Home » Opinie »Politica & Doctrine »Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

… extra-ordinarul banalitatii – s-au bagat masline la colt (epifania Dragnea)

Alin Fumurescu iunie 22, 2018 Opinie, Politica & Doctrine, Reactie rapida, Societate/Life
15 comentarii 4,584 Vizualizari

… pentru ca un val de entuziasm, impletit cu un fior de neliniste, precum intr-un martisor intarziat, a strabatut tara de la un capat la altul. Vorba lui Toparceanu:

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Telefoanele au inceput sa zbarnaie, retelele de socializare s-au aglomerat (si) mai mult.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie.

Oameni care nu-si mai vorbisera de ani buni, si-au redescoperit afinitatile sau, dupa caz, antipatiile politice.

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină.

Ai auzit verdictul?

Într-o clipă, alarmate,
Ies din şanţuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-şi săbiile.

De la condamnarea lui Adrian Nastase n-a mai fost atat vuiet si vaiet.

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.

Televiziunile o tin intr-un “breaking news” care nu se mai “break” nici macar pentru publicitate.

Trei petunii subţirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorbă între ele:
“Ce ne facem, fetelor?…”

Ce s-a intamplat, de fapt? O prima instanta l-a condamnat (din nou) pe Liviu Dragnea, la inchisoare cu executare. O nimica toata. L-au ciuruit.

Normal.

A venit toamna.

Toamna vine in fiece an, doar gazele si florile si frunzele lui Toparceanu sunt luate de fiecare data prin surprindere.

Avea si Calin Popescu-Tariceanu dreptatea lui, cand pomenea de intoarcerea la vremuri de mult apuse. Doar ca pe invers. Ca atunci, a inceput sa ne ia prin surprindere normalitatea. Banalul. Ordinarul. Andrei Plesu, cu inconfundabila-i savoare, povestea ca, pe vremea comunismului, in Germania, la brutarie, oamenii se uitau chioras cand intreba, candid: “Aveti paine?” Implicit in cautatura urata a vanzatorului era si raspunsul: “Normal ca avem paine, doar de aia suntem ‘Brutarie’. Iti bati joc? Faci pe desteptul?” Habar n-avea bietul neamt (din Vest), ca sub comunism la Brutarie nu se gasea intotdeauna paine, la Macelarie nu intotdeauna carne, ba chiar nici la Librarie intotdeauna carti. Si mai zicea Andrei Plesu ca, la Revolutie, prima savoare a libertatii a fost cand o vecina, infruntand gloantele, a venit si-a strigat: “S-au bagat masline la colt! Si nu e coada!”

Asta e revolutia normalitatii. Pentru noi, insa, ordinarul e inca extra-ordinar. Noi nu ne-am pierdut prospetimea senzatiilor.

Suntem precum bolnavul de cancer care se bucura in fiece dimineata ca rasare soarele sau ca (inca) nu-l doare nimic.

[Banc, nu intamplator, de pe vremea lui Ceausescu: Dupa un accident de circulatie, militianul intervieveaza impricinatul - "Ce s-a intamplat? Impricinatul, candid precum Andrei Plesu, raspunde: "Conducatorea automobilului din fata mea a semnalizat ca va vira la stanga." "Si?" intreaba nerabdator militianul. "Si, contrar previziunilor mele, a virat la stanga!"]

Pentru pretentiosi, putem, insa, ridica nivelul discutiei.

Epifania e extra-ordinara. Mergea Saul pe Drumul Damascului, cand a avut o epifanie care i-a schimbat viata, numele si soarta crestinismului. Ce e, de fapt, epifania? Epifania e aratarea a ceea ce era acolo tot timpul, sub nasul tau, dar n-o priveai pentru ca erai prea obisnuit s-o vezi. O vedeai, dar n-o priveai. (Cam ca la James Joyce, turnul cu ceas din Dublin.)

Cu alte cuvinte, epifania e extra-ordinarul ascuns in inima ordinarului.

In Romania secolului XXI, l-au condamnat pe Dragnea.

Ce ne facem, fetelor?

La Toparceanu a venit toamna. La brutarie au paine. La macelarie au carne. La colt s-au bagat masline – si nu e coada. O epifanie!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Stefan spune:

    Măcar de-ar fi Epifanie! Cei care știau, credeau și înainte. Cei care neagau, vor nega și de acum înainte pentru că, nu-i așa, e mult mai ușor să nu recunoști că ai greșit.
    Ar trebui sa fie i Schimbare la Fata (și minte!), nu e deajuns o Epifanie.

  2. Mircea M. Cociu spune:

    Excelent!

  3. Ion Adrian spune:

    :) dar si aplauze!

  4. victor L spune:

    Sase ani in urma:
    Il vad venind si pare ingrijorat de ceva; dau sa-l intreb ce-a patit, dar nu ajung sa zic nimic:
    – Ai vazut ce i-a facut? se repede spre mine ca spre o oaza salvatoare. Parca-i zaresc lacrimi in ochi.
    Sint surprins, nu stiu niumic:
    -Cine? cui?
    – Ăla, lu` Nastase! si, nu glumesc, erau lacrimi pe obrajii sai. Credea ca a gasit un umar pe care sa plinga.
    – Dece Basescu?
    - Pai nu e Justitia toata a lui?
    Si nu glumea, lacrimile erau vizibile, o tristete sfisietoare i se auzea din glas.
    NB,
    “-Cine-i?…Ce-i?…Ce-a fost pe-aici?…
    Ciripesc cu glasuri mici
    Cinteze si pitulici.
    Doar un pui de pitigoi,
    Int-un varf de fag pitic
    Sta cu penele vulvoi
    Si, facand pe suparatul:
    -Ce sa fie? Nu-i nimic.”
    ……………………………………………
    A…trecut si Liviu Dragnea :P

    • cetățeanul turmentat spune:

      Dacă tot o dăm în Topîrceanu, avem și varianta asta;
      ………………………………………..
      ”Eu nu stiu limanul spre care
      Pornesc cu bagajul acum,
      Ce demon ma pune-n miscare,
      Ce taina ma-ndeamna la drum.

      Dar simt ca m-apasa peretii,
      Eu sunt chirias trecator:
      În scurtul popas al vietii
      Vreau multe schimbari de decor.”
      ……………………………………………..
      Dacă limanul ăla o fi Costa Rica, Rahova sau Brazilia, rămîne de văzut. Interesant este că balada asta face vorbire și despre o anume Irina
      ……………………………….
      ”Ferestrele unse cu var…
      În fata sta coana Irina
      Si-n curte, un fost arhivar.”
      …………………………………….
      O fi arhivarul de la SIPA, parcă poți pentru ca să știi?!

      • victor L spune:

        Da` varianta cealalta, “hîc, io cu cine votez” ai rezolvat-o?

        • cetățeanul turmentat spune:

          Yep! Nu vreau să mai aleg răul cel mic, așa că o votez pe Floricica Dansatoarea! E singura care se poate înțelege cu Dăncilă și amîndouă pot așeza România la locul cuvenit pe harta Europei. Răul cel mare la pușcărie, răul cel mic la el acasă la Sibiu la pus faianță, e vremea celor fără glas care reprezintă Romînia profundă.

          • victor L spune:

            Sa inteleg ca ai ales varianta eroului morometian, de pe imas, care, simtind ca e invins, a imputi, pardon, a deviat discutia :P

  5. neamtu tiganu spune:

    Din aceeasi categorie, la un aprozar era un anunt “avem varza acra”, un sugubat a adaugat, “inca o lovitura data capitalismului”.
    Adevarul e ca desi nemtiilor capitalisti li se spune si “Sauerkraut”, de la dragostea lor pt. varza, totusi aceasta nu e pe gustul nostru, asa ca am trecut si noi la “normalitate”, back to the roots, adica punem singuri varza la murat, care este absolut exceptionala.

    • Zev spune:

      Eh, NT, count your blessings, voi va rasfatati cu varza murata acasa… Daca nu te opreai in Germania si treceai apa, nu numai ca varza indigena murata acasa se transforma intr-o chisalita de nemancat (nu ma intreba de mecanismul biochimic, stiu doar ca iese ceva de film horror), dar si la vama nu poti sa treci cu un burduf de branza, mai degraba scapi cu ceva material fisionabil sau un AG-7. Ca biosecurity, ca unique aia si ailalta, ca protejarea fermierilor locali de nus’ce musca sau microrganism, de-ale lor. Asa ca suntem fericiti cu sauerkrautul nemtesc, si castraveti murati israelieni, care macar mai seamana cat de cat cu ce stim. Sa ma scuze AF pentru off topic.

    • donquijote spune:

      Parca si varza se acreste mai corect in Germania

  6. Dan Nicolescu spune:

    Nu va bucurati !
    Nu s-a schimbat nimic, Dragnea va ramine, ca si Dancila, ca si haita din parlament si haitutele din judete . Pur si simblu se vor sterge la dos cu sentinta de condamnare.
    Nu vedeti ca toti, inclusiv asa zisa ” opozitie ” si presa straina, scriu si vorbesc despre ” condamnarea in PRIMA INSTANTA ” ca si cind ar fi vorba despre judecatoria din Videle, nu de CURTEA SUPREMA A ROMANIEI !
    Problema ramine, si va fi rezolvata numai daca Presedintele Johannis are ” cojones ” .
    Al doilea personaj care poate face ceva. daca renunta la coportamentul de domnisoara, este Dacian Ciolos. Spre deosebire de presedinte, care este incorsetat de constitutie, Dl. Ciolos poate chema multimile . in numele libertatii de exprimare, la iesire masiva in strada. Dar ii trebuie o atitudine de Avram Iancu, ” NO HAIDEM “, nu de temporizare gen Iuliu Maniu in aanii 1940-44, si un limbaj de tribun, Mai trebuie o conditie, codosii politici profesionisti din PNL, PMP si USR trebuie sa il sprijine in acest moment crucial.
    Nu exista decit citeva zile disponibile ! Am ajuns la momentul ” acum ori niciodata ” si ” Care pe care “

  7. Constantin spune:

    “… extra-ordinarul banalității…”

    Eu văd lucrurile puțin diferit…nu știu cum, dar campionatul mondial de fotbal transmis zilele acestea la TV mă marchează.

    Cred că situația seamănă mai mult cu cea a unui arbitru de fotbal care pentru a părea imparțial, după ce-i anulează un gol valabil, acordă în favoarea unei echipe vreo două lovituri libere pentru faulturi dure în urma cărora săracii băieți au rămas cotonogiți pe viață, pe la mijlocul terenului, după care-i elimină un jucător pentru un henț în careu imaginar și acordă celeilalte echipe două penalty-uri, pentru a fi sigur că va câștiga meciul.

    Noi ne bucurăm, după cum văd, pentru acordarea, în mod corect, ce-i drept, a unei lovituri de pedeapsă pe la centrul terenului…

  8. oranghutan spune:

    Da, dar până la normalitate mai e. Să-l vedem pe mustăcios condamnat definitiv şi nu uşchit din ţară cu trei zile înainte de sentinţă, după modele deja celebre.

  9. The Notorius BIB spune:

    Corect, vorba regretatului Toma Caragiu… “Serviti icre, sunt de peste!”

    Excelent punctat.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alin Fumurescu


Alin Fumurescu

om Citeste mai departe


E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)