Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

România între tradiţional (gemeinschaft) şi modern (gesellschaft) şi deşteptarea societăţii civile

Gratian Mihailescu februarie 6, 2013 Opinie, Societate/Life
12 comentarii 2,068 Vizualizari

Gemeinschaft  und  Gesellchaft  reprezintă două concepte sociologice diferite care diferenţiază societatea modernă de cea tradiţională prin relaţiile de asociere umană. Într-o perioadă de doar 20 de ani România a trecut de la un concept la altul. Cu toate că majoritatea ţărilor trec printr-o perioadă modernistă, caracteristică (gesellschaftului), mai există societăţi tradiţionale, (gemeinschaft)  bazate pe relaţiile strânse dintre indivizi din cadrul unei asemenea comunităţi. De aceea am iniţiat o campanie de strângere de fonduri, intitulată « Bănăţeni pentru Asia » cu scopul de a ajuta o comunitate săracă,  însă şi ca un  experiment sociologic  faţă de comunitatea civică românească, pentru a testa cât de activă este societatea noastră.

Gemeinschaft vs Gesellschaft

Gemeinschaft (comunitate) şi Gesellschaft (societate) sunt concepte sociologice introduse pentru prima oară în 1887 de sociologul german Ferdinand Tönnies pentru două tipuri normale de asociere umană. Conceptul de Gemeischaft este caracterizat prin relaţiile personale puternice între indivizi, prin legături puternice reciproce ale sentimentului și bunăvoinţei  într-o tradiție comună, printr-un sentiment colectiv de loialitate pe care indivizii îl simt pentru societatea în care trăiesc. Conceptul de Gesellschaft reprezintă un tip rațional ce dezvoltă  mecanic  relații sociale, caracterizate prin asociațiile impersonale contractate între persoane. În Gemeinschaft (societate tradiţională), religia are un rol important, iar obiceiurile şi tradiţiile sunt foarte importante. De asemenea relaţiile in cadrul unei asemenea comunităţi sunt foarte strânse, familia, proprietatea comună şi individul ca şi persoană socială fiind în centrul acestui concept. În Gesellschaft (societate modernă), relaţiile sociale sunt dominate de anonimat, individualismul şi proprietate privată.

Putem experimenta ca  societate capitalistă şi modernistă, o relaţie tradiţională între oameni, specifică societăţiilor în curs de dezvoltare? Toate naţiunile din Asia de Sud-Est şi Africa, tânjesc dupa modelul occidental de dezvoltare. Ar trebui să fie acest model exemplul bun de urmat? Este acesta viitorul planetei? Totul înseamnă capitalism şi consumerism? Cum putem lega concepţiile sociologice de Gemeinschaft şi Gesellchaft, cu scopul de a avea o societate modernă şi dezvoltată, dar care menţine legături strânse între membrii societăţii, între oameni? Probabil se simte  nevoia de schimbare a sistemului. „Am acţionat sistematic împotriva dovezilor pe care le aveam. Noi ştiam tot ceea ce nu ar trebui să fie făcut (nu există nimeni care să nu ştie), în special politicienii stiu exact ceea ce nu ar trebui să fie făcut. Cu toate acestea, ei o fac….criza economică este o consecinţă a prostiei umane şi a lăcomiei” spune Manfred Max Neef, un economist chilian, profesor de economie la Universitatea Berkeley din California, câştigător al  Premiului Nobel alternativ, “Right Livelihood Award” cunoscut pentru modelul său de dezvoltare umană în funcţie de nevoile fundamentale ale omului. Şi continuă „în sărăcie este o creativitate enormă;  nu poţi fi un idiot, dacă vrei să supravieţuieşti; fiecare minut trebuie să te gândeşti : Ce? Când? Cum? … În sărăcie, creativitatea este conectată cu reţele de cooperare, de ajutor reciproc şi tot felul de lucruri extraordinare, care nu sunt fondate în societatea noastră dominantă, care este individualistă, lacomă şi egoistă …. Este şocant, dar, uneori, puteţi găsi mult mai mulţi oameni fericiţi în sărăcie decât veţi găsi în societăţile occidentale şi moderne, ceea ce înseamnă că sărăcia nu e doar o chestiune de bani.”

România între Gemeinschaft şi Gesellschaft

Relaţiile sociale dintre indivizi în România s-au schimbat fundamental de la revoluţie încoace. Dacă societatea românească înainte de revoluţia din 89 avea trăsături ale conceptului gemeinschaft, din cauza relaţiilor mai strânse ale membrilor ei, provenite probabil din conceptul socialist a lui Marx, capitalismul haotic de după 89, a divizat societatea şi a fragmentat-o sistematic. Lipsa de organizare, demagogia politicienilor, falsul capitalism accentuat de îmbogăţirea clientelei politice, inevitabilele interese personale puse înaintea interesului public, au dus la o scindare a societăţii româneşti, manifestată prin ură, invidie, şmecherie şi agresvitate. Deşi, în comunism sufeream de „alte probleme”, parcă aceste non-valori apărute în democraţia prost înţeleasă, nu existau înainte de 89. Respectul pentru celălalt şi binele comun au dispărut făcând loc conflictului şi stării de vrajbă între oameni, între instituţii, între politicieni, între televiziuni. De ce această stare conflictuală din societatea românească? Simplu: goana dupa resurse: Banul!

Toţi aceşti factori au dus la o blazare a societăţii civile. Scriam anul trecut într-o analiză comparativă, că în România societatea civilă este slab dezvoltată şi duce lipsa acţiunilor. Lucian Boia în controversata sa carte, „De ce este România altfel?”  susţine că „lucrul cel mai anevoios este să porneşti în România o acţiune colectivă”. Liviu Mihaiu spunea într-un interviu: „Noi nu avem nicio capacitate reactivă. Suntem un popor obişnuit să primească ceea ce i se dă de sus. Noi nu suntem obişnuiţi să ne revoltăm, să ne solidarizăm, să ne cartelăm pentru o cauză, o idee…”

Campania „Bănăţeni pentru Asia” este o campanie de strângere de fonduri, pe care am iniţiat-o împreună cu mass-media din Vestul ţării şi din punctul meu de vedere un experiment sociologic interesant, adresat societăţii româneşti. Este vorba despre construirea unei biblioteci, în Bangladesh, o ţară în care rata de analfabetism ajunge aproape la 50% din populaţia ţării şi unde calamităţle naturale reprezintă un lucru firesc pentru locuitorii acestei ţări. Pe iniţiatorul acestui proiect, l-am cunoscut ca bursier al Comisiei Europene, Abu Sayed făcând parte din acelaşi program de studiu şi cercetare ca şi mine, timp de 18 luni. Mi-am dat seama că Sayed provine dintr-o societate tradiţională, gemeinschaft, unde valorile umane şi legăturile strânse dintre membrii societăţii, reprezintă factorul de bază al comunităţii. Sunt valori demult pierdute de către civilizaţiile occidentale, gesellschaft, valori care lipsesc şi în România.

M-a impresionat povestea lui, m-au impresionat unele obiceiuri din societatea tradiţională din care venea, m-a impresionat căldura umană şi relaţiile strânse dintre membrii comunităţii din S-E Asiei, m-a impresionat faptul că deşi vine dintr-o ţară săracă crede cu tărie în proiectul său şi doreşte să facă ceva pentru comunitatea din care provine. Biblioteca va avea dublu rol: copiii şi adulţii vor putea citi și învăța însă clădirea va avea și rolul de a-i adăposti pe oameni în timpul inundațiilor la care zona este predispusă. Pe lângă ajutorul financiar pe care îmi doresc să îl ofer, realizarea acestei campanii este şi un experiment sociologic: mobilizarea societăţii româneşti pentru o cauză nobilă. Cât de sensibili pot fi concetăţenii noştri şi cât de activă este societatea civilă românească? Românilor chiar le pasă de problemele globale, sau sunt preocupaţi de bătălia pe justiţie dintre Ponta şi Băsescu sau de divorţul anului din România?

Birocraţia, lipsa de implicare civică, lipsa de solidaritate domină societatea actuală. Transformarea societăţii româneşti nu se poate realiza decât  printr-o acţiune amplă a societăţii civile. Această campanie este doar un început a acţiunilor pe care doresc să le întreprind în viitor, fie că este vorba despre România, fie că este vorba despre comunităţi din lumea a treia. Doresc să trezesc spiritul activ al românilor pentru a participa şi a se implica la construcţia unei societăţi sănătoase din toate punctele de vedere. Schimbările sociale se realizează lent şi necesită un efort continuu din partea sectorului ONG pentru a asigura sustenabilitatea acestei evoluții. Cred în principiul subsidiarităţii şi în faptul că democraţia se construieşte de jos în sus.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Pai, romanii sunt activi, nu invers, de unde ati scos-o? Suntem la un pas de a inventa democratia refendara, criza a scos oamenii (cam toate categoriile socio-profesionale pe care le cunoastem) in strada de nu stiu cate ori pe caldura, pe frig etc in ultimii ani, tinerii ocupa un loc foarte mare in prezenta la vot (de necrezut, peste jumatate), ONG-urile au inflorit la noi ca ciupercile dupa ploaie si cate si mai cate.
    Haideti sa iesim din eterna lamentatie ca la noi e ca la nimeni sau ca e ceva cu firea asta a romanilor. Aveti motive sa fiti mai optimist doar cu s-a intamplat in ultimii ani in materie de solidaritate, prostest etc. Daca va duceti mai jos in timp, vedeti ca am avut o economie care pur si simplu a duduit vreo 5 ani (si nu cu agricultura, industria etc, ci cu investitii in ICT, servicii etc). Ei, romanii dvs nu sunt chiar o masa inerta, surda, muta, eventual scindata, atomizata sau dumnezeu mai stie cum
    PS Povestea bibliotecii dvs nu demonstreaza nimic. Biblioteca publica romaneasca e o veche probl la noi. N-ar fi prea destept sa aveti asteptari prea mari cu ale altora aici :)

  2. ddd spune:

    Cea mai saraca tzara din UE vrea sa ajute cea mai saraca tzara din Asia. Cum ar veni, Bangladeshul Europei vrea sa ajute Bangladeshul asiatic. Ce tzeluri nobile!
    E in sudul Olteniei un sat, Rast, care a fost maturat de Dunare acum catziva ani. De fapt, cam la fiecare 15-20 de ani e luat. Fix ca in Bangladesh. Ca sa nu mai vorbim de desertificarea care a luat proportii in zona.
    Suntem tzara cu cei mai multi tzarani din Europa, cu cele mai multe carutze, cele mai putzine wc-uri si dusuri pe cap de locuitor.
    Sau avem la fel de aproape Republica Moldova, cea mai saraca tzara din UE.
    Asa ca, vedeti, sunt atatea locuri unde dvs si banatzenii va puteti exersa bunele intentii.

  3. DanielT spune:

    Ce tot vorbest dle. Iesit in strada pe filiera controlata politica sau sindicala, deja numele protestatarilor par o lista anedoctica..pot sa va ofer liste nominale.Alexe, Chiajna , Dogaru…nu se cheama democratie se cheama fabricarea consensului social. Sau ONG urile controlate si infiltrate politic cu intruziunea membrilor unor servicii..externe si interne..stiti ce se intampla acum promovarea unor liste considerati dezirabili…banarea altora indezirabili ..polite. Traiti o mare minciuna dar aveti si tupeul sa radeti satisfacut intre realitatea factuala si imaginea prefabricata doar coruptia starea mizerabila economica a familiilor, starea se depresie generalizata ar trebui sa va puna adevarul va mirati ca nu aveti statutul normal al unui absolvent universitar din vest, niciodata nu o sa-l aveti …decat doar daca furati sau acceptati spaga. Tristul adevar. Cu minciuni si plagiatori bunastarea e iluziorie.

    • DanielT spune:

      Mă refeream la textul unui comentator, împărtăşesc textul şi opinia dvoastră.

    • Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

      Vasazica, vedeti o mare manipulare in tot ceea ce s-a intamplat in strada anii trecuti -nu-mi fac iluzii, pe mine ma vizati. Conspirativita asta de care credeti ca sunteti inconjurat are ceva maladiv in ea. Va deplang

      • DanielT spune:

        Dle e imposibil sa nu recunosti fetele celor care manifestau in Piata Universitatii prin ianuarie sunt aceleasi a celor care scandau voios in fata restaurantului unde dna Merkel alaturi de liderii PDL si oficiali PPE luau pranzul. La distanta de luni de zile aceiasi oameni. Sau grupurile de pe facebook. Sau tehnicile de filmare folosite in Piata de Antena 3 . Sau coincidenta stranie subiect Arafat campanie Realitatea TV. Sunt fapte inregistrari legaturi. Dle nu toti sunt idioti.

  4. Ghita Bizonu' spune:

    Termenull corect dpv al ideii (poa incorect politic) este uitatul Gescheft . Ca ori de cate ori discuta unii despre Gemeinschaft si/sau/pentu/contra/inpreuna Gesellchaft in cap au sunatorii ce trebuie sa pice !!! asa p[reedupun este fi babatenii ptyr Banglades nu de lata insa cu vreo 8 ani i ruma cand fura inundatiile alea de se vorbea de Marea Banatului nu prea am auzit de multa solifdaritate banateana.. si totusi un dig fuseese rupta ca sa fie protejata Timisoara. Nici un civic .. Nici o societate civila …
    Deci Gemeinschaft und Gesellchaft = Gescheft
    Apopos engelzii zic ca caritatea incepe din casa. S=-ua terminat cazurile sociale din Romania?

  5. Gratian spune:

    Imediat incepem si la noi acasa, ca exista din belsug de facut din pacate….si pentru Daniel un citat din articolul domnului Tismaneanu despre Iuliu Maniu:

    “Numai printr-o opțiune democratică sinceră și perseverentă, prin respectarea drepturilor individului și protejarea minorităților, prin eradicarea moștenirii securist-comuniste și întronarea unei justiții independente, prin încurajarea pe toate căile a liberei întreprinderi și a inițiativei private, prin înflorirea unei societăți civile dinamice și încrezătoare în sine, România va fi pe deplin parte reală a pluralismului european.” V. Tismaneanu. E cam mult de lucru nu?

  6. Aceasta impartire intr-o ‘societate traditionala’ de dinainte de 89, cu legaturi strinse si calde intre oameni (a carei origine o gasesti in marxism – total eronat, lumea nu a inceput cu Marx), si o ‘societate moderna’ in capitalismul ‘haotic’ de dupa 89, e o fictiune, nu doar incorecta, iliescista. Articolul ar fi putut foarte bine sa fie scris de iliescu.

    Fragmentarea societatii de dupa 89 este doar o continuare a unui proces practic finalizat in marxismul pe care il descrii romantios.

    Dupa 89 in Romania nu a existat capitalism haotic, pt ca nu exista capitalism de nici un fel fara stat de drept. 90 la suta din problemele Romaniei isi au direct sursa in comunism, si din lipsa lustratiei.
    Lipsa lustratit a avut ca consecinta si virajul spre extrema stinga a unui personaj ca Liviu Mihaiu, pe care il citezi. Societatea civila auentica, vie la inceputul anilo 90, a fost facuta irelevanta tocmai de oameni ca Liviu Mihaiu, care au sarit in caruta taberei politice care a dat lovitura de stat din vara, si care a izolat Romania de Occident. Liviu Mihaiu e sociatatea civila la fel de mult ca Cristian Pirvulescu, cel care schimba zilele astea Constitutia cu Hrebenciuc.

  7. Gratian spune:

    Costin, aici nu e vorba nici de comunism nici de socialism si nici de capitalism. In text e vorba de relatiile de asociere umana. Ca sa nu mai vorbim de lustratie. Daca ai timp, pentru a intelege mai bine ceea ce am vrut sa exprim:

    http://www.youtube.com/watch?v=hjcbBnM2OUo

    Era atasat si la text cu hiperlink, dar nu cred ca l-ai deschis!

  8. Ma tem ca e vorba, pentru ca nerealismul propunerii vine in primul rind din neintelegerea istoriei (de fapt a trecutului recent). Iata de ce nu pot sa ma mir ca il dai ca exemplu pe Manfred Max-Neef, al carui discursul, dupa parerea mea, destul de dezlinat, trezeste entuziasm pe o platfroma ca Democracy Now, care este o platforma a extremei stingi, cu simpatii comuniste. De ce spun asta? Democracy Now citeaza cu entuziasm pe Oliver Stone care a produs un serial in care rescrie istoria Americii din perspectiva strict sovietica http://www.democracynow.org/2012/11/16/oliver_stone_on_the_untold_us

    Nu eu spun asta despre filmul lui Oliver Stone promovat pe Democracy Now, ci Ron Radosh http://www.weeklystandard.com/articles/story-told_660176.html

    Plus ca acelasi discurs dezlinat al lui Max-Neef l-am vazut citat pe multe alte situri comuniste.
    Nu spun ca e comunist, pentru ca nu stiu asta, si din cit mi-am putut da seama, nu pare a fi cazul, dar, daca are lipici la astfel de entitati, cred ca stiu destul cit sa nu il iau in serios.

    De fapt, fraza asta e definitorie pentru articolul tau ” Dacă societatea românească înainte de revoluţia din 89 avea trăsături ale conceptului gemeinschaft, din cauza relaţiilor mai strânse ale membrilor ei, provenite probabil din conceptul socialist a lui Marx” … este acelasi lucru spus si de Vasile Ernu, administrator pe situl comunist criticatac, despre Romania sub ceausescu, cind spunea ca pe atunci exista o solidaritate (din cauza marxismului!) care acum a disparut. http://inliniedreapta.net/dor-de-colectivul-sovieti/

  9. Gratian spune:

    Costin, faci ce faci si tot la comunism ajungi desi am spus si mai sus ca nu asta a fost intentia mea…. daca urmareai atent discursul, el vorbeste despre susteinablitate. Susteinabilitate economica, politica si sociala. Nu stiu ce inclinatii politice are, insa cu siguranta este un environmentalist. Este membru in World Future Council. Arunca o privire sa vezi ce reprezinta organizatia asta: http://www.worldfuturecouncil.org/
    Ca economist este cunoscut pt Human Scale Development si sustine ca bunastarea oamenilor ar trebui sa se masoare nu in PIB ci in nivelul de fericire. Si daca ai fost atent la ceea ce se intampla acum, cat mai multe statistici se bazeaza pe acest concept. Asemanator cu conceptele promovate de Stieglitz, care de altfel a luat si premiul Nobel. Think outside the box!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)