Nu ar fi deloc corect să spunem că ceremonia de preluare de către România a preşedinţiei Uniunii Europene, ceremonie care s-a consumat în urmă cu opt zile sub cupola Ateneului, a avut parte de ecouri tocmai favorabile în presa internațională.
Dacă înalții oficiali ai U.E. au făcut declarații amabile, politicoase, unele vizibil de complezență, probabil din dorința de a nu tensiona încă și mai tare raporturile dintre Bruxelles și București, gazetarii cinstiți, reprezentând marile televiziuni și jurnale care apar în Europa au formulat și enumerat cam aceleași reproșuri care au apărut și în presa românească neaservită puterii.
Primul și cel mai mare reproș a fost formulat la adresa absenței de nescuzat, lașă, sfidătoare, reflex al comportamentului de ins care nu are nimic în comun cu regulile marii politici internaționale, a președintelui Camerei Deputaților, dl. Liviu Nicolae Dragnea. Care, așa după cum am subliniat deja, în câteva editoriale anterioare, a avut o conduită asemănătoare Regelui Carol al II lea care a pus în fața îndatoririlor sale morale și constituționale, farmecele unei Zizi Lambrino ori ale Lupeascăi.
S-a văzut astfel cu ochiul liber că pentru președintele social-democraților români este mult mai important să plece în vacanță și să se bucure de farmecele tinericăi Irina Tănase decât să ia parte la o ceremonie oficială care înseamnă o noutate absolută pentru țara noastră. Indiciu clar pentru cât preț pune fostul președinte al Consiliului județean Teleorman pe orientarea pro-europeană a României. Degeaba au încercat inși din presă de non-valoarea unui Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu să minimizeze impactul mitocăniei calificate a numitului Dragnea Nicolae Liviu, presa internațională a pus degetul pe rană. Sigur, mă aștept ca un alt condei complet decredibilizat, trecut cu arme și bagaje de partea PSD- o am în vedere când spun asta pe d-na Alina Mungiu -Pippidi – să pretindă că criticile la adresa celui pe care a ajuns să îl socotească fără defect și fără prihană ar fi opera Serviciilor și a Statului paralel. Cornel Nistorescu, expert în dezinformare a și făcut-o deja într-un număr recent din publicația Cotidianul. Mă mai aștept și ca iresponsabilul ministru de Interne al României, fosta secretară de școală generală Dan Carmen, să scoată pe gură gugumănia că ar avea posibilitatea să afle cine a scris cu adevărat articolele cu pricina. Caraghioslâcul, dar și atacurile pe față la adresa principiilor de bază ale Statului de drept la care se dedau mai marii PSD nu mai miră pe nimeni. Doar îngrijorează.
S-au observat și prostul comportament, și discursul în limbaj de lemn ori dacă nu chiar de piatră al doamnei Viorica Vasilica Dăncilă ca și prezența frauduloasă în sală a beizadelei agramate pe nume Victor (între timp, marți Regina-Mamă din Videle a pozat în agresivă la Strasbourg, dovedind încă o dată cât de redus îi este intelectul), inadecvarea alocuțiunii d-lui Călin Popescu-Tăriceanu ori amenințările pe față la care s-a dedat insul cu numele de Florin Iordache. Parcă resuscitat din anii „glorioși” ai luptei de clasă și ai dictaturii proletariatului.
Uniunea Europeană dispune de toate mecanismele pentru a controla felul în care țara noastră își va duce până la capăt misiunea de a asigura președinția rotativă semestrială a Uniunii Europene. Eventualele accidente de parcurs care ar putea să apară din cauză nepriceperii neșcoliților miniștri care compun astăzi Guvernul României vor fi, fără doar și poate, cu promptitudine corectate de aparatul birocratic de la Strasbourg și Bruxelles. Firește, românii trebuie să fie interesați și pe mai departe de felul în care se desfășoară președinția României la Consiliul European. Însă principala lor preocupare va trebui să fie prezența masivă la alegerile extrem de importante care vor avea loc atât în anul în curs cât și în 2020. În primăvară au loc alegeri parlamentare și a fi foarte bine ca la Bruxelles să nu mai ajungă inși de teapa unor Norica Nicolai, Maria Grapini, Gabriela Zoană, Ioan Mircea Pașcu, Victor Boștinaru. În toamnă –iarnă ne așteaptă alegeri prezidențiale iar mașina de propagandă a puterii, sociologi vânduți acesteia precum Mirel Palada sau Marius Pieleanu deja au pus la cale operațiuni crase de manipulare. Anul viitor vom avea alegeri locale și parlamentare. Este important ca ele să nu fie viciate. Este important ca alegerile să rămână pe mai departe libere.
Deocamdată, puterea și-a intensificat asaltul asupra presei independente. O face prin rinocerii, adică prin oamenii de nimic pe care i-a implantat în presă, dar și în CNA.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro
5 COMENTARII
LĂSAȚI UN MESAJ
Sprijiniți proiectul Contributors.ro
Carti noi
Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici
Carti noi
În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici
Carti
- O carte despre regretatul istoric Mihnea Berindei în care veti gasi și inventarul Colecției Berindei. Descarca gratuit volumul.
- Vezi: Dezbaterea „Mihnea Berindei: un luptător pentru drepturile omului și democrație”
După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici
Cumpara cartea
Esential HotNews
contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Speram ca acest „accident” al istoriei noastre sa nu se mai repete niciodata, insa poporul roman este imprevizibil. La noi e una calda, una rece. Sunt chiar curios cum se va termina nebunia asta, luand in calcul si Brexitul, si valul de populism, si Trump, si, etc, etc.
Tu chiar crezi ca generalul roman va ordona catanei echipate dupa standarde NATO sa traga in invadatorul rus ? Vor trage doar polonezii si americanii, si balticii mai mult ca sigur. Armata noastra va fi dezarmata de jandarmeria banditei, ca sa evite o „lovitura de stat”, „burghezo-mosiereasca” si mai mujlt ca sigur „iohannista”.
Un scenariu ca din filme si jocuri, dar perfect realizabil daca stai si te uiti bine.
Mergeti la vot! Nu mai fiti prosti, se poate mai bine!
Dragnea a evitat prezenta la evenimentul preluarii presedentiei europene din cel putin 3 motive:
1. Ii uraste de moarte pe reprezentantii UE.
2. Nu are ce sa spuna intr-un asemenea cadru. Politica lui se reduce la stilul teleorman: jupanul graieste si restul ii asculta aberatiile.
3. De vreo 2 ani incoace evita orice contact cu grupuri mai mari de oameni pe care nu-i are sub control. Din cauza asta nu iese pe strada, calatoreste cu avioane private etc. Orice contact cu populatia, din care s-ar putea sa iasa cu reputatia sifonata (vezi dna prefect al capitalei), ii repugna. Se simte bine doar in imprejurari gen mitingul psd. Vag imi amintesc de un personaj cu un comportament asemanator. Oare ce s-o fi intamplat cu el?
Gresiti temeinic, domnule Morariu si la fel ca dumneavoastra intreaga clasa de intelectuali comentatori.
Punctual – in cazul dragnea versus carol 2 nu exista nicio asemanare. Carol ar putea sa fi fost o victima a sistemului; si-a dorit o alta viata si s-a nascut sa fie rege, postura pentru care nu avea nicio dorinta si probabil, nici vocatie. Desigur, puterea de care dispunea, fara sa fi luptat pentru ea, l-a determinat sa abuzeze.
Dragnea s-a nascut din mocirla si s-a trezit ca are ocazia sa fie atotputernic. Acum isi permite „tiitoare” tanara (e vorba doar despre hormoni, din partea lui si oportunism din partea ei), ceea ce, daca ar fi ramas in satul lui de bastina, probabil ar fi atras asupra lui blamul satului…
Dar, in pozitia de acum, asta este un atribut al puterii. Maine-poimaine se asteapta sa fie sanctificat, ca Stefan-cel-Mare.
Vina cea mare nu este a lui, este a celor care nu l-au sanctionat la timp si care, inca se tin deoparte.
Fie ca sa repet un sablon deja ultra uzat: Repetentul clasei face regulile din cauza ca premiantilor le este frica de un conflict care s-ar lasa cu niste eventuale vanatai.
Atata timp cat majoritatea celor care ar avea autoritatea sa se impuna in fata acestor impostori zgomotosi, stau deoparte si se limieaza la comentarii intre ei, astia isi fac de cap.
Absenteismul atat de mult acuzat nu este asa de mare din partea votantilor cat este din partea activistilor.
Eu, x pot sa fiu prezent la proteste pot sa fiu zgomotos, masurat in decibeli, potsa inghit niste gaze, pot sa lacrimez, sunt totusi ne-auzit. Unul din 100000, fiecare cu vocea lui. Adica 0,001%, ca un graunte de sare intr-un bazin cu apa.