Home » Media / Tech »Opinie » Citesti:

IT-stul și parcul

Codrin Dinu Vasiliu iunie 3, 2019 Media / Tech, Opinie
47 comentarii 4,717 Vizualizari

Când, în România, se desfășoară câte un proiect care funcționează bine și prezintă șanse reale de dezvoltare, nu întârzie să apară opinii care să susțină intervenții reparatorii. Succesul unui demers este pentru unii un semn că anumite energii obscure funcționează undeva în spate. Mai mult decât atât, aceste opinii își justifică vocea prin faptul că vor să readucă justețea ideologică la nivelul întregii societăți. Lucrurile trebuie nivelate, nuanțele trebuie să dispară, totul trebuie să fie alb sau negru. Ideologia trebuie să fie clară, bipolară și nu trebuie să acceptăm interpretări sau excepții. O astfel de filosofie nu este străină celor care au experiența comunismului, pentru că ea reprezenta chiar gândirea aparatului de stat.

În zilele trecute, un om politic, domnul Ludovic Orban, din rațiuni de neînțeles în ceea ce privește poziționarea sa în cultura politică românească, susține într-un limbaj aproape de cartier faptul că „IT-știi nu ar trebui scutiți de la plata impozitului pe venit”. Pe lângă înțelegerea deviantă pe care o provoacă prin limbajul utilizat, respectiva personalitate politică nu cunoaște nici măcar faptul că nu IT-știi sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, ci firmele care, potrivit codului CAEN, dezvoltă programe sau aplicații informatice. IT-știi, dimpotrivă, ca angajați la astfel de firme, plătesc exact aceleași taxe ca și majoritatea salariaților din România.

Mai mult, nu cunoaște faptul că în industria IT din România, firmele dezvoltatoare de programe și aplicații informatice nu acoperă întreg sectorul de activitate IT. Mai sunt dezvoltatorii de site-uri, consultanții IT, inginerii de sistem și multe alte categorii, definite prin alte coduri CAEN, care nu intră în categoria acestor scutiri.

Altfel spus, pentru o felie din sectorul IT, domnul Leonard Orban își ridică în cap nu numai întreaga comunitate IT, ci și pe cei care au o simpatie pentru acest sector de succes sau vor să gândească lucrurile în adevăratul lor context.

Dar, pentru a judeca lucrurile în adevăratul lor context, permiteți-mi să construiesc o analogie cu un caz care prezintă mult mai multe resurse de relevanță și pertinență. Nefiind marcat simbolic de determinațiile sociale pe care le are astăzi, în România, comunitatea IT: salarii ridicate, studii înalte, comunitate cu comportament de castă, virulență în media de socializare și așa mai departe.

Haideți să luăm cazul unui parc industrial dintr-o zonă rurală. Prin definiția pe care o oferă Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice, „parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei”. Facilitățile sunt, în general, scutiri de taxe definite prin legislația națională sau facilități definite prin decizii ale administrației locale. Mai multe informații apar pe site-ul MDRAP.

Deși este cam tehnică această mică prezentare, ar trebui să reținem măcar atât: un parc industrial este o zonă în care afacerile au anumite scutiri de taxe. Exact ca în cazul IT-iștilor. Astfel încât se naște o întrebare: firmele care nu funcționează în parcurile industriale sunt dezavantajate, după cum ar spune principiul liberal al egalității șanselor, față de cele care funcționează în parcurile industriale?

Haideți să analizăm în baza unui exemplu imaginar: un parc industrial dintr-o comună aflată într-o zonă periurbană. Adică un parc industrial dintr-o comună de la marginea unui oraș. Pentru că, de obicei, acolo apar parcurile industriale.

1. Pentru firmele care funcționează într-un astfel de parc, scutirile reprezintă un privilegiu? Eu aș spune că nu. Aceste scutiri reprezintă mai curând o oportunitate. Pentru că indică un loc atractiv, în care respectivele firme ar fi interesate să investească. Altfel, ar investi în altă parte. Poate în Republica Moldova, Turcia, Georgia, Maroc. Sau poate mai la est sau chiar mai la sud. Oricât am argumenta în spațiul public că e vorba despre constituirea unui privilegiu pentru firmele interesate să se localizeze într-un parc industrial, este vorba, de fapt, despre constituirea unui spațiu atractiv, în care acestea ar putea fi interesate să investească.

Un privilegiu, din punctul meu de vedere ar apărea atunci când, dacă ai două firme producătoare de carton aflate gard în gard, oferi uneia dintre ele un avantaj pe piață printr-o decizie politică sau administrativă. Și, pentru că tot veni vorba, pe noi românii, astfel de privilegii ne duc cu gândul la multe povești interesante.

2. Privilegiul sau avantajul, apare mai curând pentru socio-economia locală, în care activează firmele dintr-un astfel de parc industrial. Locurile de muncă, dezvoltarea pe orizontală, scăderea fenomenului emigraționist, dezvoltarea infrastructurii (cel puțin energetice sau de comunicații), descentralizarea centrelor de formare de opinie reprezintă argumente importante pentru orice comunitate rurală din România, în dorința ei de a dezvolta un parc industrial. Pe de altă parte, este adevărat, pot apărea și dezavantaje: administrarea defectuoasă a resurselor sau poluarea ar fi măcar două dintre ele. Dar acestea ar putea fi controlate prin politici și monitorizări stricte, prin care să se aibă în vedere dezvoltarea durabilă sau sustenabilă. Și astfel de intervenții cam există.

3. Principiul egalității șanselor este încălcat la nivelul angajaților? Nu, pentru că impozitele pe salarii sunt aceleași. Acest principiu ar fi încălcat dacă, de exemplu, administrația locală din comuna în care ar funcționa un astfel de parc ar condiționa prezența unei firme în parc de o regulă cum ar fi următoarea: să angajeze doar bărbați din comună, cu vârsta peste 50 de ani. Adică femeile să nu aibă acces egal. Sau persoanele din alte comune. Sau persoanele sub 50 de ani. Atunci ar fi într-adevăr un caz de încălcare a egalității șanselor și ar fi unul grav.

În concluzie, un parc industrial, reprezintă un instrument de dezvoltare comunitară. Aici coincide cu principiile liberalismului care susțin dezvoltarea antreprenoriatului și a afacerilor în condiții economice sănătoase și în contexte economice democratice. Prin parcurile industriale, multe comunități rurale din România s-au dezvoltat semnificativ. Ar fi o chestiune non-progresistă și neliberală dacă ar fi interzise sau modificate în ceea ce privește facilitățile pe care le oferă.

Prin extrapolare, înainte de a discuta cazul IT-iștilor, acest algoritm interpretativ ar trebui supus și variantei sale sofistice.

Să analizăm, astfel, cazul pensiilor speciale oferite parlamentarilor români. Aș fi susținut astfel de pensii dacă ele ar fi generat plus valoare pentru crearea politicienilor de carieră, care să ducă la îmbunătățirea regimului democratic, asigurarea drepturilor cetățenești, stimularea investițiilor, demararea marilor proiecte de infrastructură, dezvoltarea sistemului de educație și sănătate. Dar, când observi că accentul parlamentarilor a fost pus pe legi și ordonanțe care slăbesc statul democratic, atunci când observi că politicienii devin din ce în ce mai aroganți și nu sunt interesați decât de propria lor protecție, când ai evenimente precum 10 august (cu intervenția supra-dimensionată a jandarmeriei la o demonstrație publică pașnică) sau 26 mai (când, pentru sute de mii de cetățeni a fost interzis dreptul la vot), când observi că nu se investește nimic în sănătate și educație, când vezi că statul român este nevoit să împrumute miliarde de euro pentru a nu intra în blocaj financiar, deși susține că economia este în creștere, când observi că inițiativele legislative și declarațiile guvernului și ale parlamentului produc devalorizarea gravă a monedei naționale, scumpirea benzinei și inflație, îți dai seama că pensiile speciale pentru parlamentari nu reprezintă decât un avantaj de clan, pe care și-l oferă clasa politică. Nu pentru competență, ci pur și simplu pentru că poate. Astfel, sub inițiativa de a crea o oportunitate pentru remanierea clasei politice, se ascunde, de fapt, constituirea unui privilegiu pentru vechea clasă politică.

Cazuri ar mai fi multe. Ori pentru a stimula dezvoltarea unui sector, ori pentru a captura un anumit grup social definit prin domeniul său de muncă sau prin impactul de opinie pe care îl are la nivel comunitar.

Dar să revenim la IT-iști.

Când ei înșiși se denumesc astfel, e o chestiune de breaslă. Oarecum ironică, oarecum conspirativă. Dar, atunci când un politician precum domnul Ludovic Orban îi delimitează sub această abreviere, discursul domniei sale sună puțin agresiv. Pentru că îi introduce într-un discurs de excluziune, care aduce la suprafață toate prejudecățile cu privire la cei care lucrează în industria informatică. Acesta ar fi primul meu reproș pentru domnul Ludovic Orban. Limbajul domniei sale delimitează un grup pentru care pot fi evocate determinații generale ce pot deveni particulare pentru fiecare persoană pe care am putea-o introduce în această comunitate. Astfel, dacă firme precum Microsoft sau Google sau Amazon au un comportament agresiv și corporatist, atunci fiecare IT-ist din România, în logica prezentată, ar trebui să prezinte exact același comportament, la nivel personal. Există, aici, o explicație. Politicienii nu sunt obișnuiți să lucreze cu indivizii. Nu sunt obișnuiți să contracareze persoana, cu rațiunile, emoțiile și cadrele sale simbolice. În astfel de situații, politicienii nivelează factorul personal prin introducerea indivizilor într-un grup și prin definirea acestora prin datele generale ale grupului. Dacă domnul Orban și-ar rezerva timp să discute cu un singur IT-ist, cred că interpretările domniei sale s-ar modifica. Poate ar trebui să o facă, în loc să să discute cu o reprezentare de IT-ist, pe care și-o constituie singur, la nivel imaginar, pe fondul unei înțelegeri radicale a principiilor liberale.

Apoi, domnul Ludovic Orban, invocând principiul egalității de șanse, sub specia liberalismului, spune că IT-iștii ar trebui să nu mai aibă privilegiul scutirii de impozit pe venit. Din nou intervine o acuzație pe care o face pentru firmele care dezvoltă programe informatice, dar o aruncă, simbolic, pe spatele tuturor celor care lucrează în industria informatică. Amestecă, așa cum am zis mai sus, firma, grupul și persoana. Ori este o chestiune de nepricepere și consilierii domniei sale ar trebui să-i recomande să se abțină, ori e o chestiune de poziționare față de electorat și, din nou, consilierii domniei sale ar trebui să- recomande să se abțină.

Corect ar fi trebuit să spună cam așa: scutirile pentru firmele dezvoltatoare de programe și aplicații informatice ar trebui ridicate, conform principiului liberal al egalității de oportunități. Dar, cam ca a doua întrebare de la referendum, nu o înțelegeau mulți. Nu bifa simbolic pentru electoratul pe care vrea să-l sancționeze, pentru cel pe care vrea să-l mențină sau ar vrea să-l cucerească. Și nu era nici justă. Pentru că spiritul liberalismului nu este cel al nivelării pentru asigurarea egalității de șanse. Aici lucrurile devin complicate și politicienii încearcă să profite, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta.

În joc sunt două expresii cu privire la asigurarea condițiilor de reușită în viață. Egalitatea de șanse și egalitatea față în față cu oportunitățile oferite. Egalitatea de șanse, așa cum a fost teoretizată, ține mai curând de asigurarea libertăților, a drepturilor și de intervenția statului pentru a se asigura că toate categoriile de gen, condiție socială, apartenență etnică, vârstă și așa mai departe pot avea aceeași șansă în asigurarea drepturilor fundamentale și în dezvoltarea personală. E o chestiune care ține mai curând de stânga socialistă. Pe de altă parte, egalitatea față în față cu oportunitatea oferită, deși poate avea aceleași date democratice, ține mai curând de oferirea un start corect în competiția pentru dezvoltarea personală. Și ea ține, mai curând de dreapta liberală. Domnul Ludovic Orban, dacă este să vorbim la nivel ideologic, le suprapune și le inversează mesajul. Face o calchiere, cum s-ar spune. În discursul domniei sale, chestiunea de egalitate în fața oportunităților este exprimată printr-un discurs care ține de egalitatea de șanse. De aici și sofismul poziționării sale pe eșicherul politic.

Cam acestea sunt interpretările mele cu privire la discursul domniei sale.

Hai să vedem, acum, cazul așa zișilor IT-iști. Din punctul meu de vedere.

Din punctul meu de vedere, în România, există patru sectoare economice care au facilități pe care eu le consider pozitive. Pentru dezvoltare economică, pentru creșterea calității vieții și pentru intervenție pozitivă pe protecția mediului. Industria turismului, care beneficiază de o reducere la TVA, micii producători din agricultură, care beneficiază de un sistem de taxare avantajos pentru aceștia, industria de construcții, care beneficiază de facilități la nivelul taxelor pentru salariilor angajaților și firmele dezvoltatoare de programe și aplicații informatice, care beneficiază de scutirea impozitului pe venit. Dacă aș fi autoritate de decizie, aș mai adăuga măcar două instrumente de dezvoltare: scutire de taxe pe impozitul pe venit pentru antreprenoriatul mediu din zona rurală și scutire de impozit pentru profitul reinvestit în sisteme ecologice, în cazul marilor fermieri.

La prima vedere, mi s-ar spune că sunt măsuri care ies din zona liberalismului și nu pot fi adresate domnului Orban. Dimpotrivă, sunt măsuri care deja funcționează sau pot să funcționează pe cel mai important palier ideologic economic al liberalismului: dezvoltarea antreprenoriatului și a competiției antreprenoriale.

Din acest punct de vedere, mi-aș dori o dezvoltare a României pe o mare grijă față de resursele pe care le avem. O industrie turistică inteligentă, o industrie informatică, o agricultură axată pe prețul corect, nu pe o abordare intensivă sau extensivă, o modernizare a industriei construcțiilor. Toate acestea pot părea soluții socialiste. Liberalismul ar trebui să înțeleagă faptul că dezvoltarea inteligentă a antreprenoriatului reprezintă modernizarea sa ideologică. Domnul Ludovic Orban, dacă își dorește o carieră politică, ar trebui să înțeleagă că electoratul domniei sale își dorește o dezvoltare liberală pornind nu de la nivelarea de tip comunist, ci de la crearea condițiilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului inteligent.

În acest context, ce s-a întâmplat cu IT-știi este vorba despre o revoluție antreprenorială în România. În locul domniei sale, aș recomanda să investim în profesorii noștri de matematică, informatică, fizică. Așa cum ar trebui să investim în tot corpul nostru profesoral, pentru că dezvoltarea viitorului nu poate fi decât una inteligentă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "47 comments" on this Article:

  1. Ioan spune:

    Nu tin deloc partea lui Orban, dar autorul da lectii fara sa inteleaga el insusi ca este de ajuns ca IT’isti sa se declare freelanceri, PFA cum se zice si hop, sa terminat cu taxele.
    Si mai e ceva, se tot bate apa’n piua ca si in UE astia’s scutiti de taxe si impozite. Nu’s frate! Contribuie exact ca ceilalti contribuabili la bugetul national.

    • victor L spune:

      Mai “frate”, sa umplem tara cu ” freelanceri, PFA cum se zice”, si rezolvam problema.
      Solutia lui @ Ioan la propunerea “Nu tin deloc partea lui Orban”.
      Sa fim toti egali!
      Dar cum putem fi egali cind @ Ioan stie mai multe decit autorul care “da lectii fara sa inteleaga el insusi”?

    • Stefan spune:

      Offshore! PFA inca înseamnă impozit.

    • Eugen spune:

      “Sa te declari freelancer” si “sa fii freelancer” sunt doua chestii complet diferite. Taxele pe PFA exista, nu s-a “hop” terminat cu ele cand facturezi munca prestata printr-un PFA. In plus, nu poti lucra EXCLUSIV pentru o singura firma ca PFA, conform legislatiei in vigoare, ca sa beneficiezi de respectivele facilitati trebuie sa indeplinesti niste criterii de independenta (gen PFA-ul decide de unde, cat si cum lucreaza) care te diferentiaza de un angajat al unei firme.

      In plus, IT-stii din .ro contribuie la diverse bucati din bugetul national – cel de pensii si cel de sanatate. O parte din ei nu platesc impozit pe venit, e drept. Si PFA-urile platesc la bugetul de pensii si sanatate, doar ca niste sume fixe daca veniturile nu depasesc un anumit plafon.

      Va rog ca atunci cand va doriti sa comentati despre un subiect sa faceti un minim de efort in a va documenta pentru a nu raspandi informatii eronate.

    • cetatean spune:

      Multe lucruri bune se pot face; de exemplu reducerea TVA (la 5% la fel ca turismul?!) pentru produse si servicii folosite exlusiv in cercetare, atat la nivel national cat si in UE. Mai sunt 3 saptamani de presedentie a Consiliului UE, mai e timp

    • Gicu Hugi spune:

      Ucraina, Polonia si Belarus ofera scutiri de taxe si impozite, Ioane. Unele companii s-ar muta acolo fiindca ar urma sa fie mai avantajos decat in Romania pentru acestea.

    • Omics spune:

      Dacă ești PFA, câștigul din reducerile de impozite nu poate fi speculat de un angajator (să cheltuie mai puțin cu tine, pentru că nu plătești impozite și să bage banii în buzunar).

      Eu aș da toate facilitățile fiscale unui incubator de software, cu tot felul de idei și de aplicații, iar nu, practic, celor care închiriază (lohn) forță de muncă în România păstrând pentru ei zona oneroasă a creativității.

  2. doe spune:

    Si mai sunt niste conditii:

    “4.Angajatorul a realizat in anul fiscal precedent si a inregistrat distinct in balantele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinata comercializarii;
    Veniturile anuale prevazute la pct. 5 au o valoare de cel putin echivalentul in RON a 10.000 euro*(calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, aferent fiecarei luni in care s-a inregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiaza de scutirea de impozit pe venit.”
    https://accace.ro/exceptarea-angajatilor-din-domeniul-it-de-la-plata-impozitului-pe-salariu/

  3. Xan spune:

    Ati adus un argument foarte bun si anume importanta sustinerii anumitor sectoare economice (conform unei strategii pe termen lung, as adauga).

    Pentru ca e cel mai bun argument folosit si cel mai concis, ar fi trebuit sa fie primul argument folosit, nu ultimul. Asa, articolul a pierdut din impactul pe care l-ar fi putut avea. Va recomand Retorica lui Aristotel si Topica lui Cicero. Foarte bune.

  4. Stefan spune:

    Din http://mobile.hotnews.ro/stire/22804291 înțeleg că rotund, sunt inca in Ro cam 17-18.000 de cercetători. Și ei, scutiți de impozitul de 10%, că și it-stii. Pe ei de ce ii discriminați pozitiv domnule Orban?
    Situația e mai simplă decât vorbele meșteșugite ale domnului Vasiliu (căruia îi mulțumesc pentru problema ridicata). It-stii și cei care lucrează în domeniul r&d Al firmelor din Ro produc bani activi in Ro. Crează valoare pe care o exporta pe bani buni. Chiar foarte buni. Domnul Orban, un birocrat din politica (nici macar din administrație) este doar un consumator extraordinar de scump de resurse. Resurse aduse în țară de cei care muncesc activ. Muncesc! Să ne înțelegem, a face politica nu este o muncă activa, este un bla, bla activ. Cei din administrație muncesc, dar nu cei care vorbesc.
    Da, facilități fiscale sunt și la agricultori. Să li se ia și lor subvențiile pe culturi?
    Dar de ce nu incepem cu subvențiile la pensiile speciale? Sau la salariile speciale?

  5. Dedalus spune:

    Daca IT este asa grozav in Romania, ar trebui sa vada. Nu se vede nimic, Romania e vai de capul ei la acest capitol. In afara de seminarii, vorbe aruncate si angajari pe la corporatii, altceva eu nu am vazut.

    Mii daca nu sute de mii de aplicatii Android nefunctionale si nefolosite, mai nimic in materie de servicii catre populatie, robotica – pe ultimul loc in UE, inovarea – pe ultimul loc in UE.

    Copieturi, revanzari de machete facute prin alte parti – numai lauda e de noi, altceva nimic.

    Nu e vorba aici de impozite, este vorba despre rezultatele acestei politici de scutire de impozit in acest caz. Care sunt acelea? Nimeni nu a spus nimic, in afara de teorii goale, vorbe, intentii.

    ()()()()

    Si nu ma refer la ce incaseaza bugetul. Ci la rezultatele din economie. Care sunt acelea? De vzut nu se vede nimic.

    ()()()()

    In plus, cum apar asa de multi si grozavi programatori dintr-un invatamant aflat pe ultimul loc in UE, cu rezultate catastrofale la PISA, cu cercetarea varza si cu profesorii incapabili sa lege 2 vorbe, dar care striga neincetat ca vor salarii mai mari?

    A venit un ingeras sa ii invete noaptea in somn?

    Vorba aia cu coada sus se potriveste la fix.

    • Icarus spune:

      Industria de IT *este* economie. Cu 6% procent din PIB, cu un PIB in care industria este 30%, inseamna cam 1/5 din intreaga industrie a Romaniei.

      Nu vedeti servicii pentru populatie, robotica? Pai productie este, ca d-aia are 6% din PIB, dar acestea trebuie cumparate de catre cineva care sa le si foloseasca. Momentan majoritatea se duc in exterior la exporturi.

      • Dedalus spune:

        Romania are aproximativ 21 de roboti la 10,000 lucratori – cea mai scazuta rata din Europa de Est.

        40% din ei (in total sunt undeva pe la 3500) sunt in industria auto.

        Prin urmare, in Romania e cam greu sa ai piata pentru IT (am dat doar un exemplu).

        ()()()

        Ramane exportul, intr-adevar. Dar exportul de software nu are legatura cu diversificarea economiei romanesti. Sa zicem ca toata populatia activa e compusa din programatori si ca toti exporta produsele lor. Desigur, asta ar creste mult veniturile, dar structural vorbind am fi la pamant.

        Diversitata si structura conteaza mult mai mult decat suma totala.

        ()()()

        In plus, nu e clar deloc ce se exporta de fapt.

        Pambuccian spunea (din memorie): “programator” grupeaza de fapt mai multe meserii si nu toate sunt in realitate de inalta calificare.

        Si exportul de cereale aduce multe venituri Romaniei (sau aducea, vedem anul acesta).

        Scutirea de taxe trebuie sa aiba ca obiectiv un obiectiv structural, nu unul de crestere a veniturilor doar. Isarescu a explicat foarte frumos despre ce e vorba.

        Lipsa de diversitate economica si mai ales in ce priveste exporturile reprezinta un mare risc. Din acest motiv ar fi justificata o politica fiscala relaxata, dar cu un obiectiv clar de sustinere a diversificarii si restructurarii.

        ()()()()

        Daca scutim de impozite inginerii de drumuri si poduri, Romania se va transforma intr-un paradis fiscal sui-generis pentru acestia, vom avea sute de birouri cu asa ceva, dar planurile nu vor fi pentru autostrazile din Romania. Planurile vor fi “exportate” inginerii vor avea salarii mari, PIB-ul va creste.

        Putem imagina si pune in practica astfel de scenarii pentru mai toate meseriile al caror produs este unul ce se poate transmite prin internet.

        IT-istii au fost mai multi la un moment dat. Dar nu exista nici o ratiune pentru care numarul lor ar continua sa creasca, sau cererea pentru ei sa creasca. In plus, daca noi aducem facilitati fiscale pentru o meserie – oricare ar fi aceea – vom creste numarul celor care o imbratiseaza. Nu stim nici cum va evolua piata acestei ocupatii. Ar fi minunat sa stim, acum am trai deja in comunism.

        ()()()

        Dar cred ca ar trebui sa spunem lucrurilor pe nume:

        - IT-stii scutiti de impozit tin la privilegiul lor, cine renunta la bani?!

        - politicenii tin la voturi, pentru ca numai asa ajung sa fure si ei nestingheriti (toti fura, nu va faceti iluzii ca exista vreun partid care sa nu o faca), asa ca vor sa piarda voturile IT-istilor

        • Kurt spune:

          @Dedalus

          Concurența e motorul progresului în civilizația occidentală de secole. De accord.

          Lipsește in România de peste 80 de ani. Concurenta începe azi la micile intreprinderi familiale din oras, comună, la brutărie, reparat mașini, transport cu autobuze etc. De la stat nu aștept mare lucru. Statul e numai cadrul legal în care are loc activitatea economică. Independența justiței e absolut necesară. Aici e problema cu ultimii 80 de ani, cu cei din domeniul politic, cu cei care nu cunsosc altceva decât cea ce se vede mai bine după eliberarea 1989 din Națiunea ceaușistă. Nu există “burghezia” nouă, nu există Mittelstand cu intreprinderi puternice bazate pe inovație. Fără inovație nu se obțin salarii mari ca în vest.
          Am făcut școala la sat. Am făcut liceul în oraș mic de provincie. Sunt mult mai optimist. Elevii și studenții pot realiza individual foarte mult. Era digitală oferă azi condiții pe care nu le-am prevăzut acum 25 de ani. Lucrez la calculator din 1987 zi de zi, am făcut la politehnică programare Fortran 4 în anii 1973. Programarea e numai o unealtă. Aplicarea se poate învăța repede.
          O educație “Weltbürger” cum cerea J.W. Goethe acum două secole (a refuzat termenul de literatură “națională” germană, nu s-a văzut poet “național” german, a preferat Weltliteratur) e un drum de o viață. Scoala, liceul și universitatea oferă sculele pentru o viață individuală implinită.

          Unter dem humboldtschen Bildungsideal versteht man die ganzheitliche Ausbildung in den Künsten und Wissenschaften in Verbindung mit der jeweiligen Studienfachrichtung. Dieses Ideal geht zurück auf Wilhelm von Humboldt, der in der Zeit der preußischen Rekonvaleszenz auf ein erstarkendes Bürgertum setzen konnte und dadurch den Anspruch auf Allgemeinbildung förderte. Heute bezeichnet der Begriff die zentrale Idee der Einheit von Forschung und Lehre an Universitäten und ihnen gleichgestellten Hochschulen (im Unterschied zu reinen Lehrprofessuren ohne Forschungsaufgaben).
          Das humboldtsche Bildungsideal entwickelte sich um die beiden Zentralbegriffe der bürgerlichen Aufklärung: den Begriff des autonomen Individuums und den Begriff des Weltbürgertums. Die Universität sollte ein Ort sein, an dem autonome Individuen und Weltbürger hervorgebracht werden bzw. sich selbst hervorbringen.
          • Ein autonomes Individuum soll ein Individuum sein, das Selbstbestimmung (Autonomie) und Mündigkeit durch seinen Vernunft¬gebrauch erlangt.
          • „Das Weltbürgertum ist jenes kollektive Band, das die autonomen Individuen, unabhängig von ihrer sozialen und kulturellen Sozialisation verbindet: Bei Humboldt heißt es: „Soviel Welt als möglich in die eigene Person zu verwandeln, ist im höheren Sinn des Wortes Leben.“ Das Bemühen soll darauf zielen, sich möglichst umfassend an der Welt abzuarbeiten und sich dadurch als Subjekt zu entfalten. Zum Weltbürger werden heißt, sich mit den großen Menschheitsfragen auseinanderzusetzen: sich um Frieden, Gerechtigkeit, um den Austausch der Kulturen, andere Geschlechterverhältnisse oder eine andere Beziehung zur Natur zu bemühen.“[2] Die universitäre Bildung soll keine berufsbezogene, sondern eine von wirtschaftlichen Interessen unabhängige Ausbildung sein.
          Akademische Freiheit heißt zunächst äußere Unabhängigkeit der Universität. Die Universität soll sich staatlichen Einflüssen entziehen. Humboldt fordert, dass sich die wissenschaftliche Hochschule „von allen Formen im Staate losmachen“ sollte. Daher sah seine Universitätskonzeption vor, dass beispielsweise die Berliner Universität eigene Güter haben sollte, um sich selbst zu finanzieren und dadurch ihre wirtschaftliche Unabhängigkeit zu sichern. Akademische Freiheit verlangt neben der äußeren Unabhängigkeit der Universität von staatlichen und wirtschaftlichen Zwängen auch die innere Autonomie, d. h. die freie Studienwahl, die freie Studienorganisation und das freie Vertreten von Lehrmeinungen und Lehrmethoden. Die Universität soll deshalb ein Ort des permanenten öffentlichen Austausches zwischen allen am Wissenschaftsprozess Beteiligten sein. Die Integration ihres Wissens soll mit Hilfe der Philosophie zustande kommen. Diese soll eine Art Grundwissenschaft darstellen, die es den Angehörigen verschiedener wissenschaftlicher Disziplinen erlaubt, einen Austausch ihrer Erkenntnisse zustande zu bringen und sie miteinander zu verknüpfen. Das humboldtsche Bildungsideal bestimmte lange Zeit die deutsche Universitätsgeschichte entscheidend mit, auch wenn es praktisch niemals zur Gänze realisiert wurde oder realisierbar ist. Große intellektuelle Leistungen der deutschen Wissenschaft sind damit verbunden.

          Individul autonom, folosirea rațiunii, libertatea academică sunt valorile care după 1945 trebuiau redescoperite și întroduse ca orientare după ruptura în civilizația omenirii produsă de naziști într-o țară, într-o societate civică industrială care s-a dovedit prea slabă pentru a rezista tentatiilor unor ideologii dezastruoase.

          Am avut parte în anii 1960 -1970 în Banatul românesc, la sat și la oraș, de dascăli tineri entuziaști care s-au folosit de Verstand, de rațiunea lor proprie profitând de o limbă maternă care avea din nou idealul lui Wilhelm von Humboldt ca baza educației. Insușirea s-a făcut individual fără a ține cont de cea ce s-a întâmplat în jur în limba oficială de stat când era vorba de literatura în limbă maternă etc.
          Cred ca limba engleză din clasa 5 (fizică, chimie, biologie) oferă posibilitatea de conectare cu patrimonial universal în știință, tehnologie, cultură, artă, muzică, etc. a elevilor și studenților de azi din țară. Nu am fost legat, dependent numai de limba română. Văd diferența până azi.
          De 10 – 15 ani internet, Email, Google, trimiterea de documente instantaneu e o posibilitate pe care cred că o subestimați. Sunt mai optimist, chiar dacă am trecut de vârsta de pensionare.

    • Gabriel Deliu spune:

      IT ul produce, de implementare în economie se ocupă PSD ul tău. De aia nu se vede nimic!
      Învăţământul IT în Romania e bun.

  6. Decebal spune:

    Mi se pare evident ca intreaga lume se va baza, din ce in ce mai mult, pe automatizare, pe tehnologia informatiei si comunicatii. Mi se pare evident ca, spre deosebire de alte domenii, IT&C este un domeniu in care, daca ne jucam corect cartile, putem fi in top, ca natiune. Dar orice masuri in acest domeniu (de fapt, in orice domeniu) trebuie gandite astfel incat sa fie in beneficiul Romaniei, in primul rand.
    Daca o mare firma de IT activeaza in Romania, intr-un sediu inchiriat, cu programatori romani (care mai lucreaza si de-acasa), iar acea firma, prin tehnici de “optimizare fiscala” (ce-mi mai place sinonimul asta pentru “mangleala”!…) isi exporta beneficiile obtinute aici, cu programatori de aici, nu mi se pare in regula.
    Romania trebuie sa se de-birocratizeze, iar creatorii de software si aplicatii trebuie sa aiba un rol important. Un guvern coerent si inteligent ar trebui, dupa parerea mea, sa gandeasca un sistem de scutiri de taxe din care sa beneficieze Romania, legat de licente gratuite pentru utilizarea unor aplicatii si programe, de scrierea unor aplicatii si programe pentru administratie etc.

    In alta ordine de idei, sper din toata inima ca PNL, USR si altii din opozitie sa nu piarda din vedere componenta anti-PSD a votului de la europarlamentare, sa constientizeze ca nu toti cei care au votat pentru ei au votat din convingerea ca ei sunt solutia pentru Romania si sa constientizeze ca cei ce i-au votat asteapta sa vada o opozitie coagulata, coerenta si inteligenta, care sa faca lucruri bune pentru Romania… Domnul Orban si altii trebuie sa treaca peste emotia si surescitarea momentului si sa inteleaga ca faptele vorbesc, atat pentru oameni cat si pentru partide, dincolo de orice vorbe.

  7. cetățeanul turmentat spune:

    A muncit Dragnea trei ani ca să urce PNL pe val și să-i facă să obțină un scor rezonabil la alegeri și vine iar nea Șică să strice tot! După ce a scos-o pe aia cu reducerea salariului minim pe economie, acum vine și le trage o smetie după ceafă și celor din IT, care muncesc ei , dar nu se compară cu forjorul sau șoferul care în șlapi și maieu trage din greu la șaibă fără nicio scutire de impozit. Ca un simpatic ce este, primul care a sărit cu înveșunare ca muta la fermoar ca să-i dea la cap a fost hiperactivul Băsescu, cel care trimitea medicii și profesorii în bejenie ca să facă loc chelnerilor și tinichigiilor. Impresia mea este că ăștia trei, Dragnea, Șică & Băsescu ar trebui să facă un joint venture și să se ocupe cu îngropatul de partide că au mînă bună, iar pe partea cealaltă, Olguța, Udrea și Turcan sa le facă prescuri și colivă, că au mîna ușoară și se pricep la frămîntat.

  8. Lucian spune:

    “Pe lângă înțelegerea deviantă pe care o provoacă prin limbajul utilizat, respectiva personalitate politică nu cunoaște nici măcar faptul că nu IT-știi sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, ci firmele care, potrivit codului CAEN, dezvoltă programe sau aplicații informatice”

    Care firme sunt scutite ? Salariul brut este al angajatilor si ei sunt scutiti de plata impozitului pe venit.

    Dincolo de amanuntele irelevante ale transferului efectiv dintr-un cont intr-altul, scutirea unei categorii de la o sarcina obligatorie pentru altii este incorecta.
    Poti face o astfel de magarie temporar, pentru o perioada scurta (1 – 2 ani) ca mijloc de a impulsiona o activitate dar cand o faci 15 ani e privilegiu. La fel ca pensiile speciale pe motiv de hotie, smecherie si combinatii.

  9. quovadis spune:

    O simpla afirmatie , fie ea si a unui om politic . de calibrul domnului Orban ,produce o dezbatere vie , in rindul celor ce au argumente sunt pro, sau contra textului in cauza.Egalitatea de sanse , sau prioritati de dezvoltate temporara ,sunt doua teme favorite ce nasc pareri diferite . Indiferent de credinta unora , sau altora , problema dezbatuta trebuie tratata mai degraba ca o parere de moment ,o parere strict politica ,fara a necesita o discutie de ordin tehnic ,neexistind inca nici un text , ce sa provoace o discutie de punere in aplicare .Problema politica este insa de discutat si trebuie pusa intrebarea : Cui foloseste aceasta simpla afirmatie ? Se incadreaza aceasta afirmatie , in contextul general politc ,rezultat in urma alegerilor si referendumului ? Povoaca o sustinere majora de electorat in favoarea PNL ?. Foloseste d-nului Orban personal , ca viitor capital politic , transformat in voturi ? Parea mea este un – NU – mare la toate aceste intrebari si atunci urmeaza o alta : De ce a fost facuta aceasta afirmatie ? Sa lasam comentatorii sa raspunda la aceasta ultima intrebare , sau poate chiar pe cel care a provocat aceasta discutie . SUCCES

  10. Constantin spune:

    “…domnul Leonard Orban își ridică în cap nu numai întreaga comunitate IT, ci și pe cei care au o simpatie pentru acest sector de succes sau vor să gândească lucrurile în adevăratul lor context.”

    Eu am o mare simpatie pentru sectorul IT, dar parcă nu aș sări în capul d-lui Leonard Orban. Acum, eu îbdrăznesc să sper că nu vor fi blamați toți cei care nu au mare simpatie pentru PSD-ALDE-UDMR, indiferent dacă au vreo legătură cu IT-ul, ori ba.

  11. andrei spune:

    ca principiu, nu e normal ca unii sa fie scutiti de impozit forever. da, poti sa ii scutesti 5-10 ani dupa terminarea facultatii ca sa ii ajuti ca atunci au salariul mic, la inceput. dar ca principiu in sine nu poti zice ca asa e normal. ca atunci e normal la toti. justificari se pot gasi oriunde. in plus, daca tot nu platesti sa nici nu beneficiezi de ce beneficiaza ceilalti (aici nu pot da exemple ca in romania oricum nu beneficiezi de nimic, dar zic ca principiu).

    dar cred ca sunt multe alte probleme majore in romania in clipa asta de rezolvat. asta cu impozitul IT-istilor e ultima noastra grija in clipa de fata. chiar ma intreb cat de tampit sa fii sa incepi astfel de discutii in atfel de momente. oare chiar nu realizeaza ce cutie a pandorei a deschis, total inoportun?

  12. radu spune:

    Ioan, fara suparare dar ce zici tu e doar un slogan aiurea. Ca PFA in IT esti obligat sa achiti impozit pe venit, CAS si CASS raportat la nivelul normei de venit anuale stabilite de ANAF pentru localitatea in care esti inregistrat. Pentru Cluj de exemplu, norma de venit este 65500 RON/an (echivalent salar brut de ~5400 RON/luna), la Bucuresti e 32000 etc. In plus, ca PFA nu beneficiezi de celebra scutire de impozit pe venit. Daca depasesti un anumit plafon al veniturilor anuale nu mai beneficiezi de norma de venit ci esti obligat sa tii contabilitate in partida simpla (venituri-cheltuieli) si sa platesti impozit, CAS si CASS raportat la profit. Mai mult, daca ai un singur client se considera angajare mascata si platesti la nivelul incasarilor (fara cheltuieli deductibile).
    Daca ai prieteni care cred ca gata, si-au facut PFA si nu mai platesc nimic poti sa le spui sa verifice, se numeste evaziune fiscala.

  13. Kurt spune:

    IT este domeniul cel mai efectiv și cel mai important în viitorii 5 până 10 ani. Predarea științelor naturii fizica, chimie, biologie în engleză din clasa 5 asigura studenților accesul la patrimoniul universal în știință, tehnologie, IT.

    …“…aș recomanda să investim în profesorii noștri de matematică, informatică, fizică. Așa cum ar trebui să investim în tot corpul nostru profesoral, pentru că dezvoltarea viitorului nu poate fi decât una inteligentă….”…..

    Fără acest domeniu UP TO DATE cu nivelul universal nu se vor putea realiza nuclee de industrie 4.0 în metropolele-regiune cu universități de rang. Urmează peste 10 ani calculatorrul cuantic pe bază de Q-biti. Cu care personal vom intra în aceste aplicații incomparabile cu supercalculatoarele de azi. Calculatorul Q-bit este de 1000 până la 1 milion de ori mai rapid decât tot cea ce există azi în număr foarte mic de supercomputere (nici unul la intreprinderi). IT este calea cea mai scurtă către salarii ca în vest, calea cea mai sigură spre bunăstare.

    • Dedalus spune:

      Daca as putea si daca ati fi de acord, v-as transforma intr-un elev de gimnaziu din Romania, cu o bagheta de vrajitor si sa va rog sa mergeti intr-o clasa sa vedeti cum e.

      Am ferma convingere ca, daca ati scapa cu mintea teafara din experiment (chestie pe care eu nu as paria) v-ati schimba radical parerea.

      ()()()()

      IT trebuie sa se aplice la ceva, nu face nimeni programe de dragul programelor. Sau nu ar trebui.

      Desi, sincer sa fiu, cel mai des am avut de-a face cu programe care isi propuneau sa rezolve probleme inexistente sau care inlocuiau solutii mult mai simple – erau un fel de a trage cu tunul in muste :-).

      Un elev care nu are cultura generala, un tanar care e genial in programare dar nu stie nimic altceva, ce va putea sa faca intr-o lume in care exista numai programatori?

      Romania abunda in minciuni mestesugite.

      ()()()

      Calculatoarele pe Q-bit – alaturi de mitul “inteligentei artificiale”, poate cea mai umflata gogoasa a timpului. Sunt un mare admirator ale tehnologiilor moderne, dar nu pot sa nu remarc faptul ca la nivelul utilizatorului s-a schimbat foarte putin in ultimii 10 ani.

      Chiar si in situatia in care tehnologiile acestea ar avansa mai repede decat cred eu, tot nu are relevanta pentru politica de stat. Pentru ca prima optiune este cea pentru concurenta.

      Romania ridica in slavi concurenta in rapoarte si cuvantari, dar se straduieste cat poate sa o sufoce si sa introduca statul in economie cat mai mult posibil.

      Nici macar povestea cu impozitul IT-istilor in sine, ca suma, nu e relevanta per ansamblu, in conditiile in care un functionar la stat castiga sume uriase nefacand nimic. Sa nu mai vorbim de tot felul de sefi de birou si de directori cu indemnizatii grase, pentru o raspundere inchipuita.

  14. FLORIAN D. MIREA spune:

    Daca sefii PNL vor sa obtina bani, sa nu se intoarca la politica guvernelor Ciorbea si Boc si sa ii obtina prin:
    1) Reducerea numarului de parlamentari la 300.
    2) Reducerea pensiilor enorme obtinute de pensionatii anticipat din Ministerul de Interne.
    3) Eliminarea privilegiilor de care se bucura parlamentarii
    4) Confiscarea extinsa a averilor celor corupti si condamnati la inchisoare
    5) Suprimarea pensiilor sacordate tortionarilor, securistilor si informatorilor care au activat in regimul comunist
    6) Recuperarea prejudiciilor produse de figuri politice gen Voiculescu, Elena Udrea etc.
    7) Reducerea personalului bugetar din ministere si din administratiile locale
    8) Legea Lustratiei (extinse si la cei care au facut rau tarii in toate guvernarile feseniste si pesediste
    Romanii asteapta de la PNL o guvernare de cebntru-dreapta adevarata, si nu socilaist-liberala. Daca nu, IT0isti si alte categorii productive ale societatii isi vor forma propriul lor partid, care cu siguranta va tine seama si de interesele generale ale societatii romanesti. S-a auzit, Citu, Orban, Blaga, Gorghiu e tutti quanti?

  15. FLORIAN D. MIREA spune:

    Errata: acordate tortionarilor, pesediste), centru-dreapta, socialist-liberala, IT-istii

  16. George Petrineanu spune:

    In Suedia nu exista o traditie a scutirilor de taxe. Toata lumea plateste cam 30% din venitul pe munca. Pensionarii sint ,,anonimi” la criterii de pensie in sensul ca indiferent de serviciul avut conteaza contributia la pensie in combinatie cu salariul mediu avut.

  17. JK spune:

    Probabil că PNL testează teme în vederea parlamentarelor. Probabil că nici Șică nu se simte bine: simte ceva curent în ceafă, din interiorul partidului.
    Intrați într-un magazin de electronice (smartphones, tv, PCs etc.) și veți vedea locul pe care-l ocupă Europa în domeniul IA. Cu toate observațiile și obiecțiile contingente, veți vedea că ar trebui investit enorm pentru a ține pasul cu SUA și China. Scutirile de taxe sunt și ele un instrument incitativ.
    Dacă avem în România ceva școală și talente în domeniu, ar trebui să le dăm în cap, nu?
    Întrebați-l pe Șică despre alte surse de venituri la buget (de ce-l roade asta acum?), cum ar fi impozitul progresiv (știu, nu rimează cu liberalism) sau confiscările extinse în vederea recuperării prejudiciilor sau cu eliminarea subvențiionării partidelor politice (De ce să plătească membrii de partid cotizații lunare mai mici decât prețul unei cafele? Dacă cred în ceva, să plătească cotizații pe măsura pasiunii lor pentru viața polis-ului). Sau să pună latifundiarilor niște impozite pe profitul neinvestit. O firmă europeană de consultanță financiară și fiscală te poate alimenta cu idei în maxim 1 săptămână. Și dacă explorezi puțin europa.eu, s-ar putea să găsești și studii și statistici comparative la nivelul UE.
    În politică, întrebările retorice rostite pompos / îngrijorat / ațos / șmecheros în public îți pot aduce voturi, dar pot aduce pierderi financiare pe termen lung. Se cheamă populism, un curent de gândire prezent, iată, și în sânul și capu capului partidului liberal.

  18. Explicit spune:

    Prioritatile fiscale ale lui Orban nu coincid cu ale societatii. Mult mai grave si cu mult mai sus pe lista corectiilor de facut sunt privilegiile numite “pensii speciale” sau “pensii de serviciu” acordate personalului auxiliar din unitatile militare, adica stive intregi de contabili, frizeri, juristi, soferi, bucatarii etc.

    Avem in plata generali de contabilitate, de exemplu, cu mai mult de 18.000 de lei pe luna pensionati la mult sub 50 de ani de la SRI. Evident, multi dintre ei sunt angajati si in prezent, tot la stat, cu salarii de alte multe mii de lei, tot undeva unde nu e de munca, doar de incasat.

    Iar daca pe Orban il preocupa inechitatea sociala, sunt sigur ca va fi cutremurat daca va afla ca mai mult de 80 % din bugetul unui mare serviciu de informatii se duce pe salarii si pensii si ceva mai putin de 20 % e cheltuiala operativa.

    Nu ca n-ar sti Orban asta, dar daca el crede ca o mica diversiune cu IT-stii si cu ceva patrunjel consfiscat o sa-l scuteasca de atentia publica pe subiectul asta… se insala!

  19. Dan Plesoianu spune:

    Era mai relevant sa fi pomenit pensiile suplimentare ale securisto-sereistilor, care nu produc valoare nici macar cit parlamentarii!

  20. Ella spune:

    [...] ”respectiva personalitate politică nu cunoaște nici măcar faptul că nu IT-știi sunt scutiți de la plata impozitului pe venit”

    Din Codul Fiscal în vigoare:

    “ART. 60 – Scutiri

    Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
    [...]
    2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului finanțelor publice;”

  21. Cristian Felea spune:

    Un politician stupid aruncă o piatra în apă…etc. Nu este Orban singurul care susține ideea că IT-istii ar fi avantajati la impozite și taxe în mod nejustificat, a repetat-o și Câțu membru al aceluiași partid. Și niciunul din cei doi nu ne-a lămurit de fapt de ce au atacat TOCMAI acest subiect. Să fie o abordare etică aici? Stupiditatea constă în faptul că exact acolo unde trebuia adusă lămurirea, explicația s-a pierdut în ceață.
    Eu cred că marea problemă nu e ce afirmă un Orban sau un Câțu, ci cum și de ce o fac, precum și faptul că se dovedește astfel că PNL are cam același tip de oameni politici ca și PSD, adică de calibru similar.
    Așa vedem că acel USL, care i-a pus împreună pe pesedisti și peneliști nu a fost deloc o întâmplare.
    Este, cu alte cuvinte, un bun avertisment pentru electorat, înaintea localelor și parlamentarelor din 2020.

    • Stefan spune:

      Daca sunteți acel Cristian Felea care scrie articole atât de bune pe Contributors, atunci va rog sa ne spuneți mai multe despre subvențiile din SUA, despre subvențiile prin care statul chinez si-a crescut industria și tehnologia, subvențiile prin care Ungaria si Turcia și-au atras mai multe fabrici din automotive. Sa înțeleagă și lumea mersul real al economiei, diferența dintre bani activi care intra în țară și banii inactivi care se rulează într-o economie închisă. Diferența între meserii care aduc plus valoare la buget și meserii care iau bani de la buget.
      PNL a ieșit cu aceasta aiureala pentru că nu ințelege economia. Ori nu au consilieri care sa le explice, ori nu își permit să angajeze, ori nu vor și se cred autoate-stiutori.

  22. John Doe spune:

    Mie mi se pare toata discutia asta despre scutire de taxe aiurea. In SUA nu exista nici o scutire de taxe pentru IT sau orice fel de alt sector, si e bine mersi, in top.

    Incurajarile trebuie sa apara la nivel de companie. Aici e diferenta dintre SUA si Romania. Unele produse (cum ar fi panourile solate) beneficiaza de scutiri de taxe la cumparare si asta creste industria.

    Ceea ce ma deranjeaza este ca lumea vorbeste doar de IT in Romania. Mai sunt si alte secotare de varf, despre care nimeni nu scoate o vorba (cercetari farmaceutice si medicale, masini de inalta precizie, industri aerospatiala, etc). Ce facem, le dam doar IT-istilor si restul platesc oalele sparte? Si dupa aia toti se mira cum pleaca doctorii si inginerii sa lucreze in alta parte.

    Solutia cu incurajarea unei categorii si discriminarea altora in tehnologii de varf nu merge, si Romania nu isi permite sa excepte categorii intregi de salariati de la impozitul pe venit. Solutia trebuie sa vina din incurajarea creerii de firme private, care sa produca profit. Salariile se pot impozita ca oriunde in alta parte. Solutia vine din incurajarea acestor salariati sa devina antreprenori.

  23. Ursul Bruno spune:

    “Deficitul bugetar a explodat, dublându-se de la 5,5 miliarde lei la finalul lui martie la 11,4 miliarde lei la finalul lui aprilie. El este, de asemenea, de aproape două ori mai mare decât deficitul din primele patru luni ale anului trecut. Ştiri pe aceeaşi temă Finanţele întârzie din nou publicarea execuţiei bugetare.”
    In fata acestei stiri declaratia lui Orban se relativeaza si este indreptatita. Cine spune ca nu trebuie discutate aceste aspecte legate de fiscalitate. de colectarea taxelor si a impozitelor.
    Cel tarziu in momentul in care PNL+USR vor prelua guvernarea bomba va exploda si intrega mizerie va iesi la suprafata si vom vedea cate masuri nepopulare noul guvern va fi obligat sa le ia si mai ales cu cine vor incepe un lucru fiind clar in situatia actuala statul roman e pe drumul falimentului
    “Unde s-au dus banii: creşteri majore la salarii şi dobânzi Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 95,6 miliarde lei, cu 21,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 20,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar şi de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.”
    Conform acestor date primii afectati ar fi cei de la stat. Cum salariile nu se pot reduce numai un val masiv de concedieri ar putea redresa in parte situatia.
    Va rezista noul guvern protestelor ?
    Este firesc si normal ca intr-o societate bazata de solidaritate sociala toti sa-si platesca darile catre stat, forma si cuantumul putand fi stabilite insa scutirea este un priivilegiu care nu produce decat polarizare si invrajbirea de paturi intregi ale societatii.
    In mod normal cei care castiga mai mult si mai bine ar trebui sa contribuie mai mult decat cei cu venituri si castiguri mai modeste, sectorul IT nefiind chiar unul in care angajatii sunt platiti mai rau fata de alte sectoare ale economiei.
    Sa-mi spuna cineva daca stie si cunoaste, in Europa in care state mai exista acesta practica.
    Cu ce este un IT-ist mai valoros decat un un gunoier ? este o intrebare provocanta insa fara gunoieri , IT-istii si altii probabil s-ar ineca in propriul gunoi daca n-ar presta insasi o munca de “gunoieri”.
    In primul rand Romania ar avea nevoie de debirocratizare fapt la care insasi sectroul IT ar putea participa, nu am impresia ca se si intampla.
    Toti vor spitale, autostrazi si servicii “ca afara” insa nimeni nu este dispus sa contribuie, din contra, rata de colecare a impozitelor este sub 40 % , evaziunea in floare, mita functioneaza la toate nivelurile.
    Ar trebui sa recunoastem ca suntem inca prea saraci ca sa putem impartii prea multe privilegii incepand cu IT-stii si terminand cu bugetarii.
    In modal normal noul guvern n.ar trebui sa faca in primii 3 ani de guvernare nimic altceva decat sa debirocratizeze si organiza din nou statul pe principii noi.
    Nu cred ca va fi posibil, asteptarile sunt prea mari iar posibilitatile inca prea reduse. Asta e.
    Cine isi va asuma acesti pasi va pierde alegerile precum guvernul Boc iar comunistii vor ranji victoriosi din nou daca nu sunt intelese necesitatile tarii.
    Avem exemplul grecesc in faza ochilor, suntem pe drumul tarii respective daca nu se vor lua masuri extreme si dureroase.

    • Dedalus spune:

      Subscriu.

      A arunca cu bani in stanga si in dreapta nu e politica fiscala, ci incompetanta si interes ingust.

      ()()()()

      Adaug aberatia politicilor pro-ciclice in care stam de vreo doi-trei ani. (au spus-o mai toti pana s-au plictisit)

      Adaug aberatia wageledgrowth.

      Adaug etatismul care bate a comunism si fascism pe alocuri. (mai frumos a spus-o Silviu Cerna aici)

      Adaug dezinteresul total fata de corectarea deficientelor structurale. (A spus-o Isarescu foarte bine)

      ()()()

      Dupa parerea mea, facilitatile fiscale pot fi folosite daca vizeaza corectarea unor deficiente structurale, un timp limitat si ca parte a unei politici – in cazul Romaniei consider ca politica necesara este cea de liberalizare, de creare a unui stat liberal.

      In niciun caz din ratiuni inchipuite cum e cazul acum cu scutirea de taxe a IT-istilor. Motivul ca “asa ii tinem aici” sau “aduc bani la buget” nu stau deloc in picioare. Dimpotriva, diseconomiiile (scuze pentru barbarism) generate sunt un motiv bun sa nu facem asa ceva.

      Din pacate, este nevoie de ceva mai mare distanta decat varful nasului pentru a intelege economia de piata, chiar si la nivel de scoala primara. Asta, pentru cei care chiar isi doresc sa o intelega (foarte putini)

    • Stefan spune:

      Nu e o problema de orgolii sau de cine are coaie mai mari. E o problema de economie simpla. Banii trebuie sa intre de undeva pentru a se putea plăti salariile nesimțite și pensiile speciale.
      Amintiti-va de schimbarea impozitului de la angajator la angajat. Cum brusc, 2 firme din Timișoara și-au luat bagajele și au plecat. De ce? Pentru că au crescut cheltuielile cu salarizarea și fiscalitatea. Dați google sa vedeți cauzele. Oamenii aceia au intrat pe ajutor social, nu mai produc bani activi. De undeva trebuie luați bani pentru a fi platit ajutorul social.
      Presupunem că eliminam facilitatea pentru oamenii care aduc bani activi în economie (bani din exterior). Brusc cheltuielile cu salariile ale firmelor vor crește cu 10%. Cate vor pleca? Să presupunem că doar 30%. Deci 30.000 de șomeri așteptând pomeni sociale. Să vedeti atunci solidaritate! Alți 30% tineri it-stii vor pleca din Ro cu “creierul la purtător”, cum bine spunea Băsescu De pe ei nu se va lua nici macar restul de 38% către bugetul statului. Deci iar minus pe buget.
      Putem sa fim orgolioși, dar de undeva trebuie sa intre bani in economie. Nu invartindu-i pe cei din tara creștem economia, ci aducând bani din exterior crestem economia.
      De ce ne-am împușcă singuri în piciorul care merge si aduce bani? Din orgoliu? Din prostie/naționalism? Sau pentru că nu înțelegem economie?

  24. Ene spune:

    Aici gresiti:

    Aceasta nu a fost declaratia unui om. A fost declaratia unui partid, a unei echipe. Declaratia a venit pe mai multe voci, toti consilierii au sustinut-o fiecare pe vocea lui. Cu profesori universitari afiliati lui Orban cu tot. A fost un cor, nu declaratia unui om.

    PNL va primi ce merita.

  25. antonioro spune:

    Intr-o societate capitalista,nu exista privilegiati economici.De aia e economie concurentiala.Nu exista unii mai egali de cit altii.Si IT-istii merg pe sosea,pe trotuar,dic copilul la scoala sau gradinita de stat,se spala cu apa publica,merge pe calea ferata publica,etc.Pentru care ar trebui sa plateasca toti,ca de aia se cheama PUBLIC.Politia,pompierii,ambulanta sint platite din bani publici.Armata la fel.Profesorii sau invatatorii la fel.Beneficiezi?Platesti,e minim bun simt.Vrei sa dezvolti un sector-dai scutiri de taxe limitate in timp,nu forever.Parcurile alea indistriale de care pomeneste autorul n-au scutiri nelimitate,ci pe 5-8-10 ani.Atit.IT-ulnare scutiri de 15 ani.A crescut mare,se fac bani buni,de ce se continua cu scutirile?De ce un instalator sau un brutarvplateste taxe si el nu?Taxele sint doar pentru catei?Cu ce-i mai important IT-ul care lucreaza in lohn,low cost,decit un producator de burghie de Vidia,extraordinar de scumpe,sau un producator de diamante industriale artificiale,cu o valoare adaugata extraordinara?Sau un producator de utilaj petrolier marin?Sau un constructor de nave?Aia cu ce au gresit?IT-istii aia care tot ameninta cu “ plecatul”,de ce nu pleaca?Pentru ca ciinele nu pleaca de la macelarie?Pentru ca-n occident jumate din ce cistiga merge la chirie,iar 1/3 la taxe?Cu preturi de 3 ori mai mari ca-n Romania,pentru orice?Cine a fost cu adevarat bun a plecat demult,au ramas mediocrii care lucreaza lohn.Exact ca indienii.Cite companii de IT autohtone exista?Ce-au inventat sau descoperit IT-istii autohtoni in anii astia?Adevarulntrist este ca,in ciuda tipetelor lor superioare,industria IT in Romania reprezinta EXACT ceea ce reprezinta industria componentelor auto din Romania-sector de lohn pentru mari firme vestice care se poate muta,oricind,din Romania in China,India sau Bangladesh.Faptul ca Iphone se produce in China nu-i face pe aia IT-isti,toata decizia si softul vine din Silicon Valley,acolo se obtine produsul finit.Si daca aveati nevoie de un exemplu recent-luati aminte la povestea Huawei.Care deja patentase China ca fiind the next Silicon Valley-cu sute de mii de IT-isti plini de ifose corporatiste.A fost de ajuns sa inchida robinetul Google,Intel si Qualcomm si din mindria IT-ista a Chinei a mai ramas doar praful,la un pas de faliment.Exact asa e si IT-ul romanesc,multe aere pentru o munca care se face de 30 de ani prin satucele insalubre ale Indiei.

    • Stefan spune:

      Încercati să înțelegeți economia. Intr-o societate capitalistă oamenii trebuie sa produca bani. Banii nu cad din cer, de nicăieri. Banii activi vin din exterior.
      Munca pe care o fac oamenii poate fi de 2 tipuri
      1. Să producă bunuri de vânzare, să le vândă pentru bani.
      2. Să ofere servicii in schimbi cărora să primească bani
      Cazul 1:
      Economia României. Industria.
      Industria proprie nu prea exista. Nu a existat un program coerent de susținere a industriei producătoare de bunuri pe care întreprinderile sa le vanda și să primească bani pentru ele. Daca va amintiți anii 2000, cam bătea vântul cu producția și industria
      Cineva mai smart s-a gândit că cel mai ieftin produs pe care îl putem vinde către exterior este munca oamenilor. S-a permis unor companii să își deschidă filiale aici (amintiti-va de șpăgile inițiale). Astfel că romanii încep să primeasca bani pentru munca lor. Bani din exterior, bani activi, munca activa. Plus valoare.
      Că să ușureze munca românilor, cineva și mai Smart a recomandat că domeniilor in care românii își folosesc creierul sa fie puțin încurajate. Pentru că banii veneau, la început, doar din exterior. Bani activi. Așa s-a ajuns la reducerea de impozit în domenii unde vin banii activi.
      Cazul 2:
      Serviciile. Sigur, pentru serviciile prestate se primesc bani. Dar soția nu primește bani de la familie daca face mâncare în casă. Sau, daca soțul ii dă bani, tot din banii familiei ii dă bani, nu din exterior. Pentru a veni bani activi în economie, serviciile prestate în Ro trebuie sa se adreseze exteriorului. Ce servicii exporta societatea românească? Muncitorii care pleacă la muncă în străinătate și cam atât. Doar că acei bani nu sunt bani activi decât dacă sunt cheltuiți în țară. Și da, o parte din acești bani veniți din exportul de munca/servicii in exterior, revin an de an în tara, de la cei plecați.
      Acum sa vedem sugestiile:
      1. Inchidem robinetului la producătorii de bunuri active. Companiile considera cheltuielile cu munca prea mari și pleacă din Ro. 100.000 de tineri educați rămân șomeri. Așteptând ajutoare din banii de la buget. Chiar sunteți pregătit pentru o noua masa de asistați social? Amintiti-va anii ’90-2000.
      2. Ne pleacă și acești 100.000 de it-isti, 20.000 de cercetători, agricultorii care primesc subvenții, serviciile hoteliere se scumpesc din nou (au reducere de TVA). Sunteți pregătit să vă creșteți copiii în țara asta, fără viitor? Sau deja sunt plecați?
      Cred că nu înțelegeți prea bine ideea de economie și cum sta treabă cu produsele și exporturile. Turcia de exemplu, e un explorator masiv de produse alimentare, dar și servicii medicale. Cum credeți că s-a ajuns la asta? Doar cu subvenții și cu incurajarea statului. Unde suntem noi? Ce exportăm? De unde vin in economie bani activi? Să zicem merci că există firme care dau de lucruri românilor, altfel am fi toți pe ajutoare sociale sau parlamentari/politicieni.
      Banii activi sunt cei care vin din exterior. Nu cei care se învârt în interiorul economiei, se ia de la stat și se întorc la stat, necrescand. Activ e doar ce aduce plus-valoare, ce creste.

  26. Alt Eugen spune:

    “nu IT-știi sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, ci firmele care, potrivit codului CAEN, dezvoltă programe sau aplicații informatice. IT-știi, dimpotrivă, ca angajați la astfel de firme, plătesc exact aceleași taxe ca și majoritatea salariaților din România.”

    Fals! Nu firmele sunt scutite ci angajatii care au o anumita ocupatie si educatie formala (vezi art.60/2 din Codul Fiscal). Am avut colegi care nu beneficiau de scutire de impozit pe venit pentru ca nu aveau diploma in domeniu, desi lucrau ca programatori. In schimb eu da, eram scutit.

    “Mai sunt dezvoltatorii de site-uri, consultanții IT, inginerii de sistem și multe alte categorii, definite prin alte coduri CAEN, care nu intră în categoria acestor scutiri.”

    Fals! Toate categoriile enumerate concret sunt scutite: “dezvoltatorii de site-uri” = programatori, “consultantii IT” = analisti. Vezi lista ocupatiilor in anexa:
    https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3337_2017.pdf

    Ei bine, eu eram scutit, in schimb unii colegi, precum si personalul de la curatenie, de la resurse umane,etc.. nu erau.

    Scopul scutirii a fost atragerea firmelor de programare pentru a dezvolta sectorul acesta in Romania. Dupa cum e laudat IT-ul in zilele astea, se vede ca masura si-a atins scopul, si nu mai are justificare.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Codrin Dinu Vasiliu


Codrin Dinu Vasiliu

Codrin Dinu Vasiliu este cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale al Academiei Române, Filiala Iași. De formație filosof, cu licență în hermeneutică și... Citeste mai departe


Colectia Contributors.ro

Cumpara editia cartonata cu autograful autorului

Volumul ”Aspecte ale economiei românești în timpul Războiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la librăria Modul Cărturești (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București).

E randul tau

Mulțumesc pentru timpul acordat lecturii și pentru aprecieri, domnule George Gafencu.Da, extensia ...

de: Dumitru Sandu

la "Votul „diasporei de acasă” pentru instituții „ca afară”"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Festival de Film

Cauta articole

iunie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)