regaseste in cateva dintre deciziile juridice ( de ex. O ‘Donnabhain v.Comissioner din 2010) .
        Altfel atacurile personale de la sfarsit,, exprimate intr-o forma care s-ar dori poate ironica, sunt relativ preocupate.

  11. eu****** spune:

    Iertare, dar cred ca pana si cel/cea care se ocupa de curatenie daca o responsabilizezi – ii explici clar ce are de facut, si o faci transparent – iese treaba buna.

    Desi este relativ simplu si usor de realizat: asigurarea transparentei si, implicit, atunci se intareste si fenomenul de responsabilizare fata de cele decise si comunicate.

  12. Tio spune:

    Noi, romanii, avem nu doar o deficienta serioasa de a intelege si aplica valori europene ci si una de comunicare (respectul si admiratia mea pt incercarea dvs, continuari si ignoratii “atacurile la gramatica”).
    Conferintele de presa (posibil imprevizibile, directe si spontate) risca sa fie contraproductive fara o strategie de comunicare si fara cineva capabil sa le tina sub control. Presupun un parteneriat si profesionalism/responsabilitate din partea tuturor, mai ales mass-media. Exista asa ceva?
    Care institutie a statului roman are, in momentul de fata, o strategie de comunicare si un purtator de cuvint care sa-si merita numele?

    • Iulia Motoc spune:

      Tio,

      Aveti dreptate. De aceea am pus un semn de intrebare la conferintele de presa. Trebuie sa exista o strategie de comunicare. Intru aici intr-un domeniu despre care teoretic nu cunosc multe lucruri. Desi foarte multi dintre raportorii speciali ONU au conferinte de presa in diferite tari, fara sa aiba nicio pregatire in acest sens. Si eu am avut multe astfel de conferinte.

  13. Anonymous Coward spune:

    De acord ca trebuie reformat sistemul educational din RO care formeaza juristi. Dar din ce-am putut eu observa, sentintele CCR sunt publice, inclusiv motivarea. In cam toate deciziile apare urmatoarea fraza:

    “Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

    Imi scapa mie ceva?

  14. Sile spune:

    Vorba lunga saracia omului. Problema de fond e insasi constitutia, gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza dupa cum a caracterizat-o chiar unul din nanasii ei Iosif Boda.Combinata cu mentalitatea celor ce opereaza cu ea da rezultatele pe care le da.Dar vor veni probabil si zile cind se va implini ce scrie la Isaia cap 10 pct. 1,2 si 3. O zi buna !

  15. Maldoror spune:

    De acord . Insa Domnia voastra nu cred ca are dreptul sa faca comentarii de ordin politic pe Facebook . Interventiile Dtra care contin pareri personale despre politica unei tari din UE nu sunt bine venite .

  16. Iulia Motoc spune:

    Stimate Domnule Maldoror,

    Nu am comentat nimic poltic pe Facebook nici inainte nici dupa ce am devenit judecator al Curtii Constitutionale. Sunt aspecte care exced acest articol dar va raspund. De altfel sunt putin suprinsa de unde detineti aceste informati.

    Impreuna cu colegii mei de la Universitate am decis in 2009 sa avem conturi pe Facebook pentru a fi in legatura cu alumnii nostri.

    Sunteti unul dintre fostii nostri absolventi sau fosti colegi de liceu, Facultate etc care stiu cu adevarat ce postez eu pe Facebook.?

  17. Iulia Motoc spune:

    Stimate Domnule Maldoror,

    Cu siguranta foarte multi nu v-ar raspunde la ceea ce scrieti.. Multi din judecatorii Curtiilor Constitutionale sunt profesori sau universitari si in aceasta calitate se pot exprima. Confundati oblogatia de rezerva cu cea a de fi redus ca judecator al Curtii la o tacere absoluta.

    Nu ati raspuns la intrebarea principala: V-am intrebat unde si cand am facut afirmatiile pe care pretindenti ca le-am facut? Nu ati raspuns pentru ca ele nu exista.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Iulia Motoc


Iulia Motoc

Doctor in drept international al Universitatii Paul Cézanne, Aix- Marseille, profesor universitar la Universitatea din Bucuresti, membru al Comitetului Drepturilor Omului ONU. Di... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)