Eșecul previzibil al moțiunii de cenzura și șansa revenirii la normalitate

Orice analiză cât de cât serioasă arată că la 1 ianuarie 2019 România va prelua președinția Consiliului european cu același guvern PSD-ALDE condus fie și doar de formă de d-na Viorica Vasilica Dăncilă.
Moțiunea de cenzură, pe care se pare că PNL o va depune astăzi, nu are nici cea mai mică șansă de a fi victorioasă. Opoziția este departe de a fi adunat cele 50 de voturi de care ar mai fi avut nevoie pentru ca istoria din anul 2012, atunci când guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost trimis acasă, să se repete. Indiferent dacă se confirmă faptul că încă doi sau poate chiar mai mulți parlamentari PSD au dezertat în partidul Pro România, chiar dacă se poate conta pe absența de la vot a câțiva dintre deputații sau senatorii PSD nemulțumiți de felul în care dl. Liviu Nicolae Dragnea înțelege să conducă destinele social-democrației-românești, chiar dacă toți parlamentarii Opoziției (PNL, USR și PMP) vor fi prezenți în sală, soarta moțiunii este pecetluită.
PNL nu a știut să negocieze, s-a îmbătat cu succesul de miercurea trecută când mai-mai că era pe punctul de a-i înlătura de la șefia Camerei Deputaților pe domnii Dragnea și Iordache și cu asta, basta.
Invitat duminica trecută la emisiunea lui Claudiu Lucaci Ultima ediție de la TVR, președintele Pro România, dl.Victor Ponta, s-a făcut că habar nu are de moțiune pentru ca ceva mai la vale, obligat de insistențele moderatorului, să admită că parlamentarii din subordine vor vota necondiționat în favoarea înlăturării domnului Dragnea de la șefia Camerei Deputaților, la o adică și-ar da votul și pentru căderea guvernului Dăncilă, însă numai dacă vor primi garanții ferme că acestuia ii va urma obligatoriu un altul tot controlat de PSD. Eventual condus de d-na Corina Crețu. Însă că, în nici un caz, nu ar vota în favoarea înlocuirii Cabinetului Dăncilă cu unul avându-l la conducere pe dl. Ludovic Orban. Dl. Ponta nu a făcut nici un secret din faptul că se află și astăzi în bune relații cu un număr consistent dintre parlamentarii principalului partid aflat la guvernare. Este mai mult ca sigur că nici unul dintre aceștia nu își dorește intrarea în opoziție, de unde și prudența d-lui Ponta. Care dorește răzbunarea, înlăturarea din toate funcțiile posibile a d-lui Dragnea, lăsând însă deschise toate căile de comunicare cu PSD. Cu marea masă a pesediștilor. Cine știe, se prea poate ca dl. Ponta să se gândească la faptul că, odată dl. Dragnea scos definitiv din orice joc politic, Pro România chiar să fuzioneze cu PSD, în fruntea căruia să revină nimeni altul decât chiar dl. Victor Viorel Ponta.
PNL nu a izbutit să ofere nimic concret UDMR-ului care, și de data aceasta, va fi de partea d-lui Dragnea, amicul d-lui Orbán Viktor, de la al cărui Fidész zisa uniune culturală ia mereu lumină. Nu avem indicii nici că minoritățile, altele decât cea maghiară, ar putea măcar să se gândească să voteze în favoarea căderii guvernului Dăncilă. Practic, nimic senzațional nu se va mai întâmpla până la sfârșitul anului. În afara unor agitații ori șicane și, probabil, a continuării alunecării pe tobogan a PSD în preferințele electoratului. Un fenomen la care o contribuție importantă va avea, indiscutabil, recent încheiata Alianță a Vestului.
Nu frica de secesiune, nu posibilitatea ca parafarea ei să însemne primul pas în desprinderea Ardealului explică accesele de isterie ale vectorilor de imagine din PSD. Ci faptul că, odată această Alianță încheiată, Ardealul este pentru multă vreme de aici încolo pierdut de PSD.
Văd în aceasta un prim semn al revenirii la normalitate.