Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

În cazul represiunii din 10 august 2018, putem discuta de infracţiuni contra umanităţii?

Alexandru Cristian Surcel august 21, 2018 Justitie/Ordine publica, Opinie
14 comentarii 3,450 Vizualizari

În seara zilei de duminică, 19 august a.c., Ilie Gîzea din Turnu Măgurele, în etate de 68 de ani (62 de ani după alte surse), a decedat în timp ce era tratat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean Teleorman, din Municipiul Alexandria. Domnul Gîzea suferea de o hemoragie digestivă, survenită sau agravată în seara zilei de marţi, 14 august, când a fost iniţial internat la spitalul din Turnu Măgurele şi transferat rapid la Alexandria. Starea sa era deja foarte gravă şi după câteva zile nu a mai rezistat şi a făcut stop cardiorespirator. Nu a mai putut fi resuscitat. În timp ce prietenii şi familia afirmă că nu ştiau că domnul Gîzea ar fi suferit de vreo boală cronică, medicii din Alexandria susţin contrariul. La rândul său, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a deschis un dosar de moarte suspectă şi o necropsie urmează să aibă loc marţi, 21 august.

Cazul domnului Ilie Gîzea poate părea un caz obişnuit din spitalele româneşti, inclusiv din cele din judeţul Teleorman, cândva faimos ca loc de origine al marelui romancier Marin Preda şi drept cadru al multora dintre prozele celebre ale acestuia, dar acum mai degrabă asociat cu „baronul” maxim al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Nicolae Dragnea, şi cu oamenii din încredere ai acestuia, prim-ministrul Vasilica Viorica Dăncilă şi ministrul afacerilor interne, Carmen Dan. Atât doar că, în funcţie de rezultatele necropsiei, s-ar putea ca acest caz să nu fie chiar atât de banal. Asta pentru că domnul Ilie Gîzea, care pare să nu fi fost foarte încântat de prestaţia conducătorilor ţării noastre proveniţi din acelaşi judeţ cu domnia sa, a luat parte la protestul de la Bucureşti de vineri, 10 august 2018, aşa-numitul „protest al diasporei”, unde, pe la orele 17, a fost gazat, a început să-i curgă sânge din nas şi s-a prezentat la una din ambulanţele SMURD, unde a primit îngrijiri medicale, dar a refuzat internarea.[1]

Domnul Ilie Gîzea a fost aşadar una din cele 452 de persoane care, în urma violenţelor care au avut loc în după-amiaza şi în seara zilei de 10 august 2018 şi în noaptea care a urmat, au avut nevoie de îngrijiri medicale. Dintre cei 452, au fost circa 35 de jandarmi cu răni uşoare şi foarte uşoare şi restul protestatari sau simpli trecători, dintre care unii au trebuit chiar şi operaţi pentru îndepărtarea bucăţilor de grenade şi suturarea rănilor. Dacă necropsia va confirma intoxicarea cu gaze CS sau cu alte gaze din dotarea Jandarmeriei Române drept cauză a hemoragiei care a provocat moartea domnului Gîzea sau doar drept factor favorizator al morţii, pe fondul unor afecţiuni cronice preexistente, cei care au organizat, comandat şi executat intervenţiile în forţă ale jandarmilor la acea dată au o mare problemă cu legea penală. Iar numele Ilie Gîzea se va adăuga seriei negre a numelor de decedaţi care însoţesc momentele deosebit de violente care au punctat ultimele trei decenii ale istoriei românilor.

Însă chiar şi dacă moartea domnului Ilie Gîzea la numai 9 zile de la evenimentele din 10 august, în urma unei agonii care a debutat la doar 4 zile după respectivele evenimente, este o simplă coincidenţă, este foarte posibil ca organizatorii şi executanţii represiunii de acum zece zile să aibă deja o mare problemă cu legea penală. Deja s-a strâns o cantitate enormă de dovezi privind excesul de zel şi brutalităţile gratuite ale unora dintre jandarmi; aceia probabil nu vor putea scăpa fără nişte consecinţe cel puţin disciplinare, dacă nu chiar penale (infracţiuni precum purtarea abuzivă şi vătămarea corporală).

Sunt însă multe alte fapte legate de desfăşurarea evenimentelor din 10 august care creionează scenariul unei acţiuni concertate şi deliberate a unei Jandarmerii voit agresive, care a provocat în permanenţă după primul incident, cel de la orele 16.30, şi care, în jurul orelor 23, a declanşat un atac general asupra protestatarilor şi trecătorilor. Acest atac a continuat şi după degajarea Pieţei Victoria, pe bulevardele şi străzile adiacente, pe o rază destul de mare, până la orele 2 noaptea. Există indicii chiar şi despre incidente provocate voit şi informaţii false intenţionat distribuite jandarmilor pentru a escalada violenţa acestora, precum şi despre formarea de către ministrul Carmen Dan, comandanţii Jandarmeriei, prefectul Capitalei şi alţi oficiali a unui grup infracţional organizat, responsabil de scenariul derulat la 10 august 2018.

Nu putem afirma deocamdată că aşa este, dar nici nu putem exclude posibilitatea să apară dovezi potrivit cărora inclusiv violenţa huliganilor prezenţi la protest era parte din scenariu şi că provocatori au fost deliberat infiltraţi printre protestatari (tot aşa cum în mod deliberat, cu câteva zile inainte, un cunoscut post de televiziune a difuzat un interviu halucinant, cu un personaj care a mai strălucit pentru declaraţiile sale iresponsabile şi fanteziile violente şi în anul 2013, când nu a ţinut seama de boicotul declarat de mişcarea de protest şi s-a prezentat în faţa comisiei parlamentare speciale pentru evaluarea proiectului Roşia Montană, prezidată de acelaşi domn Darius Vâlcov care astăzi este strategul economic al guvernului Dăncilă). Sună incredibil pentru o ţară membru al Uniunii Europene, dar în România astfel de înscenări sângeroase s-au mai întâmplat şi unii din cei implicaţi în evenimentele de atunci- vorbim de anii 1989-1991 şi 1999- sunt încă activi în structurile de forţă ale statului. Dacă această posibilitate se va confirma ca fiind realitate consumată, ne vom afla din nou în situaţia incendierii autobuzelor MAI de către proprii agenţi în civil în Piaţa Universităţii la 13 iunie 1990.[2]

Dosarul 13-15 iunie 1990 se află în prezent în faza de cameră preliminară a procesului penal. Este un dosar de infracţiuni contra umanităţii, astfel cum a fost calificat în cele din urmă, după repetate încercări de muşamalizare şi de clasare şi după ce statul român a pierdut la CEDO în faţa Asociaţiei „21 Decembrie” şi a Asociaţiei Victimelor Mineriadelor. În acest dosar există şase decese confirmate oficial (plus misterul neidentificaţilor de la cimitirul Străuleşti II) şi un număr mult mai mare de răniţi şi de persoane care au fost arestate abuziv, unele dintre ele pentru mai multe luni, timp în care au fost supuse unor intense torturi fizice şi psihice. Evident, chiar şi în situaţia în care se va confirma că decesul lui Ilie Gîzea din Turnu Măgurele a fost cauzat sau favorizat de cele petrecute la 10 august 2018, evenimentele recente nu au gravitatea celor de acum 28 de ani. Dar, dacă ele constituie un scenariu unitar servind puterii politice actuale, un fel de puci eşuat al lui Erdogan, ne confruntăm cu un eveniment neplăcut de asemănător, cel puţin cu prima parte, cu acel 13 iunie dinainte de sosirea minerilor la Bucureşti în zorii zilei următoare.

Asemănarea dintre cele două evenimente înseamnă însă şi o asemănare juridică? Mai precis, pentru calificarea penală a evenimentelor din 10 august 2018 stă în picioare încadrarea de infracţiuni împotriva umanităţii? Nu mă refer aici la excesele de zel ale unor jandarmi oarecare, care şi-au închipuit că uniforma pe care o poartă reprezintă o licenţă de a bate oameni fără să suporte consecinţele. Dacă o astfel de acuzaţie poate fi luată în calcul, ea îi priveşte pe comandanţii Jandarmeriei, pe prefect, pe ministru, poate şi pe posibilul instigator moral, omul care nu are autoritate directă asupra structurilor de forţă, dar are oameni de încredere plasaţi în funcţiile cheie, domnul Liviu Dragnea. Sau a fost o intervenţie destul de comună pentru ceea ce în limba aliatului strategic se numeşte „riot police”, cu violenţa pe care o mai putem vedea din când în când în buletinele de ştiri?

Aflată în Capitolul Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal republicată, fapta de infracţiuni contra umanităţii este reglementată în articolul 439:

(1)       Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

a)         uciderea unor persoane;

b)         supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;

c)         sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;

d)         deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;

e)         torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;

f)          violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;

g)         vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;

h)         provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;

i)          întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;

j)          persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;

k)         alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)       Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârşite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.[3]

Precum putem observa, avem de-a face cu o infracţiune care se poate realiza prin mai multe modalităţi, unele mai grave, altele mai puţin grave, cu intenţie directă (rezultatul antisocial este urmărit prin realizarea faptei) sau indirectă (rezultatul antisocial este acceptat de autor drept o posibilă consecinţă a faptei) şi, în unele ipoteze, chiar pentru un scop subsecvent (de exemplu, modificarea compoziţiei etnice a unei populaţii). Deşi când vorbim de infracţiuni contra umanităţii şi de genocid suntem tentaţi să gândim în cifre mari, de ordinul miilor, sutelor de mii şi milioanelor, cum din păcate istoria secolului XX a cunoscut destule cazuri, putem fi în prezenţa unei fapte de infracţiuni contra umanităţii chiar şi atunci când există o singură victimă, iar fapta nu are drept consecinţă moartea acesteia.

Prin urmare, dacă evenimentele din 10 august 2018 au constituit un scenariu planificat din timp, pregătit prin inducerea în mass media a ideii că acest protest va lua o turnură violentă prin care se va încerca răsturnarea Puterii rezultate din alegerile de la 11 decembrie 2016 şi executat prin derularea provocărilor şi a violenţelor din ziua şi noaptea în discuţie, trebuie să vedem dacă acest scenariu este încadrabil în dispoziţiile articolului 439 Cod penal.

În primul rând, avem de-a face la 10 august 2018 cu un atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile? Nu avem foarte multă jurisprudenţă în materie, deşi istoria recentă a României a fost marcată de o succesiune de regimuri de dictatură care, fiecare, a avut episoadele lui de terorism de stat. Nu avem nici foarte multă doctrină juridică care să ne ghideze, fiind vorba de o infracţiune recent introdusă, care nu a existat în Codurile penale din 1864, 1937 şi 1969. Prin urmare, cum definim o populaţie civilă care să fie supusă atacului generalizat sau sistematic? Dacă atacul Jandarmeriei din seara zilei de 10 august 2018 poate fi uşor calificat ca un atac sistematic, în fond vorbim de folosirea unor tactici militare de către un corp militar, putem avea în vedere cei circa o sută de mii de oameni care se aflau în seara respectivă în Piaţa Victoriei, civili, majoritatea paşnici, ca reprezentând o populaţie civilă în sensul avut în vedere de articolul 439 Cod penal?

Prin urmare, ca să ne orientăm, haideţi să analizăm reglementarea articolului 7 din Statutul Curţii Penale Internaţionale de la Haga, de unde este preluată definiţia infracţiunii din Codul penal român din 2009, mai exact a paragrafului 2 litera a:

2. În scopurile paragrafului 1;

a) prin atac îndreptat împotriva unei populaţii civile se înţelege comportamentul care constă în comiterea multiplă de acte vizate la paragraful 1 împotriva oricãrei populaţii civile, în aplicarea sau în sprijinirea politicii unui stat ori a unei organizaţii având ca scop un asemenea atac;[4]

Aşadar, oricare populaţie civilă poate însemna şi mulţimea de circa o sută de mii de oameni care participa la protestul din Piaţa Victoriei şi care a fost gazată în mod repetat, atacată cu bulanele şi cu tunurile cu apă, hăituită timp de mai multe ore pe toate bulevardele şi străzile din jurul Pieţei Victoria, cei conduşi administrativ la secţii de poliţie fără vreun motiv legitim, precum şi civilii aflaţi în trecere şi agresaţi de jandarmi. În mod şi mai indubitabil avem de-a face cu un atac sistematic asupra unei populaţii civile care atrage incidenţa articolului 439 Cod penal, dacă toate acestea au făcut parte dintr-un plan stabilit dinainte şi executat de mai multe instituţii ale statului român împotriva mişcării #rezist, plan care doar a folosit ca subterfugiu legal dispoziţiile Legii nr. 550/2004 a Jandarmeriei Române cu privire la evacuarea unui protest devenit violent.

Pentru a susţine această teză trebuie desigur ca atacul sistematic asupra unei populaţii civile să îmbrace una din modalităţile indicate de articolul 439 Cod penal. Ei bine, prima care se potriveşte evenimentelor de la 10 august 2018 este cea prevăzută la litera g: vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane. Aşa cum am precizat şi mai devreme 452 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, dintre care doar 35 de jandarmi şi restul civili. Cazurile mai grave au suferit pierderea cunoştinţei ca urmare a inhalării gazelor iritant-lacrimogene, arsuri chimice, plăgi provocate de fragmente de grenade care au necesitat intervenţii chirurgicale etc. Între persoanele care s-au prezentat la medic la mai multe zile după evenimente, reclamând diferite simptome, cu siguranţă se află şi cazuri de stres post-traumatic, de atacuri de panică, de stare de şoc şi de amnezii provocate de starea de şoc ş.a.m.d., adică diferite vătămări psihice care se adaugă celor fizice.

Iar dacă necropsia defunctului Ilie Gîzea din Turnu Măgurele va indica o legătură de cauzalitate sau de favorizare a morţii ca urmare a expunerii la gazele iritant-lacrimogene în timpul evenimentelor de la 10 august 2018, când acesta a suferit şi o vătămare fizică imediată, sângerarea nazală, ne vom afla şi în prezenţa literei a de la articolul 439 Cod penal: uciderea unor persoane.

În fine, indiferent dacă evenimentele de la 10 august 2018 vor primi până la urmă sau nu încadrarea penală de infracţiuni contra umanităţii şi dacă responsabilii pentru cele întâmplate vor fi condamnaţi definitiv pentru comiterea acestei fapte, sau calificarea lor va rămâne în zona abuzului în serviciu, a purtării abuzive şi a vătămării corporale, ar trebui să reflectăm mai mult asupra felului în care societatea românească tratează infracţiunile contra umanităţii din trecutul său recent.

Aşa cum menţionam mai sus, timp de 52 de ani România a cunoscut mai multe regimuri totalitare din ce în ce mai tiranice şi mai represive şi niciodată societatea noastră nu găsit modalitatea potrivită de a încheia socotelile cu acest trecut. În timp ce „lupta” cu crimele regimului Antonescu e dusă încă prin valorizarea absurdă a hotărârilor judecătoreşti ale unei non-justiţii comanditate politic, cea comunistă din perioada stalinistă, criminalii perioadei comuniste se bucură încă de protecţie. Ba chiar unii dintre cei direct responsabili de brutalităţile anilor `70-`80, de crimele de la revoluţia din 1989, de mineriade şi de violenţele de la Târgu Mureş ocupă încă poziţii de putere în statul român sau în clasa politică. Şi tot ce a reuşit până în prezent IICCMER împreună cu justiţia română, reformată în 2004-2005, după ce statul român a condamnat formal comunismul în anul 2009, a fost condamnarea recentă a doi comandanţi de lagăr din anii `50-`60.

Această realitate mă face să mă întreb dacă nu ar fi necesară crearea unei structuri specializate a Parchetului General. Precendentul există, prin crearea DIICOT şi DNA, care fiecare, prin specializarea specifică, a putut performa mult mai bine decât parchetele obişnuite în domeniul de interes: crima organizată pentru DIICOT şi marea corupţie pentru DNA. O structură specializată a Parchetului General dedicată infracţiunilor contra umanităţii ar permite soluţionarea dosarelor existente cu mai multă celeritate şi cu o mai mare rată de succes, decât înghesuirea acestor dosare alături de fel de fel de cazuri de furt, omor, tâlhărie, viol şi alte fapte de drept comun de care trebuie să se ocupe aceiaşi procurori.

Iar o astfel de structură nici nu ar avea nevoie de aceleaşi resurse ca şi DIICOT sau DNA, pentru că nu au loc infracţiunile contra umanităţii cu frecvenţa cu care au loc infracţiunile de corupţie sau cele de crimă organizată. În schimb, existenţa acestui parchet special ar reprezenta şi un puternic element de descurajare pentru orice oficial al statului român care ar mai fi tentat să duplice părţi din infracţiunile contra umanităţii comise în anii `90, aşa cum s-a întâmplat cu acest 10 august 2018 care a semănat teribil cu 13 iunie 1990.

NOTE_____________


[1] https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ancheta-dupa-ce-un-protestatar-afectat-de-gaze-a-murit-4-zile-mai-tarziu-la-spital.html

[2] http://www.ziare.com/carmen-dan/ministru-de-interne/10-intrebari-la-care-carmen-dan-trebuie-sa-raspunda-1526177

[3] https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-439

[4] http://www.monitoruljuridic.ro/act/statutul-din-17-iulie-1998-de-la-roma-al-curtii-penale-internationale-emitent-act-international-publicat-n-34774.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. Zev spune:

    Din perspectiva Avocatului Diavolului, si fara sa fiu nici macar initiat in domeniu, nemaivorbind de expert, daca prin absurd as fi pus in situatia asta, m-as duce la fisa preparatului (ce drac baltat de gaz au folosit ei) si sansele sunt sa vad ceva de genul “in mai putin de 1% (sau ceva de gen) din cazuri, persoanele expuse, mai ales cu conditii pre-existente, pot dezvolta simptome atipice bla bla bla’. Mi-e greu sa cred ca avocatii si asiguratorii manufacturierului nu s-au gandit sa includa in documentatie o bleoamba de gen. Victima este una / numarul de persoane expuse, ceea ce sta comfortabil in marja manufacturierului. No cause. Va ramane insa in psihicul colectiv, asta nimeni n-o sterge: un om a murit.

  2. DW spune:

    Sunteți un avocat care dă sfaturi gratis! Rar. De ce nu vă oferiți serviciile pe bani mulți (dar făcuți din câte puțin de la mulți), în procese răsunătoare și de efect? Eu, spre exemplu, v-aș vărsa o sumă decentă pentru un asemenea demers. (Nu sunt parte vătămată în acest caz, adică din București și n-am participat la lecția rușinoasă pe care jandarmii au vrut s-o aplice cetățenilor, reușind să-și avarieze masiv doar obrazul.) Cu aceeași bani s-ar putea plăti și spațiu pentru articole în presa internațională sau interpelări în PE etc. Democrația începe cu cetățeni și acțiunile lor, nu cu lămuriri juridice și semantice, cu părere de rău.

    • Sergiu Simion spune:

      ” Eu, spre exemplu, v-aș vărsa o sumă decentă pentru un asemenea demers. (Nu sunt parte vătămată în acest caz, adică din București și n-am participat la lecția rușinoasă pe care jandarmii au vrut s-o aplice cetățenilor, reușind să-și avarieze masiv doar obrazul.) Cu aceeași bani s-ar putea plăti și spațiu pentru articole în presa internațională sau interpelări în PE etc. Democrația începe cu cetățeni și acțiunile lor, nu cu lămuriri juridice și semantice, cu părere de rău.”

      De acord. Actiunea autorului este una singulara dupa trei decenii de democratie , credibila tocmai prin faptul ca este a unei persoane particulare si ar merita sprijinita pentru ca arata exact ce nu au facut pana acum nici statul, nici clasa politica , nici societatea civila .

  3. Mentalitatea teleormăneană o fi că socrul mare trebuie să arate Cine e Jupânul!
    Demonstraţia de forţă pare proiectată să fie… văzută, ştiindu-se de către consilieri că Mineriada 1990 a adus votarea din 1992 a “patrulaterului roşu”, incredibilă pentru intelectualii cuminţi. Sub presiunea opoziţiei şi a mişcării civice, CNA ar trebui să pună la dispoziţia publicului, pe site, înregistrarea Integrală a transmisiilor televiziunilor. Numai aşa, pot auzi şi cei din Piaţa Victoriei ce s-a spus despre ei sau pot revedea ce-au păţit, ajutând astfel justiţia noastră europeană la reconcilierea naţională de Centenar.
    Merită elaborat chiar un studiu academic al manipulării tv în 10 august. Toate argumentele contra represiunii sunt respinse profesionist. De pildă în această emisiune nemiloasă, 10 aug b1tv h21, min 17: cine-i cu copilul la miting ar fi ca cerşetoarele însoţite de copii în UE: https://www.youtube.com/watch?v=rOJhQnD8Occ

  4. comentator uluit spune:

    Chiar credeti ca rezultatul necropsiei va fi “pe bune”?
    Eu cred ca el a fost deja pregatit.
    Vom afla ca decesul nu a avut nicio legatura cu gazarea, dupa cum a sugerat si eternul Arafat.

  5. mike spune:

    “În cazul represiunii din 10 august 2018, putem discuta de infracţiuni contra umanităţii?”– Teoretic da, insa coana Dan ar putea invoca faptul ca au existat persoane turbulente care au fortat gardul guvernului iar jandarmii au avut suficiente motive pentru a folosi gaze si pentru a dispersa multimea nevinovata. Pe mine m-a surprins “Man in white” , acel coordonator al jandarmilor care parea scapat de la Obregia, si care a spus la un moment dat ca jandarmii violenti “nu erau baietii lui” si nu stie cine erau. Sa inteleg ca Spețnaz nu s-au intors toti dupa 89 in Rusia?

  6. victor L spune:

    Mai aveti un bob zabava, adica vreo 30 de ani. Ca in urma dosarului Mineriadei.
    Ca, se zice, cine nu isi cunoaste Istoria risca s-o repete.
    (Da, stiu, nu e de vorbit despre cine si dece a taraganat si a inchis dosarul. Tabu.)

  7. eu****** spune:

    cazurile oamenilor agresati exista si sunt certe.

    se poate deja afirma ca s-a actionat premeditat de catre jandarmerie – ii incrimineaza o serie de acte pe care cei care au ffost acolo le stiu. mai ramane sa le afle si cei care au stat in fata tv-ului si au justat programele expuse acolo…

    pozitia oficialilor va conta extrem de mult in constiinta oamenilor simpli –

    cine ne-a udat pe noi in piata victoriei /08/10/18?
    si eternul de ce eu?

  8. area spune:

    Infractiunile contra umanitatii sunt infractiuni sanctionate in dreptul penal international (mai exact in dreptul penal umanitar).
    Prima defintie data acestei infractiuni in dreptul international s-a facut in art. 6 lit. c) din Statutul TPI din Nurenberg, infiintat in baza Acordului din Londra din 8.08.1945: “Crimes Against Humanity: namely, murder, extermination, enslavement, deportation, and other inhumane acts committed against any civilian population, before or during the war; or persecutions on political, racial or religious grounds in execution of or in connection with any crime within the jurisdiction of the Tribunal, whether or not in violation of the domestic law of the country where perpetrated. Leaders, organizers, instigators and accomplices participating in the formulation or execution of a common plan or conspiracy to commit any of the foregoing crimes are responsible for all acts performed by any persons in execution of such plan.”

    Aceasta defintie a fost imediat adoptata in dreptul international in baza Rezolutiei ONU nr. 95/1946.

    Romania a ratifcat prin decretul nr. 547/1969 Conventia asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii, adoptata prin Rezolutia ONU nr. 2391/XXIII din 26 noiembrie 1968.

    Decretul nr. 547/1969 a fost clasificat secret de stat de importanta deosebita (SSID) pana in urma cu cativa ani.

    In orice caz, in Romania infractiunile contra umanitatii puteau si trebuiau pedepsite direct pe temeiul Conventiei ratificata prin decretul nr. 547/1969, iar acest lucru a fost foarte clar statuat prin Hotararea CEDO pronuntata in cauza KONONOV vs. Letonia (a se vedea paragraful 208: “…instanțele penale și militare naționale au constituit mecanismul primar de aplicare a legilor și obiceiurilor războiului. Urmăririle penale internaționale prin TMI aveau un caracter excepțional, decizia TMI de Nürnberg recunoscând explicit că instanțele naționale continuă să aibă un rol primar. Prin urmare, apariția responsabilității internaționale a statelor fondată pe tratate și convenții36 nu a exclus obligația statelor din dreptul cutumiar de a urmări și pedepsi, prin intermediul instanțelor lor penale sau militare, indivizii care au comis violări a legilor și obiceiurilor războiului. Atât dreptul internațional, cât și dreptul național (care include normele internaționale) au constituit temeiuri legale pentru urmăriri penale și condamnări de către instanțele naționale. În special, deoarece dreptul național nu definea elementele constitutive ale unei crime de război, instanța națională putea să se întemeieze pe dreptul internațional pentru a-și justifica raționamentul, fără a încălca principiul nullum crimen și nulla poena sine lege”).

    Asadar, a fost si este o minciuna sfruntata afirmatia potrivit careia infractiunile contra umanitatii nu puteau fi pedepsite anterior codului penal din 2014. Nu am nicio indoiala ca juristii din Ministerul de Externe nu au adus la cunostinta autoritatilor judiciare romane obligativitatea sanctionarii penale a unor asemenea infractiuni, iar aceasta afirmatie o fac tocmai pe baza faptului ca decretul nr. 547/1969 a fost clasificat cu cel mai inalt standard de clasificare a secretului de stat (SSID).

    In ce priveste cazuistica, nu este nimic nou. SUA si Israel au refuzat aderarea la Statutul TPI de la Haga din cauza ca aceasta conventie internationala stabileste competenta acestei instante penale internationale numai in privinta infractiunilor comise DUPA intrarea in vigoare a Statutului (a avut loc in 2002). Ori este binecunoscut faptul ca SUA si Israel condamna si azi criminali de razboi pentru fapte comise inainte de Statutul TPI Haga. Astfel, cine vrea sa cerceteze cazuistica privind faptele comise de guverne impotriva propriei populatii si modalitati de comitere a loc poate cerceta actele TPI Rwanda (art. 3 lit. h si i din Statutul TPI Rwanda – http://legal.un.org/avl/pdf/ha/ictr_EF.pdf).

    In fine, definitia crimelor impotriva umanitatii din dreptul international este suficient de clara pentru a intelege ca puterile politice nu pot comite in niciun mod acte inumane impotriva propriei populatii civile (INDIFERENT DACA ESTE SAU NU PASNICA) din motive politice, rasiale sau religioase.

  9. Sergiu Simion spune:

    Felicitari pentru acest articol sincer, onest si profesionist, scris intr-un limbaj accesibil si pentru o atitudine civica inca foarte rara la noi chiar dupa trei decenii de democratie. Este un articol care umple un gol si suplineste activitatea unui ONG care la noi inca nu a aparut !
    Fara false elogii , atitudinea , activitatea si demersurile dvs sunt o exceptie in cadrul cadrul breslei din care faceti parte si in mod special in cadrul societatii romanesti pentru ca actiunea dvs este singulara , benevola , pro-bono si gratuita si arata prin contrast exact ce nu face pentru cetateni Avocatul Poporului si ce nu fac societatea civila si zecile de mii de ONG-uri atunci cand statul de drept si democratia sunt in pericol.

  10. Gogu spune:

    Mai degraba putem discuta despre disolutia statului roman cu largul aport al unot “formatori” de opinie de cetatenie si nationalitate romana.
    Un articol care descrie o situatie deja normala in Romania de azi,
    https://adevarul.ro/news/eveniment/politia-nu-pune-rau-curaketii-Tandarei-1_5b7c469fdf52022f75a28455/index.html
    Plus o opinie a unei persoane foarte mediatizata in media(sau formator de opinie):

    Acest caz, dar şi cele de pe E85 din dreptul Pădurii Sineşti, dovedesc că siguranţa cetăţeanului devine un concept din ce în ce mai abstract. „Este evident că în cadrul Poliţiei Române sunt oameni care protejează anumiţi infractori sau grupuri infracţionare. Din acest caz, rezultă în mod cert că poliţistii vor să fie un fel de mediatori între victime şi agresori. Însă asta este profund greşit, pentru că dacă faci asta, din start îi oferi o formă de protecţie infractorilor. Dacă privim din punct de vedere sociologic incidentul, putem să afirmăm că în oraşele mai mici poliţia este cu atât mai abuzivă, cu cât incidentele nu ies la lumină. De ce? În mediul rural şi urbanul mic nu avem atât de multe instituţii care să poată veghea sau raporta abuzurile“, este de părere sociologul George Butunoiu.”

    Utilizarea si abuzul de forta nu este practica curenta intr-o societate civilizata.
    Dar exista si un revers al “practicii”, cei care profita.
    Si cine sunt cei care profita?
    In Romania e clar, clanurile de infractori si crima organizata, alte grupuri cu interese politice
    antiromanesti.
    Cum ar fi ca in Tandarei clanurile de infractori sa atace cetatenii aflat in tranzit in mijlocul zilei si la vedere”
    Politia si jandarmeria sunt deja inutile cand ne ducem cu “jalba-n protap” pe la publicatiil media din strainate ca in Romania “putem discuta despre infractiuni contra umanitatii” cand la o manifestatie publica mai mult sau mai putin spontana unii dintre participanti au incalcat legea.
    De ce se fac afirmatii extrem de deformate, “gazare in masa, crime impotriva umanitatii” si se cer pedepse dure doar pentru o parte dintre cei vinovati?
    Sa se inteleaga ca un manifestant participant la un protest “spontan” are dreptul “legal” si moral sa arunce cu pietre in jandarmi si alti structuri din fortele de ordine?
    Din pacate “corul bocitoarelor” alcatuit ad-hoc si care urmaresc doar un meschin interes politic a facut si va face mult rau cetatenilor Romaniei.Indiferent ca privim de la dreapta la stanga sau invers.
    Sa se inteleaga bine, cand spun ca se face rau si pe viitor ma refer la faptul ca cei care denigreaza azi jandarmeria sunt incapabili de actiuni politice intr-un cadru demn de un stat civilizat.
    Nu stiu decat sa se plange, deseori fals si/sau sa distorsioneze grav realitatea si la un moment dat cand multi dintre ei isi vor da seama ca au sustinut vehement si fara drept de replica un crez gresit vor afirma nonsalanti ca tot “gazul” e de vina, le-a modficat ADN-ul.
    https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiDn7bI-__cAhVLMJoKHQjFBEAQFjABegQICRAB&url=https%3A%2F%2Fwww.activenews.ro%2Fstiri-mass-media%2FDigi-24-titreaza-ca-gazul-folosit-de-jandarmi-%25E2%2580%259Eare-efecte-cancerigene-de-modificare-a-ADN-ului-.-Jurnalista-Sorina-Matei-Dementa-totala-inconstienta-si-iresponsabilitate-in-presa-romaneasca-152307&usg=AOvVaw1PgauJ_0bbJY3AZRyRtetM

  11. Pinno spune:

    Autopsia se face in Teleorman. Credeti ca vreun sef, sefulet, sefutza, sefulitza are opinii profesionale?

    Semnatarul autopsiei va primi indicatii ce concluzie sa traga.

    Familia celui decedat va dori inhumarea.

    Va fi extrem de greu/imposibil sa se realizeze o analiza anatomopatologica independenta.

    Nu degeaba niste lozinci din orasele participante la 10 aug. erau “Stop teleormanizarii Romaniei”

    In plus ideea ca “subsantele sunt omologate, neletale” trebuie luata cu prudenta.
    Un exemplu: am un feonomologat. Folosit conform specificatiilor nu este un pericol.

    Dar sunt in cada si-l folosesc, cade in apa si ma electrocutez, Verdictul: l-am folosit gresit.

    Oare aceste gaze nu au si ele moduri de utilizare (cantitate, distanta etc.)?

    As vrea ca cine poate sa investigheze si aceste elemente, ca pana identificarea factorilor cancerigeni mai va.

  12. ion adrian spune:

    Dl vladimir Tismaneanu a scris primul, direct si frontal, aici pe sit ca cele intamplate in 10 august sunt calificabile drept crime impotriva umanitatii, urmat dupa o zi de Doru Maries ceva mai putin direct dar destul de transparent. Nu am motive sa nu-i cred si asta fara prea multe studii pe textele legale.

  13. abbu spune:

    goliciune de argumente a unui articol se umple de regula cu citate din legi si un stugfaris de date asa zis concrete ca sa zapaceasca auditoriul……

    Problema e falsa….~rezistii aia au vrut sa fure revolutia si nu le-a mers



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Cristian Surcel


Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel este avocat şi cetăţean implicat. Reţinut la mineriada din februarie 1990, a participat la Fenomenul Piaţa Universităţii 1990, şi a practicat jurn... Citeste mai departe


E randul tau

Am facut o tentativa de a accesa fonduri europene, cu afacerea sotiei, acum vreo doi ani...in viata ...

de: MirceaM

la "PSD-Dragnea, pătlăgeaua “cu chimicale” şi neofascismul românesc"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

aprilie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)