Home » Media / Tech »Opinie » Citesti:

Sateliti si dereglementarea in domeniul IT – in Europa

Mihai Badici noiembrie 19, 2016 Media / Tech, Opinie
60 comentarii 1,775 Vizualizari

Pe 17 noiembrie, un lansator Ariane 5 a plasat pe orbită încă patru sateliţi din sistemul de poziţionare european Galileo ducând cifra totală la 18. Ce mi s-a părut interesant este că, aşa cum susţine siteul ESA, o variantă iniţială a sistemului va fi disponibilă până la sfârşitul anului.

Europa încearcă din răsputeri să revină în top-ul tehnologiei, dominat de decenii întregi de Statele Unite secondate de ţările extremului orient cu care aceştia au dezvoltat o interesantă simbioză. Nu se poate spune că aceste încercări au avut prea mult succes în ultima vreme, deşi se poate nuanţa ; industria auto şi cea aeronautică par a fi suficient de competitive, în schimb, de exemplu, IT-ul, în ciuda unui număr considerabil de oameni implicaţi în domeniu nu pare a progresa, ba chiar dimpotrivă.

Programul spaţial are o încărcătură simbolică aparte, zborul interplanetar fiind considerat în mod tradiţional o culme a tehnologiei ( deşi probabil că tehnologii mult mai puţin spectaculoase, precum ingineria genetică sau fizica nucleară ar putea revendica acest titlu cu juste motive). Dar spaţiul are acea încărcătură culturală aparte, care se poate revendica de la vechii greci colonizând ţărmurile Mediteranei şi de la Columb descoperind America.  Poate că de asta misiunea Rosetta sau cea de plasare a primei sonde marţiene ( care s-a terminat cu un eşec) au fost bine acoperite jurnalistic.

Folosirea lansatorului Ariane 5 marchează şi un moment de „independenţă” faţă de Rusia, ale cărei lansatoare au tot fost folosite în ultima vreme, din motive de preţ şi de fiabilitate dovedită în timp. Deşi programul Galileo este anunţat a fi un program civil, se poate spune că ar putea avea şi o componentă strategică, asigurând un serviciu propriu de poziţionare pentru Europa – atât sistemul american cât şi cel rusesc fiind la bază sisteme militare. Problema dezvoltării în zona strategică a programului spaţial are însă o mare vulnerabilitate, cea a bazei de lansare, care nu se află în Europa, aşa că deocamdată să nu ne preocupăm de ea.

Trecând însă peste aceste considerente, probabil că succesele Europei în domeniul aerospaţial precum şi eşecurile în zona IT se datorează în primul rând sistemului economic ultracentralizat pe care îl practică. Datorită centralizării, Europa este capabilă să pună împreună resurse importante, financiare, tehnice, organizatorice; ori problema principală a industriei aerospaţiale este că e scumpă. Nicio problemă, suntem mulţi şi plătim impozite mari, avem de unde.

Domeniul IT este însă exact inversul celui aerospaţial: IT-ul se bazează pe inovaţie, pe nuclee mici de lucru, pe iniţiativă privată. Să comparăm asta cu ideea francezilor de acum câţiva ani de a acorda fonduri pentru construirea unui motor de căutare franţuzesc, care să rivalizeze cu Google. Nu vă spun că pe vremea când lucram la Institutul de Cercetări pentru Mecanică Fină exista un colectiv care a lucrat la „Rocad” , concurentul autohton al Autocad. Măcar francezii aveau bani ….

Îmi amintesc cu oarecare nostalgie de perioada în care Bucureştiul a fost cablat pentru Internet. A fost o perioadă de 4-5 ani în care autorităţile nu a trebuit decât să „închidă ochii” la zecile de firme de doi băieţi ( sau fete, ca să fim corecţi) care au împânzit efectiv oraşul cu sute sau mii de km de cablu. În câţiva ani, Internetul a devenit dintr-o curiozitate accesibilă câtorva ( poate o să povestesc la un moment dat epopeea conectării unei locaţii aflate relativ în centru, la câteva sute de metri de Eroii Revoluţiei) un bun comun la îndemâna oricărui bucureştean.  Sigur, sunt multe de discutat, oraşul a avut estetic de suferit – mai suferă şi acum, calitatea serviciului nu a fost mereu cea mai bună, dar fenomenul a setat nişte aşteptări pe care acum nici un provider nu prea îşi permite să le neglijeze. Şi experienţa s-a repetat în toate oraşele mari ale ţării, ba chiar şi în satele mai răsărite, ca dovadă că nu a fost un accident, ci chiar un model funcţional.

Am recurs la acest exemplu pentru că mi se pare că este o imagine simplă şi clară a ceea ce îi lipseşte IT-ului în Europa: exact dereglementarea. Sigur că poate că autorităţile ar fi trebuit, în loc să închidă ochii, să elaboreze o legislaţie simplă şi flexibilă în domeniul cablurilor, doar că vorbim de autorităţile româneşti, deci putem spune că varianta adoptată a fost cea mai bună, dacă nu singura posibilă. Ori birocraţia europeană, deşi e ceva mai eficientă, nu e cu mult diferită ca funcţionare.

De aceea, singura soluţie posibilă pentru ca Europa să revină în topul tehnologiei este aceea de a se sprijini mai degrabă pe cetăţenii ei decât pe instituţiile pe care le are. Nu cred în scenariul apocaliptic al  dezmembrării, după cum nu cred nici în cele legate de victoria lui Trump. Tendinţa de a nu avea încredere în propriul popor sau proprii cetăţeni poartă germenii unei viitoare dictaturi, fie ea şi de catifea. Şi dacă noi, europenii, n-am inventat microprocesorul, măcar democraţia tot am inventat-o, aş spune chiar că de două ori.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "60 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Europei îi lipsește dereglementarea în multe domenii, nu doar în IT. Dar este o problemă de mentalitate, majoritatea europenilor chiar vor reglementări peste reglementări. Este și o problemă de selecție ”naturală” perversă: cine se satură de reglementări pleacă, iar asta de vreo 300 de ani încoace. Așa că rămân cei care apreciază reglementările.

    Din punctul ăsta de vedere, în România lucrurile stau și mai prost: reglementările sunt excesive și ajung inevitabil încâlcate, fără încălcarea lor nu se poate realiza nimic. Dar majoritatea nu înțeleg că e nevoie de dereglementare, de reguli cât mai simple care să poată fi efectiv respectate. Majoritatea vor reglementări și mai severe, care sunt de fapt cu-atât mai excesive.

  2. Petre Opris Petre Opris spune:

    Aţi făcut o legătură foarte interesantă între sateliţi şi IT, domnule Mihai Badici. Fără microtehnologie nu poţi trimite sateliţi în spaţiu şi nu poţi obţine, apoi, un beneficiu material după investiţiile majore făcute în industria aerospaţială. Dacă ne gândim doar la companiile care fabrică (încă) autovehicule în Europa, iar acestea sunt echipate cu aparatură autonomă de navigaţie (bazată pe reţelele de sateliţi), ajungem la concluzia că există un potenţial foarte mare de dezvoltare în următorul deceniu în această direcţie. În plus, studiile privind dezvoltarea autovehiculelor complet autonome au nevoie şi de o componentă aerospaţială. E pur si muove!

  3. JB spune:

    Dom’le, din nefericire, problema este mult, mult mai complicata.
    In argumentația dvs.pare că dereglementarea este ceva ce poate fi facut, cît ai zice “pește”, de către niște autorități “europene” (vezi Comisia Europeană)….. Repet: din nefericire este f.f.complicat.
    O sa încerc, f.pe scurt, sa explic de ce.
    C.E. oricât ar dori sa dereglementeze X domeniu NU poate sa o facă fără acceptul/votul in Consiliu si in P.E. al tarilor membre si al partidelor politice europene….. Acest accept presupune negocieri instituționale îndelungate. De ce?!? Ptr.ca asa e tratatul UE votat de statele membre.
    Dereglementarea, in general, nu este o simpla fraza care abrogă noianul de legi/regulamente europene si, in special, nationale. Nu. Toate statele membre vor incerca sa pastreze, in numele situațiilor exceptionale si a unei specifictati exacerbate, un rol reglementator important. Vor trage de timp, vor inventa abordări care conturnează dereglementarea. De ce?!? Păi uitați-va la grupurile de presiune de la noi care de la agricultură până la asigurări țipă rău de tot că statul nu vrea sa reglementeze, deci sa restrângă, X, Y domeniu.
    Singura, dar singura dereglementare făcută dintr-un condei este meritul CEJ in Cassis de Dijon (si altele asemantoare in domeniul serviciilor). CEJ nu e ținută decât de Tratat, nu de negocierile “la baionetă” intre statele membre….. C.E. nu poate face mai nimic fără statele membre.

    Ar mai fi de adus în discutie reglementările locale, de multe ori constituie piedici efective in calea liberei intiative și a libertăților fundamentale UE…..

    Cazul US: mediu de afaceri foarte, foarte reglementat ptr.cei mici….. Foarte dereglementat ptr.cei mari…..dar NAȚIONALI sau membri ai unei familii/frătii/asociatii/uniuni recunoscute prin efectul puterii financiare sau sustinerii interesate a mass-media. Interesantă epopeea intrării pe piața US a Bit Defender. O să vă zdruncine putin. Garantez!!
    Tocmai printr-o reglementare aspră dar discretă s-a ajuns ca Novell, Word-Perfect, Nortel, Corel să dispară lasind locul unor concurenți ce beneficiau de privilegiile reglementării amintite.
    Diferenta importantă fata de UE: imaginea de libertate generată de mass-media.

    Referitor la IT. E bine de stiut că bula speculativă .com a generat venituri fenomenale, pierderile încasându-le micul investitor la Nasdaq….. Oare e bine ca progresul sa fie finanțat de o asemenea manieră?!!? E o intrebare.

    Poate ca vi se pare ridicolă, astăzi, pretentia franceză de dezvoltare a unui search engine francez, dar motivațiile sunt multiple si nu privesc strict ceva ce ține de un orgoliu prostesc. Cert e că initiativa a avut si câștiguri colaterale importante creând o anumită expertiză națională care sigur a fost utilizată alfel…..

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      “In argumentația dvs.pare că dereglementarea este ceva ce poate fi facut, cît ai zice “pește”, de către niște autorități “europene” (vezi Comisia Europeană)….. Repet: din nefericire este f.f.complicat.”
      Dacă pare aşa, am greşit :) De scris nu am scris asta, dar dacă s-a inteles aşa ceva nu e cu intenţie, în sensul că sunt conştient că e dificil. E vorba de a ne asuma un alt fel de model in locul celui social actual.
      Nu am mai vorbit de ceva vreme cu cei de la Bitdefender, m-am îndepărtat un pic de zona asta insă o să ii intreb cu prima ocazie cum a fost :) Dar nu mă tentează ideea conspiraţiei mondiale pe care o sugeraţi; este evident că toate firmele IT au tot felul de relaţii între ele şi prin sferele puterii şi că e greu să intrii pe o zonă saturată cum e piaţa antivirus. Ceea ce produce dinamica extraordinară a industriei IT americane este însă puterea inovaţiei. Gândiţi-vă la firmele citate chiar de dvs: decăderea lor este mai degrabă legată de schimbarea tehnologică decât de “infrângerea” de câtre concurenţă; asistăm acum la un declin lent al Microsoft, deşi nimeni nu a scris un alt sistem de operare; Google i-a bătut prin mutarea accentului de pe SO pe aplicaţia web.
      Si da, aici aveti perfectă dreptate, o mare parte a progresului IT este finanţat prin speculaţii pe bursă, Lăcomia pune lucrurile in miscare; dacă e bine sau e rău nu ştiu. Sincer, cred că cei care speculează fără nici un fel de informaţie îşi merită soarta; la noi nu pot pierde banii pe bursă aşa că îi vor pierde la păcănele. Deşi şi din asta probabil trăieşte un electronist ( am cunoscut câţiva ) parcă prefer varianta americană. După cum vedeţi şi dumneavoastră sunteţi molipsit de morbul “statului social” şi doriţi să îl protejaţi pe investitor, eventual împotriva dorinţei sale :)
      Aveţi dreptate oarecum şi cu motorul de căutare franţuzesc ( pana la urmă, la ei au aparut enciclopediştii, deci sunt oarecum indreptăţiti :) ) Niciodată nu ştii ce iese când dai unor oameni inteligenţi nişte bani si un pretext să îi consume. Stim un cercetător rus care a inventat Tetris; ştim pe cineva care se prefăcea că studiază fizică nucleară şi a inventat pagina Web ( pare-mi-se, chiar in Europa ) de asemenea niste universităţi americane au fost plătite de armată să se joace cu modemuri si computere si iată că acum vorbesc cu dumneavoastră :) Am putea chiar zice că statul asta social chiar favorizează inovaţiile, doar ca din pacate trebuie să pleci in America dacă vrei să scoti si bani din ele :)

      • Harald spune:

        Impresia mea e că o conspirație europeană există, chiar dacă nu e scrisă :)
        (asta ar fi ceva în genul constituției britanice).

        Excesul de reglementare pare să provină dintr-un fel de pact tacit între politicieni și funcționari, tocmai categoriile care nu produc nimic util societății, ci doar ”smântânesc” economia. Ideea lor fiind că mai bine să nu existe deloc activitate economică, decât să scape controlului lor discreționar. Exact cum era pe vremea lui Ceaușescu, doar că acum e într-o formă ma subtilă, nu ca interdicție expresă.

        În Europa produc bani marile corporații, iar asta doar cu binecuvântarea guvernelor: Siemens și BASF prin Rusia, Herrenknecht prin Iran ș.a.m.d.

  4. Vlad spune:

    E buna dereglementarea … totusi in contextul proprietatii intelectuale existente se poate ajunge usor la fascism tehnologic.

    Sigur exista GPL dar pe partea de hardware lucrurile stau slab: exista un procesor SPARC GPL si Rasberry Pi totusi nu stiu daca toata platforma e fara BLOB-uri.

    Discutia se poate extinde usor si in domeniul plantelor modificate genetic si al soiurilor pastrate sub cheie intr-o insula a Norvegiei … in caz de …

  5. JB spune:

    Merci ptr.raspuns.

    Domnule, asocierea in vederea infaptuirii de infractiuni este o Conspirație !!!! Intelegerile anti concurențiale sunt niște conspiratii….. niște tipi se intalnesc si pun la cale un cartel sau un price fixing sau o intelegere in vederea obstructionarii intrării pe piața x sau y. Asta e o Conspirație. Atunci când si statul participă la ea capătă si un aspect quasi-oficial.

    Nu vreau sa revin la istoria facebook ptr.că circumstanțele sint scandaloase. Nu contest meritele. Nu. Dar nici nu putem trece sub tăcere circumstanțe relevante.

    Un exemplu: in anii ’90 Microsoft a fost ținta unor acțiuni în justitie din partea a 47 de state + guvr.federal ptr.abuz de pozitie dominantă (manifestată prin presiuni asupra distrubuitorilor, fabricanților, etc). Toată situația era evident secretă, astfel având toate caracteristicile unei conspirații.
    In economia capitalistă abuzul de poziție dominantă e ceva f.serios ptr.că împiedică concurența pe baza meritelor contrapunându-i succesul bazat pe acțiuni care nu au nimic de-a face cu performanța ci cu forța de tip conspirationist/gangsteresc.
    Toate procesele au fost câștigate de autoritățile publice. Se punea problema divizării Mcrosoft precum s-a intamplat in anii ’20 cu Standard oil. Evident, Microsoft a facut apel la Curtea Supremă. Doar că…..s-a schmbat administrația….. All of a sudden, noul general attorney a renunțat la punerea in executare a deciziilor justiției și a cazut la pace cu Microsoft. De ce?!?
    Sunt 2 posibile răspunsuri ptr.care un infractor periculos (la legile concurenței) este iertat, pupat pe frunte si isi continuă activitatea: business as usual.
    1.Se schimbă paradigma de politică economică si deodată infractorul este văzut ca o armă redutabilă in cadrul unui război mai larg. Astfel propriul pirat devine un corsar cu licență de piraterie.
    2.Infractorul a “cointeresat” puterea politică de-o manieră ce intră in sfera de competență a DNA….

    Personal, prefer in sfera publică drumul/calea corectă. Adică puterea publică sa fie neutră și sa vegheze la binele general. Nu in sens paternalist ci practic setând reguli fair si veghind ca acestea să fie respectate.

    Revenind la tema art.dvs.
    Frenezia IT din US este reală. Cauzele sunt multiple si nu tin doar de perspectiva câștigului rapid unde meritocrația e legea.

    Europa are ghinionul sa aibă mult mai multe griji…. :-) Popoarele au sensibilități diferite, interese comune dar diferite, trebuie sa impace 27 de tari,etc. In situația data mie mi se pare că UE este chiar performantă. Suna bizar ,dar cam asa e.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Ah, da, cred in conspiraţii ( in sensul folosit mai degrabă de americani), nu cred in “Conspiraţia universală”. Microsoft a avut cateva situaţii în care era evident în poziţie dominantă ( scandalul Internet Explorer e cel mai notoriu) şi au fost “salvaţi de clopoţel” ca să zic aşa. Genul ăsta de lucruri se întâmplă, nimeni nu crede că avem de-a face cu monumente de cinste şi corectitudine. Presupun ca la mijloc a fost o combinaţie de 1 cu 2 , nu e puţin lucru să deţii o companie care are sistemul de operare instalat pe 90% din computerele cetăţenilor de pe planetă….
      Am scris mai demult o poveste despre Regie şi computere prin anii ’80, pe vremea când eram eu student. Ceea ce vreau si voiam să spun atunci este că frenezia a existat peste tot, chiar şi în cel mai sumbru regim comunist din cea mai izolată ţară europeană ( mă rog, exceptând Albania). Problema e cum capitalizezi această frenezie. American Dream este despre cum a ajuns Bill Gates să scrie cel mai de succes sistem de operare ever, nu cum şi-a păstrat poziţia după asta. La partea a doua se pricepe Europa mult mai bine, nu am inventat noi roata cu patru prezoane şi normele de poluare euro 15? Europa altfel stă într-adevăr binişor la capitolul inovaţie ( si zestrea milenară de cultură este un avantaj major faţă de toţi ceilalţi) , doar că în capitalism nu există binişor, există doar “facem faţă” şi “nu facem faţă”. Aşa că nu ştiu cum si pe cine trebuie să împuşcăm, alungăm, reformăm dar trebuie să “facem faţă”.

      • JB spune:

        Subscriu 100%.

        Ma bucur mult când pot avea un dialog cu o pers.who knows what’s the deal.

        IT-ul in EU e chiar o prioritate care e pe cale sa fie pierdută in fav.US.
        Comisia încearcă sa remedieze, cumva, problema. Sint initiative precum digital european single market, etc., dar persistă o fragmentare la nivel național care e greu de depășit. Cine stie?!? Poate se va reuși cumva.

      • Harald spune:

        Nu cred că ”trebuie”, nimic nu ”trebuie”. Societățile îmbătrânesc și la un moment dat nu mai vor decât să moară în liniște, cum se întâmplă în prezent cu Japonia. Anglia e și ea într-o situație asemănătoare, de vreo sută de ani se tot duce la vale (cam din 1914) și nu dă semne să se oprească. Germania e acum pe cai mari, dar părerea mea e că ăsta e apogeul, iar de-aici nu poate merge decât în jos.

        România are avantajul că e o societate tânără și e normal să-și dorească mai mult, de exemplu să fie peste vreo 20 de ani ca Cehia sau ca Austria. Adică nu vârf de lance, dar conectată clar la vârful de lance. Asta salvează cumva și Europa, centrul de greutate se poate muta mai spre est, iar peste vreo 50 de ani axa Varșovia – Istanbul (pe care se află și România) ar putea reprezenta ceea ce este astăzi axa Berlin – Milano (sau Berlin – Palermo, ca să o ducem până la Mediterana).

        • victor L spune:

          In revista “Magazin istoric” din vremi apuse, era o pagina “Asa va place Istoria?”
          Ei bine, ma bate gindul ca ai fi fost un bun contributor la pagina respectiva :P
          Germania a fost de vreo 3 ori “pe cai mari” intr-un secol, si a dat “caii” pe tot felul de himere; un fel sigur de “a dat cinstea pe rusine”.
          Acum procedeaza altcumva cu credulii: VW, Bundesbank, dorinta nereprimata de a fi soferul Europei cu ajutor francez.
          NB,
          imi pare rau ca nu i dat diagnosticul si pentru SUA :D

          • Harald spune:

            Statele Unite joacă în altă ligă, pentru ei sateliții GPS sunt fumați de mult. Lor le trebuie o bază pe Marte, poate Elon Musk se apucă într-adevăr de exploatat platină de pe asteroizi, mineritul în centura de asteroizi va fi în mod sigur cu roboți, probabil și baza de pe Marte la fel etc. etc.

            China e și ea tot în liga asta, urmașii lui Mao au ajuns recent la concluzia că le trebuie 8 tone de He-3 de pe Lună care să înlocuiască arderea a 1 miliard de tone de cărbune. Europa mai are ani buni până la asemenea obiective, deocamdată instalează moriști pe dealuri :P

  6. Josef Svejk spune:

    Domule,

    Vă aberați.Când vine vorba de soft, oricâte înșelegeri ar exista între diverși jucători de pe piață blocarea uni nou intrat e practic imposibilă. Mai ales acum când programele se pot cmpăra online. Cum mă poate opri pe mine MS să cumpăr de la Apple sau invers? Sau cum mă poate opri Norton să cumpăr de la Bid Defender? Cum mă poate opri PTC să cumpăr Geomgaic (l-am și cumpărat pe mai nimic) în loc de Creo (și pe ăsta l-am primit de la PTC tot pe mai nimic).

    Ce pot face într-adevăr producătorii de soft e să vândă în anumite condiții la prețuri de dumping. Dar asta o pot face și ceilalți. De exemplu am nu știu câte licențe de MS Office Professional. MS vinde angajaților diferitelor companii americane softul profesional la sub $10/licență prin programul HUP. Nu sunt singurii. De pe la varianta 2003 încoace am cumpărat tot ce au scos + MS Project și MS Visio în variantele profesionale. E mai ieftin decât variantele educaționale vândute ale copiilor la școală.

    Dereglementarea e esențială pentru dezvoltarea oricărei economii. Și cu atât mai mult când vine vorba de afaceri așa de dinamice ca cele legate de IT. Aveți dreptate. Dereglementarea UE e cvasiimposibilă în zilele noastre. Asta nu afectează doar IT-ul ci și celelate industrii. S-a ajuns în situația când mulți producători nu mai oferă o serie de produse pentru piața europeană pentru că îndeplinirea tuturor normelor UE e mult prea scumpă și nerentabilă. Sigur că asta nu crează (încă) penurie, ci doar duce la creșteri aberante de prețuri ce-i pun pe producătorii din UE în dezavantaj competitiv. Dacă la asta mai adăugăm și taxearea ce frizează nebunia, avem imaginea perfectă a catastrofei iminente și de neoprit.

    • Josef Svejk spune:

      Era pentru JB la 19/11/2016 la 20:59

    • JB spune:

      Ce vorbești dom’le ?!?! Bineînțeles că pot exista înțelegeri anti-concurentiale. Cazul Bit Defender este elocvent. O caracteristică a pieței americane e că are (in general nu absolut) încredere în produsul vândut în magazin….. Bit Defender a încercat să vândă prin cel mai mare retailer în domeniu: Best Buy….Restul poveștii îl găsiți Intr-un interviu al celor de la Bit Defender.

      La fel se pot cita numeroasele acțiuni (ale CE) împotriva Microsoft, acum Google, Apple ptr.abuz de poziție dominantă.
      Ah….în US, de la schimbarea in anii 2000 a jurisprudenței US Supreme court nu au mai existat astfel de dosare deoarece criteriile de analiză au fost modificate astfel încît este quasi-imposibilă o asemenea infracțiune. De ce?!!? Pai s-a schimbat paradigma politico-economică. Asta e dereglementare?!? E o eliberare de constrângeri inutile și arbitrare?!? Pentru cine?!? Servește unui mediu concurențial sănătos?!?
      Marile firme de IT, Băncile sunt văzute ca niște portavioane care navighează înconjurate de propriul ecosistem și care, în principiu, sunt too big to fail……

      Dacă ieri paradigma, legea, doctrina economică ii considera (pe cei care se aflau în infracțiune la legile concurenței) Pirați dăunători vieții economice și sociale a unui capitalism sănătos astăzi Pirații au devenit corsari/privateers de importanță strategică….
      UE nu poate, in principiu, să procedeze așa. E ținută de tratat, principiile fondatoare și cele 27 de state….. Așa că e evident dezarmată în fața unei tactici de sorginte eminamente militară. Dar ar fi corect să copieze modelul descris mai sus?!?

      China procedează și mai deschis/mai pe față aplicând mult mai direct tactica/a abordarea militară.

      • Josef Svejk spune:

        Bit Defender se vindea (poate se mai și vinde) la Target – una din cele mai mari rețele de supermagazine din Midwest. Oricum ați pierdut punctul fundamental: cred că 80% din comerțul cu software e online, deci chiar nu contează ce zice sau ce face muribundul Best Buy.

        De altfel Bit Defender se vinde on-line prin Amazon.com de ani buni. Însă nu se poate impune nicicum pe piata americană din cauză că oamenii ăia nu înțeleg psihologia cumpărătorului american și încearcă să facă afaceri în stilul țăpar dâmbovițean. Am avut și eu Bit Defender experimental cu ani în urmă dar am renuțat rapid la el din cauza practicilor oneroase de prelungire a subscriptiei. Se pare că n-au învățat nimic în toți acești ani Vedeți review-urile destul de proaste de la:

        https://www.amazon.com/Bitdefender-Total-Security-2016-1Year/dp/B019QMRD3O/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1479647750&sr=8-1&keywords=bitdefender#customerReviews

        Iată un comentariu relevant: „Software does a good job with frequent updates. The Automatic Renewal cannot be cancelled by the user and the renewal price is 2-3 times the price of the same and similar products. It took a 20 minute chat, 10 emails, and 2 weeks to get Bitdefender to cancel Automatic Renewal. The chat agent was almost useless.”

        Am trecut printr-o experiență similară. Au ignorat cererea mea de încetare a subscripției. Eu însă nu am stat pe mail-uri și chat-uri. Am inițiat procedura de anulare a tranzacției (dispute – orice tranzacție cu cărți de credit din SUA poate fi anulată timp de 90 de zile de la plată dacă clientul e nemulțumit de produs sau serviciu) și am impus o inerdicție pe cartea de credit respectivă la orice plăți către Bit Defender. Am primit după aia un mail lăcrimos despre faptul că ei sunt dintr-o țară săracă, că le pun slujele și familiile în periciol etc. Cu chestii din astea slabe nu o să facă niciodată nici un fel de brânză pe o piață competitivă unde omul e obișnuit să returneze orice, inclusiv mașina sau casa.

        Câteva sfaturi gratis, dacă chiar vor să aibă oarecare succes pe piața americană:

        1. Să ofere download și perioade promoționale de evaluare așa cum oferă toți ceilalți
        2. Să aibă customer service în țara asta măcar pentru început până bagă piciorul în ușă.
        3. Să accepte returnările fără discuții (fee returns, no queations asked)
        4. Să nu coste mai mult de 30% decât leader-ul de piață ce banuiesc că e Norton Internet Security – și care se vinde pe Amazon la $35 față de $57 Bit Defender :D . Bit Defendere e de vreo 4-5 ori mai scump decât ar trebui să fie.

        Deci după cum vedeți problema Bit Defender nu e „conspirația” ci propria inepție.

        Acțiunile CE frizează cretinismul și furnizează una din cele mai bune justificări pentru eșecul economic al UE. Succesul comercial al competitorilor nu se combate cu acțiuni în justiție ci prin concurență liberă pe piață. Eu înțeleg că jucătorii europeni sunt handicapați de munții de regelementări stupide, de fiscalitate oneroasă și alte obstacole cvasi-insurmontabile. Dar cine își imginează că-i va face competitivi atcându-le concurența din afara UE în justiție și-a pierdut complet mințiile și are eșecul grantat.

        În acest sens modificarea de acum 15 ani a jurisdicției curții supreme a SUA vis a vis de disputele comericale e pe deplin justificată. Comerțul nu se face și nu se desface în tribunale. Cine vrea să câștige să o facă pe piață Că altfel se ajunge la fazele tâmpe din România când lucrările publice sunt veșnic paralizate cu anii de contestațiile în jusiție ale moflujilor.

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Stiu destul de sigur că Bitdefender e mai ieftin decat ziceti dvs cel putin pe piaţa internă, posibil să vorbiti de altă gamă de produse ( am lucrat multă vreme la o firmă care distribuia produsul si chiar si acum mai am oarecare legătură). De asemenea au free trial la toate produsele 30 de zile. După părerea mea însă e greu să mai vii acum pe piaţă, aceasta este saturată, calitatea produsului e destul de bună dar nu prea are nimic în plus sau în minus faţă de alţii. Restul problemelor nu le pot infirma/confirma legate de automatic renewal sau de relaţia cu clienţii. Este normal să te întâlneşti cu tot felul de “faulturi” pe piaţa asta, unele legale, altele de-a dreptul infracţionale, oamenii au o piaţă de apărat şi lupta e “care pe care”. Din păcate, momentan le lipseşte chiar inovaţia, cea despre care vorbeam anterior.

          • Josef Svejk spune:

            Nu e vorba de ce zic eu. E vorba de prețul pe care Bit Defender îl are pe cea mai mare mare platformă de vânzaări on line din SUA și din lume:

            Bit Defender costă $89.99 ( https://www.amazon.com/BITDEFENDER-SECURITY-MULTIDEVICE-Devices-Online/dp/B01M26QQJ5/ref=sr_1_3?ie=UTF8&qid=1479657189&sr=8-3&keywords=bitdefender )

            Iar Norton Internet Security Premium pentru 10 platforme e $34.99 ( https://www.amazon.com/Norton-Security-Premium-Devices-Download/dp/B015724RQI/ref=sr_1_2?s=software&ie=UTF8&qid=1479657228&sr=1-2&keywords=norton+internet+security+2017 )

            Dacă mă duc pe site-ul Bit Defender la http://www.bitdefender.com/media/html/2017/cl25off/?pid=25off?sem_region=COM&utm_source=Google&utm_medium=Search_Brand&gclid=CP-j5-7Zt9ACFRpMDQodn58JmA văd cu surprindere că versiunea ce concurează direct Norton Internet Security Premium a același preț ca și cea de pe Amazon. Ăștia nici măcar teoretic n-au nici o șansă de succes când sunt de aprope 3 ori mai scumpi ca leader-ul de piațâ, în condițiile în care ar trebui să fie măcar de vreo 3 ori mai ieftini. Poate să fie Bit Defender $0.99 pe site-ul Oqazii dot Guță dot bg dacă pe siteul Bit Defender și pe Amazon e la un preț nerealist. Cine cumpără din SUA de pe site-ul lui Guță :P

            Dați-mi, mie ca român ce face donațiiîn România și în SUA, un motiv să cumpăr un produs românesc despre care știu că a încercat șă mă țăpuiască, despre care văd că nu s-a lăsat de țepe (după review-uri recente) și care mai e și de aproape 3 ori mai scump ca cel pe care-l am deja și care funcționeză impecabil de atâșia ani..

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Acum nu ştiu ce să vă zic, văd că lucrurile (si preţurile) s-au mai schimbat de cand nu mai am contact direct cu domeniul si oricum nu m-am ocupat decat de suita business, care “pe vremea mea” era cea mai ieftina din piaţă – în România. Nici nu vreau să vă conving să îl cumpăraţi, iar dacă aş vrea, nu aş face-o aici, si nici nu mă pricep la vânzări :) La un moment dat se lăudau cu un device ( hardware) care să protejeze reţeaua locală – asta da, ar fi o inovaţie, cu şanse sau fără, nu ştim până nu-l vedem . Altfel, e doar un alt produs antivirus, în ţara care a inventat antivirusul ( şi virusul dealtfel :) )

            • Josef Svejk spune:

              @ Mihai Badici

              Și cam care credeți că e șansa pachetului de business să se impună pe o piață competitivă li saturată ca cea americană atunci când varianta pentru „utilizatorii casnici” e necompetitivă și mai ales acuzată de găinării lipsa de suport tehnic?!

              Până la urmă totul se reduce la a nu căuta conspirații infernale acolo unde e pur și simplu vorba de incompetență și inepție crase.

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Domnule, eu ce sa zic, nu lucrez la ei, e politica lor de marketing, nu am ridicat eu problema “conspiraţiei” în acest caz particular. Trebuie să îi intrebaţi pe ei, poate vor să iasă de pe piaţă şi clienţii nu ii lasă, aşa că au pus un preţ mai mare, sau poate că tocmai acum au lăsat Norton la preţ de frica concurenţei :) Eu v-am răspuns la o afirmatie eronată ( au trial de 30 de zile la toate produsele, ca mai toţi ceilalti dealtfel) . Exista protectionism pe piaţa americană, e cert ( mai tineti minte când Airbus a câştigat o licitaţie-gigant pentru armată? Licitaţia a fost anulată aproape instantaneu) dar este evident ilegal. Uneori reuşeşti să obţii dreptatea, alteori nu, alteori e prea târziu. Doar nu suntem filozofi să lucrăm în sistem binar, realitatea are nuanţe :) Oricum cred că e mai uşor să intri pe piaţa americană decât pe cea europeană, dar nu am încercat personal, asa ca mai bine nu mă pronunţ.

            • Josef Svejk spune:

              @ Mihai Badici

              Discuția începuse de la „conspirația” monstruoasă a burghejilor amerecani împotriva Bit Defender. Când am sus că prețul e pricipala sa problemă, ați afirmat: „Stiu destul de sigur că Bitdefender e mai ieftin decat ziceti dvs ” după care am constatat împreună că nu e tocmai așa :P . Chestia cu 30 de zile free nu e nici ea de fapt adevărată pentru că Bit Defender pretinde o carte de credit pentru cele 30 de zile free. Cine face imprudența să o muște e taxat în mod oneros la încheierea celor 30 de zile, aproape forțat să continue subscripția și e greu de scăpat de ei. După cum am spus, eu a trebuit să anulez tranzacția. Alții, pe care nu i-a dus mintea să facă asta, au ajuns la șuvoaie de mail-uri. Astea sunt meschinării și găinării ieftine din ciclul mușcă și fugi. N-au nici o treabă nici cu marketing-ul și nici cu conspirațiile

              Nu șiu la ce licitație vă referiți Un avion european (C27 pe care-l are și armata română) a câștigat ultima mare licitație penru avioane a USAF & US Army. http://www.ainonline.com/aviation-news/defense/2007-06-17/jca-win-boosts-c-27j-teams-fortunes

              Airbus/Eurocopter a livrat ultimele elcioptere din lotul de peste 300 de UH-72 către US Army anul trecut. Paza de coastă americană are elicopere Eurocopter Dauphin (d-ăla cu care a tuns-o Ceușescu de pe clădirea CC :P ). Armata SUA a înlocuit excelentul Colt 45 cu un pistol european mizerabil (Beretta M9/M92) pe care militarii refuză să-l folosească și preferă să vină cu pistoalele lor de acasă. Au dreptate, l-am testat și eu si e într-adevăr foarte prost. Acum se chinuie șă înlocuiască lucratura mcaronarlor cu ceva ce poate fi numit „pistol” :P Printre competitori sunt austriecii de la Glock, cehii cu CZ P-09 (pistolul meu preferat) și belgienii de la FN. http://www.popularmechanics.com/military/weapons/a21102/army-air-force-closer-to-selecting-new-handgun/

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Acum ma faceti sa fac reclama. Poftim, luati de aici, trebuie sa dati e-mail-ul :)
              https://www.bitdefender.ro/solutions/total-security.html#mediaModal . Aveti acolo un link la evaluarea gratuită. Eram acum vreo zece ani la Fujitsu-Siemens in Germania si intr-un laborator văd un tehnician … descăr©ând Bitdefender. De curiozitate, il intreb pentru ce… îmi zice: “nu îl folosesc, dar am ceva de devirusat şi dacă tot au evaluarea asta… de ce nu?” De asta vă contrazic, asta cu evaluarea o au încă de pe vremea când majoritatea nu aveau.
              Asta cu preţurile nu mai ştiu, pe vremea cand faceam asta asa erau. Probabil că acum or fi ajuns la concluzia ca sunt mai buni :)
              De fapt si Symantec are probleme, tocmai au facut un split cu Veritas-ul si probabil sunt si ei in ofensivă pe piaţă, pentru ca daca mă uit la cifre ei sunt cei care au lăsat din preţ.
              Bitdefender e oricum nerelevant in discuţie exact din motivul pe care vi l-am zis: pentru că nu aduce nimic nou. Nu e nevoie să ajungem la teoria conspiraţiei când poate fi explicat simplu prin incapacitate.

            • Josef Svejk spune:

              @ Mihai Badici

              Hmmm… O sa-l download-ez de curiozitate dumpamiaza cand ajung acasa. Acum sunt la lucru. Imi amintesc ca si acum cativa ani tot asa era reclama (ca cer doar o adresa de mail), dar in final cereau o carte de credit ca sa si porneasca sandramaua. In fine, voi vedea.

              Norton-ul se invarte pe Amazon intre $30-$40 de prin 2009-2010 incoace. Actiunile le merg binisor si aduc venituri bunicele. La un profit total de $2.5 miliarde pe 2016 nu sunt sigur ca Bit Defender-ul, ce pare sa nu se vanda si da vina pe conspiratii (daca e sa luam de bune comentariile de aici), i-a speriat chiar asa de tare… :P

            • David FK spune:

              Ieri mi-am reinoit licenta de BitDefender (pentru 3 computere) pe inca un an si am platit C$ 24.99 (la o rata de schimbe de 1:0.75= USD 18.75); mi-au adugat si cele patru zile din licenta pe 2016.

        • JB spune:

          Dom’le, se vede treaba ca nu ati citit sau nu ati înțeles argumentația mea.
          Pe scurt, sunteți intr-o mare eroare daca aveți impresia că acțiunile CE sint definite de cretinism.
          Ba dimpotriva, aș spune.
          Argumentul dvs.privind combaterea succesului concurenței prin mecanismele pietei libere sunt exact ceea ce vrea CE să asigure, fiind obligată si de tratatul UE.
          Piața liberă/concurenta liberă nu este ceva ce se asigură de la sine. No way.
          Experienta ne-a învățat că este nevoie de mecanisme/reglementari juridice de natură a bloca/pedepsi pe cei care se înțeleg/conspiră tocmai pentru ca folosind alte strategii decat cele ce tin de merite si performanță să împiedice apariția/dezvoltarea concurenței.
          Cel mai celebru caz de abuz de poziție dominantă (una dintre formele de îngrădire gravă concurenței libere) a apărut exact acolo unde locuiti: US. Standard Oil of NJ vs. US. Al doilea cel mai celebru: AT&T.
          Încă un mic aspect, US Supreme Court a modificat jurisprudența de o manieră în care a invalidat legea în sine. Adică cei vinovați de încălcarea legii in vigoare nu mai pot fi pedepsiți….. Deși sunt tentat să sar la concluzii o să mă limitez la a le aminti pe cele din postarea anterioară.

          Comertul se face si se desface în tribunale cu mare, foarte mare entuziasm. Iar US este paradisul actiunilor frivole cu scop pur șicanator sau intmidator.
          Epopeea patentelor, patents trolls si altor drepturi intelectuale conexe nu o mai evocam aici ptr.ca nu are rost. Nu vorb.de furtul operelor protejate, etc ci de lucruri care sunt way beyond…..

          Reglementările stupide ale UE trebuie imputate, in primul rând, statelor membre. Fără ele Comisia nu poate să ia, practic, nici o hotărâre. Dar, in general, despre reglementările stupide vorbesc cei care încearcă să manipuleze publicul ignorant. Cele mai multe dintre povestile respective sint fără nici o bază reală.
          Cât despre fiscalitatea împovărătoare……Fenomenul este real, doar că NU e de competența UE. Nu există uniunea fiscală…..e de competența statelor membre. Punct !!! Foarte, foarte usor de vorbit, criticat si dat lecții.

          Ca o opinie personală, UE nu a avut “ocazia/șansa tragică” a unui război civil prin care guvr.federal să forjeze o națiune, să-și impună voința statelor membre….. UE trebuie să defileze cu ce are. Or, ceea ce are e difcil de manevrat, dar altfel nu se poate.

          • Josef Svejk spune:

            Faceți confuzie între combaterea poziției de monopol a unui singur producător/furnizor (care a lovit Standard Oil acum 100 de ani și AT & T în 1982) și cea a susținerii artificiale și arbitrare a concurentului necompetitiv prin măsuri administrative practicată de maoiștii și marxisțtii de la butoanele UE. Ideea că piața liberă are nevoie de o căruță de directive și reglementări de sorginte socialistă va duce UE la colaps economic dacă nu revine cu picioarele pe pământ. Fapt ce pare tot mai improbabil. Să ne uităm un pic până unde a degenerat țicneala. Doar câteva exemple înfiorătoare:

            - Există 5 reglementări pentru fețele de pernă și nu mai puțin de 109 pentru pernele în sine. Lenjeria de pat trebuie să se supună la vreo 49 de reglementări diferite
            - ceasurile deșteptătoare sunt subiecutul a „doar” 11 reglementări UE
            - Băile sunt încorsetate de 65 de reglementări (mă întreb dacă alea acoperă și budele de țară :P ), periuțele de dinți de 31 de reglementări, iar pasta de dinți de 47. Dușurile de 91, chiuvetele la vreo 50.
            Iar toate astea sunt foaie verde față de cele peste 1200 de reglementări UE (e o estimare, nici avocații nu știu sigur câte sunt :P ) ce guvernează utilajele pentru construcții.

            Cu cât sunt mai multe, mai absurde și mai confuze cu atât mai mult crește riscul ca vreo-un birocrat zelos să pună producătorul ce face imprudența să intre pe piața europeană la daune pentru că a încălcat regelementarea UE # 14739858 litera Ț privitoare la lungimile maxim admisibile ale foraibărelor si ghiventurilor :P

            În ce privește acțiunile frivole în justiție din SUA e adevărat că ele există gârlă. Însă ele nu sunt generate de un aparat birocratic ajuns la obezitate morbidă ca în UE, ci sunt inițiate de entități private împotriva altor entități private. E o enormă diferență. Apoi ele există în exact aceeași măsură și în UE însă acolo se adaugă și atacul violent al birocrației împotriva companiilor private. O altă mare diferență e aceea că în SUA ele sunt judecate de curți cu juri (oameni obișnuiți) și se rezolvă într-un singur proces ce poate dura uneori săptămâni în șir – e adevărat. Recursul e posibil doar în cazurile de erori procedurale, care sunt rare sau când e în discuție un drept funadmental al omului – ceea ce nu e cazul într-o dispută comercială. În Europa o astfel de acțiune poate dura ani în șir cu numeroase apeluri și căi de atac iar deciziile sunt ale unor judecători ce pot fi corupți sau părtinitori. De multe ori părții atacate i se suspendă pe ani de zile în mod administrativ și arbitrar activitatea în domeniul disputat – ceea ce e de neimaginat în SUA înaintea unei sentințe.

            Imbecilitatea a ajuns până acolo încât UE dorește să controleze unele domenii ce oferă servicii gratuite sau pur și simplu să ccontroleze secrete de fabricație. De exemplu atacul la baionetă împotriva Google pentru a-și face public algoritmul motorului de căutare. Care motor de căutare e accesibil gratuit tuturor utilizatorilor.

            În ce privește fiscalitatea e adevărat că nu există (încă) un sistem fiscal unitar UE. Se lucreză însă din greu la problemă. Asta însă nu înseamnă că cerberii unionali dorm în post. Cu câteva săptămâni în urmă au sărit la jugulara Irlandei pentru facilitățile fiscale acordate de această țară Apple începând de acum peste 20 de ani :D Iar ăsta e doar un exemplu recent, nicidecum unicul. Adică CE face eforturi disperate pentru a nimici competitivitatea țărilor membre chiar înainte de a avea normele fiscale comune. Nici nu vreau să mă gândesc ce urgie se va abate asupra țărilor UE după adoptara normelor fiscale comune.

            Americii i-a tecut glonțul pe la ureche ci ocazia alegerilor de acum nici două săptămâni. Din fericire răul și corupția absolute au fost învinse la limită. Trendul catastrofal lansat mai ales de a doua administrație Obama, la pachet cu puhoiul de reglementări inepte ale sale, au toate șansele sa fie drese de un individ ciudat și coleric dar care are o înțelegere foarte bună a felului cum se fac și circulă banii. Așa ceva, din păcate, pare azi imposibil în UE, unde socialismul de stat scufundă afacerile in mod inexorabil în mlaștină…

            • JB spune:

              Acum înțeleg……
              Dom’le sunteți in mare eroare……
              Vă recomand, cu sinceritate, să nu vă mai lasati intoxicat de o presă senzationalistă si de rea credință.
              Actiunile în justitie (in domeniul in discutie) ale UE sint criticate DOAR de către cei care nu inteleg/nu știu despre ce e vorba sau de cei care au un interes advers.
              Faceti-vă un bine. Cititi comunicatele Comisiei pe tema Google si o sa înțelegeți f.bine. Un minimum de bună credință face pe oricine realizeze că este f.corect ce face CE.
              Si ptr.a lega, cumva, cazul S.O. of.NJ de Google (acela mentionat de dvs) trebuie spus că nu monopolul, de facto, prezent in ambele cazuri era/este problema ci abuzul de această poziție (dominantă)….. Ambele cazuri sint grăitoare. Dar in ceea ce priveste Google, problema nu este legată direct de consumatorul final (dvs., eu, etc) ci de modalitatea de afisare a rezultatelor căutării care este setată de o manieră care să favorizeze pe x sau y si sa defavorizeze pe altii. Dacă Google nu ar fi in poziție de monopol/quasi-monopol poate ca nu ar fi o probl. Dar, in practică, stim cu totii care e situația.
              Această tactică a Google, pînă la urmă, dăunează consumatorului restrângându-i posibilitatea de alegere, astfel aducând prejudicii concurentei libere de pe piață șii intregii societăți.
              Exact acelasi rationament (născut acum mai bine de un secol in US) era si (in principiu) este in vigoare in legislația US. Nu e nici o diferență.
              Doar că din ratiuni ce nu au de-a face cu libera concurență, profitul intregii societăți, etc. ci cu tactici de sorginte militară in slujba unei noi doctrine economice US Supreme court a făcut ca testul prin care se apreciază pozitia dominantă si notiunea de abuz să ducă la imposibilitatea practică a funcționării legii in vigoare.
              Dacă vă interesează si ptr.ca avem, cumva, cum sa ne raportăm la ceea ce înseamnă comunism (pe care il invocati) aflati că tacticile/strategiile marilor jucători (dominanti) de pe piață semănă pînă la confuzie cu cele comuniste. Păi aceste entități economice sunt cele care in mod activ vor să îngrădească piața liberă uzând abuziv de puterea pe care o au in sectorul X și care atunci când interesul le dictează dau fuga la stat ptr.a se plânge că “out of the blue” a mai apărut o minge in curtea școlii si copii par a incepe să o prefere pe aceea….. așa că ar trebui să vină diriga ptr.aconfis

            • Josef Svejk spune:

              @JB

              De acum cădeți în patologic :P

              Să recapitulăm: Un producător din afara UE oferă un produs gratis tuturor oamenilor din lume ce au acces la internet. Chestia asta devine cel mai popular motor de căutare din lume. Vine apoi senila mătușă Europa și zie că „Stai nene că nu-i bine ce faci. Păi cum să fi tu mai bun ca toți idioții ăștia la care le plătim noi startup-uri și nu reușesc să facă nimic că-i demoralizezi.”

              Google e un produs comercial ce trăiește din reclame. Mi se pare firesc să-și sorteze rezultatele cum îi trece prin cap spre a-și maximiza profitul. Dacă nu e bine ceea ce face va fi abandonat rapid de clienți ce vor năvăli probabil pe Yandex sau Bidu :P Treaba lor.

              Asta e exact cum s-ar apuca să interzică un post de radio pe motiv că-i prea popular. E exact e făceau țările comuniste bruind Radio Europa Liberă, VoA, BBC și DW. E inutil și prostesc. Nu așa îl convini pe om să asculte Rdio Moscova :P Sau altă marotă comunistă a fost să interzică blugii pe motiv să și ăia sunt mai populari ca ițarii. Cine ajunge în halul ăsta de decrepitudine și descompunere mintală chiar nu mai are nici o speranță. Nu mi-am imaginat că se pot găsi oameni cu neuronu’ atât de zduncinat încât să muște la așa ceva de bună voie. Dar iată că m-am înșelat :P

            • JB spune:

              [Intre timp mi-am dat seama că în comentariul anterior al lui Josef Svejk apărea o aluzie la neuroni pe care n-aş fi vrut să o las să treacă - n-am citit tot- pentru că prefer să discutăm, nu să ne înjurăm. Aşa că e fair să las un neuron si de partea cealaltă, dar vă rog frumos să fie ultimii neuroni din comentarii :) ]

              @Josef Svejk neuronu’ solitar….

              Dom’le fii fără grijă, ca insulta mi-e si mie la îndemână. Dacă insiști…..

              Eu am incercat să-ti explic despre ce si cum cu concurența liberă si dreptul concurentei. Dar se vede treaba că există un blocaj al intelegerii altor notiuni decât cele derivate dn brute force.
              Era lesne de observat că nu succesul in afaceri e problema ci abuzul de pozite dominantă pe piața relevantă.
              Rămâi împăcat cu tine însuți. Don’t worry !

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Noi suntem “geantă latină” şi nu ne dezminţim, ne poziţionăm rapid la cele două extreme, cum ar fi ” fans” şi “haters”. Bineînţeles că adevărul e cumva la mijloc, adică există şi concurenţă liberă, există şi diverse piedici, unele legale altele nu . Si dacă Bitdefender ar face o greseala tot n-o să ne spună nouă, dar nici nu putem asuma că sunt total idioţi, pentru că nu sunt, altfel dădeau faliment până acum.
              Cred că am scris mai demult un articol destul de “gotic” pe tema pieţei antivirus; piaţa home use este in derivă, şi nu din cauza Bitdefender ci din cauză că există un număr de antiviruşi decenţi free pentru home use ( chiar si Bitdefender are unul, nu mai zic de Microsoft). Se pare că din această cauză liderul de piaţă in domeniu este AVG. Pe la noi se practică folosirea lor şi în mediul enterprise, cum BSA-ul nu prea are vreme de mărunţişuri pericolul e minimal :) In ceea ce priveşte preţul, noua tactică e diferită: e acelaşi preţ, dar acum se oferă protecţie pentru mai multe device-uri, în ideea că userul casnic are acum si tabletă, si mobil plus 2-3 laptopuri pentru toată familia . Deci vedeţi şi asta când comparaţi preţurile de azi cu cele de ieri sau între producători.

            • Josef Svejk spune:

              @ Mihai Badici

              Asa-i cu ginta. Treburile se inflameaza destul de usor. Dar pana la urma asta e tot farmecul, nu-i asa? :D

              Insa nu pricep nicicum chestia cu adevarul care ar fi la mijloc. Adica sa inteleg ca dumneavoastra sustineti ca e totusi o conspirate, da’ una asa mai micuta si pe alocuri chiar simpatica?! Pai atunci ajungem la bancul cu crocodilul: ” Da mai Bula, e adevarat ca mai zboara si crocodilul din cand in cand, numai ca zboara asa mai jos” :P

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Sigur că spusă aşa problema conspiraţiei sună caraghios…. dar chiar aşa e :) Adică ziceţi dvs că, să zicem, vanzătorul de la McAntivirus ca sa zic asa, care vinde prelungire de licenţă la firma x cu 10000 de computere de 20 de ani s-ar da în lături de la ceva mici avantaje necuvenite pentru şeful acestora de IT? Ştiu pe un tip care a fost la Nokia, a trecut toata dezvoltarea smartphone-urilor pe Windows, reuşind să distrugă biznisul acestora, dupa care a fost recompensat cu un post bunişor la Microsoft. Poate îl ştiţi si dvs. Pretty big, nu? Si din astea mai sunt, găseşti mereu prin presă, inclusiv cu obligat retaileri să nu vândă X pentru că altfel vor pierde Y, care îi aduce 20 din profit… Genul de conspiraţie în care nu cred e aia mai mare, cu masonii, mai nou Soros, la nivel planetar ( am un prieten care nu e pe deplin convins că nu sunt plătit de Soros ca să scriu la Contributors) ; dacă stau bine să mă gândesc cred că ar putea exista o metodă logică de a demonstra că e imposibilă.

            • Josef Svejk spune:

              @JB

              Stimate domn,

              Aveti mare grija la utilizarea Limbii Romane, care e una dificila si plina de nuante subtile. Insinuati ca v-as fi insultat. Insulta in Limba Romana e definita ca un adevar suparator sau chiar jignitor. Adica admiteti ca am dreptate, doar ca ar fi trebuit sa ma exprim mai pe ocolite :D

  7. ion spune:

    Apropos de cabluri a fost o solutie foarte proasta, acuma ne va costa mult sa le scoatem. Eu as pune intrebarea altfel, am dereglementat au construit acele retele haotic, si ce din asta? Acele mici firme au adunat capital si au creat ceva care e competitiv la nivel mondial sau regional? Si-au facut niste bani de mancare niste oameni simpli, care s-au dus pe discoteci …, si am ramas cu un paianjen pe care daca il atingi nu mai merge nimic pe o strada sau cartier.

    Eu cred ca in primul rand e vorba de dereglementare in administratia afacerii, fiindca reglementarile au generat o gramada de soft, mai era SAP fara reglementari? In schimb ce nu avem noi fata de americani este usurinta cu care poti factura pe oricine din lume, si ieftin. Ia zi te rog cum puteai trage de pe card lunar niste bani unui abonat in romania? (plati recurente) dar acei din SUA numai asa si lucrau. Cand contabilul zice ca la fisc au cerut document tradus si legalizat ca un client din pakistan nu este platitor de TVA pentru o plata de 10euro, altfel il facturezi cu TVA, inseamna numai una, ca te duci in USA iti deschizi firma acolo si cu aia lucrezi, acolo nu iti cer asa aberatii si devii automat mai ieftin cu 24%, de fapt ajungi la pretul de pe piata.

    • Harald spune:

      Acele firme au fost cam toate cumpărate de RDS, de UPC și de NextGen. Care au cumpărat de fapt clienții, nu infrastructura. Cel puțin RDS a recablat cam tot ce-a cumpărat, dar presupun că și celelalte la fel. Așa funcționează economia de piață, important e să ai clienții, adică sursa de venit. Restul se rezolvă.

      • Mihai Badici Mihai Badici spune:

        Da, majoritatea s-au recablat, cred ca principala problema e acum să ştii care cabluri nu sunt folosite pentru că nimeni nu vine să le dea jos, tot pe primărie cade “pisica”. Doar că acele cabluri şi-au îndeplinit menirea: au setat nişte standarde de preţ şi viteză. Altfel stăteam ca restul Ioropii, după modemurile ADSL ale Telekom-ului, care nu prea are cum să scadă preţul din motive de tehnologie. Într-o vreme lucram la o firmă de outsourcing, iar primaria incepuse o campanie de tăiere a cablurilor in zonele unde era gata reţeaua subterană, să vedeţi atunci distracţie :) Totuşi nu e chiar aşa o mare cheltuială. Ce s-a întâmplat cu banii câştigaţi, dacă au fost ei investiţi în IT? O parte poate; problema e că mediul economic fiind aşa cum am zis, de oriunde ar veni banii, tot la ANAF se duc :)

        • ion spune:

          Deci sunteti de acord ca acei bani nu au produs plus valoare, s-au risipit pe nimicuri. S-au setat standarduri dar nu au produs capital, firme care cu banii adunati sa faca un produs care sa se vanda pe piata mondiala sau regionala. Iar RDS, UPC sau care i-a cumparat a refacut tot, si a lasat cablurile sa atarne, sa le scoata primaria. Per total e cam pierdere.

          Da, in europa, sua inca sunt pe ADSL (desi s-ar putea sa ai surprize ca au servicii mai bune) cauza principala eu cred ca au inceput de mai demult si au numar foarte mare de abonati, e greu sa intretii si upgradezi o retea. Aceste companii fac insa profit, si cu capitalul adunat creaza giganti care pot stapani o piata.

          Am studiat mult problema aceasta teoretic si practic, am fost si la multe conferinte in europa. Primul lucru care observi este ca in europa de vest faci profit cu companii din acestea de infrastructura (telecom, hosting) pe cand in europa de este e un fenomen foarte interesant, piata cu concurenta mare dar fara profit. Acuma ca investitor unde te duci? In europa de est e bine sa-ti testezi o tehnologie sau sa vezi care e potentialul dar profit daca vrei sa faci il faci in vest.

          Mai este si aspectul juridic, administrativ financiar, in europa de vest contractul e contract, poti trage bani automat de pe card (plati recurente), in romania insa in acea perioada intrebati cum se colectau banii? cum respecta clientii contractele? De ANAF nici nu mai zic.

          • Mihai Badici Mihai Badici spune:

            Bine, o parte din bani se duc pe prostii oriunde in lume, dacă o să mai citiţi din istoria computerelor – probabil unele istorii le ştiţi- o să vedeţi că spiritul antreprenorial şi raţiunea nu merg totdeauna mână în mână, si nu toţi puştii care au tras cabluri pe acolo erau genii ale computerelor. Dar unii au ramas in IT, pe unii îi mai ştiu; alţii şi-au făcut o cârciumă – venit sigur :) Problema e ca a fost o singură nişă, concurenţă puternică, adică nu a generat chiar asa profit încât să poată face mari afaceri cu capitalul respectiv; my point era că de câte ori se iveşte o nişă afacerile apar, deci există un mediu propice.

            • ion spune:

              Nici nu putea altfel sa se intample, clar au cheltuit banii pe nimicuri. Dar e bine sa analizam ce a fost, cum a fost, ce greseli am facut, cum fac altii. Ca sa profitam de alte ocazii, sa intelegem ce e de facut data viitoare, sau unde putem face ceva. Pana una alta cum facem curat pe strazi? Cum scoatem cablurile? Ce s-a facut a fost foarte prost, mai ales din punct de vedere tehnic al meseriei, pe mine ma doare inima cand vad :) eu fiind din domeniu.

  8. neamtu tiganu spune:

    Indiscutabil Europa a pierdut de mult lupta in domeniul IT. In Europa exista doar o firma solida de software SAP, nu stiu daca ati lucrat cu acest program, e o catastrofa.
    In rest absolut tot ce e de soi e american.

    Situatia asta are ceva si cu mentalitatea europeana, asa numitele valori europene, unde e apreciat doar ce e solid, ce e din otel, ce e beton, uneori software e vazut ca o joaca. Chiar si mentalitatea parintilor care vad computerele ca lucrul dracului, unii chiar le interzic.

    Pe de alta parte IT e un pic nedrept, unu ca Zukenberg devine in scut timp miliardar cu o joaca, o idee mai mult naiva, in timp ce altii muncesc in cercetare la mare nivel, studiaza microbii, atomii, au idei geniale si de abia ajung sa traiasca cit de cit civilizat.
    Dar, asta e, viata nu e dreapta!

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      SAP poate că este “catastrofă” dar nici n-am văzut ERP bun. Colegii mei au tot incercat cu Navision, dar se pare că achiziţia lor de către Microsoft a fost “big failure” ( cel putin la noi, dar din câte am inteles si Adidas ziceau ca se intorc la SAP) Cred că deocamdată nu s-a găsit încă cineva care să se prindă cum trebuie să arate un ERP bun, tocmai pentru că implică toate departamentele unei companii si fiecare vrea in alt fel.
      Asta cu IT-ul e adevărată, viaţa e nedreaptă, mai ales când te gândeşti la “ce fel de IT”. E vorba de zona de “entertainment”, la fel cum o starletă lansează un hit de-o vară şi cu banii câştigaţi cumpără o insulă, se dovedeşte că nu IT-ul pentru industrie -roboţi, ERP-uri, proiectare asistată etc – face banii, ci iată, divertismentul. E şi asta o lecţie pentru noi…

      • neamtu tiganu spune:

        Nu stiu cum e implementat SAPul la altii, unde am lucrat eu cu el, multi ani, era implementat pe procedurile concernului, ceea ce-nsemna ca era minunat pt. ca 90% din activitatile respective.

        Nasoala era ca eu lucram in acele 10% de exceptii, pe care nu puteam pur si simplu sa le bag in sistem. Eram nevoiti sa facem o multime de schmekerii, sa pacalim sistemul. Cu alte cuvinte nu neaparat sistemul in sine e catastrofal ci mai ales sistemul de implementare.

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Asta e principala problema a ERP-urilor, că vrând să acopere toate aspectele întreprinderii, nu pot fi preconfigurate ( cum de pildă instalezi Windows sau Office, trei clickuri şi-ai scăpat). Adevărata provocare e implementarea şi customizarea, fără care nici unul nu merge bine. Aici un manager de proiect experimentat ia o căruţă de bani, dar dacă e bun, o merită cu prisosinţă. DIn păcate, nu prea poţi afla uşor dacă e bun decât după :)

      • Josef Svejk spune:

        SAP e o mizerie de-a dreptul distructivă. Divizia în care lucrez a avut neșansa să o facă pe cobaiul în tentativa de implementare a SAP prin 2011. Agonia a durat vreo 2 ani. În final VP-ul care susținuse cu un entuziasm suspect experimentul nefericit a fost trimis la plimbare în mod intempestiv împreună cu toți „SAP champions” și ne-am întors (Doamne îți mulțam!) la JD Edwards.

        Personal am fost un utilizator marginal al SAP așa cum sunt un utilizator marginal al JD Edwards. Tot ce imi trebuia era să generez ocazional rapoarte, să urmăresc/validez bugetele dferitelor proiecte executate in grupul mei și TS-urile celor ce lucrează pentru mine. Nu cred că am văzut vreoadată ceva mai contra intuitiv ca SAP. În afară de asta era și instabil și necesita o armată de iexperți ca să fie ținut pe linia de plutire. Chiar și așa când îți era lumea mai dragă, binevoia să cadă.

        Cât despre alternative ERP, din postur mea de utilizator cred că dacă o corporație cu vânzari de $50-$60 miliarde, bunuri de $80 de miliarde și pete 100000 de angajați în toată lumea, cu milioane de componente (consisderând volumul de numere de desen individuale) se descurcă bine merci cu JD Edwards atunci înseamnă că există cel puțin o alternativă viabilă la SAP.

    • ion spune:

      Cand zici produs american beton, si european slab, ar fi bine sa studiezi foarte bine produsul. Daca te uiti atent pe structura firmelor acestea americane ai sa observi ca echipele de dezvoltare daca nu se afla totalmente in europa, atuncea nucleul efectiv acei care gandesc sunt in europa sau sunt europeni care lucreaza in america. Si eu fac parte din asa firma de mai mult timp.

      De ce se intampla acest fenomen? Odata ca e mai bine ca firma sa fie in USA din mai multe motive, fiscal, in america functioneaza mai multe beculete legate de partea administrativa si financiara ca in europa, ai marja de manevra fiscala si juridica. Un brand american se vinde mult mai bine. O firma americana e mai usor de vandut, cumparat de aici si povestea cu investitorii. America in sine e o piata foarte mare cu capital, adica faci profit, spre deosebire de romania unde sa faci profit e mai greu. In europa toate astea sunt mai greoaie. De acea foarte des ai sa vezi ca firma e in USA, managementul, vanzarile, marketing e in USA, o parte din echipa tehnica e in USA, creierul produsului e in europa sau din europeni, poate niste indieni pentru lucru mai mecanic.

      Sunt si multe firme romanesti care au inchis si au deschis birou in USA (delaware e popular) fiindca e mai comod din punct de vedere fiscal, financiar, vanzari daca ataci piata mondiala. Si nu sunt cazuri singulare. Nici nu iti dai seama ca de fapt softul e facut in romania.

  9. kinn spune:

    Ce anume vreti sa dereglementati?

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Nu cred că e “un anume lucru” de dereglementat, pentru că fiind o tendinţă naturală a sistemului de fiecare dată te loveşti de câte ceva. Poate dereglementare e excesiv folosit, ar fi mai potrivit “slăbirea reglementării”. Vă dau un exemplu simplu din viaţa mea de… lună cu lună: pentru “păcatul” de a emite facturi in Europa trebuie să depun o declaraţie lunară la ANAF. Dacă aş emite către USA, n-ar fi nevoie. E ceva legat de TVA, evitarea dublei impuneri cred, deci “de bine” dar la bunul simţ ar trebui să fie invers, să fie banal să emiţi facturi în UE şi poate mai dificil in USA, că doar de aia avem zonă economică comună cu cei dintâi. Problema principală este să ai o modalitate să pui pe piaţă simplu ideea, produsul sau ce o fi, fără să vină unul cu timbrul verde, altul cu timbrul literar, ISU cu protecţia antiincendiu la aparatul tău pe baterii etc etc. E greu de zis “ce anume” pentru că dacă întrebi 10 investitori o să spună zece lucruri diferite, iar când analizezi toti au dreptate… Acum doua luni un client mic de-al meu şi-a făcut un site şi au venit cei cu “protecţia datelor personale” să-l întrebe şi să-l purice deşi omul nu avea nici o dată personală pe site, era un simplu site de web, prăvălia X vinde Y… Evident că a trebuit să pierd şi eu din timpul meu pentru asta. Nu era mai bine folosit dacă mai scriam încă un articol? :)

      • ion spune:

        Pravalia X vinde Y inseama face facturi => date personale, timpul pierdut trebuie platit de acel client mic.

        De acord cu usurarea de facturare, m-am lovit si eu foarte mult de acest lucru. Poate nu e vorba de dereglementare aici, ci e vorba de niste reguli simple si usor de aplicat, sau un sistem lipsa. De ce nu ai putea declara plata intr-un sistem si clientul sa o confirme pe acel sistem, iar restul sa faca sistemul, declaratii, tva, etc. Cam asa ceva exista de exemplu in elvetia de foarte multi ani, iti poti si vinde facturile prin acel sistem, e usor de utilizat pentru astia mici.

        Nu cred insa in dereglementare totala, pai toate ERP-urile de exemplu implementeaza niste reglementari. Cum ar fi bine ca spatiul aerian, auto sa fie reglementat sau dereglementat? Putem privi regulile ca pe niste standarde. Daca avem standarde reguli, putem mai usor face sisteme, si avansa mai rapid si mai calitativ. Reglementarea permite sa inlocuiesti un soft cu altul.

        Dar regulile se pot schimba, evolua, revolutiona daca sunt reguli mai eficiente. De exemplu uber, el strica niste cutume, dar strica in sensul bun. Aici trebuie lucrat, nu trebuie regula, standardul sa ramana pe veci, el trebuie sa evolueze sau chiar sa moara.

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Sigur că omul plăteşte un contract, deci timpul pierdut de mine a fost plătit, doar că putea fi folosit mult mai bine iar clientul ar fi putut beneficia de ceea ce plăteşte. Aşa clientul a plătit un timp de care a beneficiat, să zicem, colectivitatea, ceea ce e înălţător: protecţia cetăţenilor pe banii investitorilor :) Persoana care venise în control nu s-a referit deloc la facturare ci la site. Din punctul meu de vedere era ori lipsită de experienţă ori rău intenţionată. Sigur că dereglementarea totală e absurdă ( tot avem ceva bun de pe urma reglementării, mufa mini-usb la telefoane :) ) doar că deocamdată avem un exces de reglementare. Sigur, piaţa europeană are şi alte probleme, de exemplu fragmentarea lingvistică şi culturală ( dacă vrei să vizezi toată piaţa trebuie să ai in vedere diverse specificuri locale, limbi diferite etc).

          • ion spune:

            Un site mai ales care vinde ceva, trebuie sa corespunda unor rigori. Sa fie facut corect, protectia datelor personale, verificat daca functioneaza corect, nu poate fi spart, verificat daca platile sunt sigure, etc. Asa lumea va avea incredere in ale. Daca vor fi multe site-uri fantoma, fara nici un control nu e bine, ne face rau tuturor. Castigi tu acolo 100 de lei, dar in mare faci rau. In romania era la moda de exemplu sa faca site-uri de vanzare, erau multe, 90% revindeau de pe site-ul unei firme reale care producea sau oferea servicii. Faceau bine? in afara de faptul ca incurcau mult pe acei care chiar ofereau aceste servicii, nici ei nu castigau, iar multi pur si simplu trageau tepe. Lor li se parea ca daca au facut o prima pagina cu un design futuristic au tot meritul si se vor imbogati.

            Sunt multe probleme in europa, partea cu traducere, nu e neaparat o slabiciune, pana la urma toti pot folosi engleza :) e cam testat acest lucru la softuri mici sau mari. Problema este ca avem o piata mare dar e foarte segmentata, fiindca avem legislatii, traditii foarte diferite. Dar nici asta nu e piedica sunt legislatii diferite si in america. Problema principala este ca nu avem operatori europeni de telecomunicatii de exemplu. Nu avem firme cu capital mare care sa ii cumpere pe acestia mici ca in america. Asta face rau europei fiindca avand asa firme mari ele ar putea investi si in afara europei mai eficient, practic nu avem companii competitive la nivel global, fiindca avem foarte multe companii nationale mici. Eliminarea roamningului e o incercare de a crea astfel de companii, practic va trebui ca companiile europene sa inceapa sa fuzioneze, sa creeze piete regionale, europene. Aici trebuie capital, avem noi romania acest capital? Am avut sanse, o sa mai avem, ce vom face cu ele? Vom crea prostii si vom duce banii la carciuma, sau rasuflecam mainicile, scarpinam capatina, ne unim cumva si facem o treaba buna, reinvestim, adunam capital si incepem sa absoarbem vecinii. O companie mare europeana ar putea chiar seta standarde , ieftini si revolutiona anumite produse sau servicii, avea un cuvant greu de spus in legislatie.

          • Harald spune:

            @ion – asta sigur nu e din alt film? :P

            “Problema principala este ca nu avem operatori europeni de telecomunicatii de exemplu. Nu avem firme cu capital mare care sa ii cumpere pe acestia mici ca in america”

            Ce firme vreți mai mari decât Vodafone, Orange și Deutsche Telekom?

            Cât privește plățile, există procesatori specializați. Nu contează ce site vinde produsul. Dacă clientul plătește prin Paypal, vânzătorul nu vede decât o adresă de mail.

  10. Mihai spune:

    Din pacate UE sufera de suprareglementare , si daca nu se intelege asta din ce in ce mai multi vor vota exituri , Boris Johnson vorbea ceva de forma bananei reglementata la Bruxelles , e ridicol , si multi se simt apasati de asta , nu doar domeniul IT.

  11. George Baciu spune:

    Salut,

    Dacă cineva citește comentariile dvs. vizavi de SAP, Navision , are impresia că sistemele ERP sunt unealta diavolului. Adevărul e că sunt greu de implementat, dar vă pot spune, din experiență, că niciun soft nu poate înlocui lipsa de organizare și managementul defectuos. De aceea, multe implementări dau greș.

    Am fost consultant pe soluția Navision și am realizat implementări unde rezultate au fost foarte bune și altele unde au fost mediocre. Soluția era aceeași, eu eram același, elementul care făcea diferența: organizarea.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Dacă vă referiţi la comentariile mele, cred că asta am spus si eu, implementarea e cheia. Când spun despre Navision că a fost un “big failure” la Microsoft mă refer la faptul că acest gen de produs nu se potriveşte deloc modelului lor de business. Cred că ei în prima fază şi-au imaginat că o să facă un fel de erp for all pe care să-l pună în cloud şi să le plătim 10 usd pe lună. Ori la un ERP tocmai customizarea e baza ( ziceţi bine cu managementul defectuos, de asta am şi spus mai sus că implementatorul merită toţi banii mulţi pe care îi cere, mă rog, lucrurile astea dvs le stiti mai bine ca mine iar eu ar trebui să scriu un articol separat ca să explic toate aspectele). Acum, sigur, Microsoft cred că a revenit la modelul cu firme specializate, dacă ei îşi fac treaba bine – şi au cu cine colabora, pentru că uneori beneficiarul însuşi e cel care provoacă cele mai mari probleme – rezultatele sunt bune.

      • George Baciu spune:

        Cumva s-au împărțit apele, în sensul că există o versiune Dynamics NAV (Navision) on premise care va mai sta mult și bine așa, și o versiune pentru Cloud – Dynamics 365 for Financials, un fel de Navision mai light. Inițial, într-adevăr credeau că toată lumea o să de buluc în Cloud, ceea ce nu e cazul. :)

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Problema iniţială era tocmai asta, când MS a cupărat firma lucram la un distribuitor MS, iar ei incercau cumva să îl distribuie pe canalul obişnuit ( adică aşa cum vindeam Office în viziunea lor puteam vinde şi Navision) Ori evident că era o prostie; asta a dus şi la apariţia de “implementatori” suboptimi ca să mă exprim elegant; dacă totuşi vânzătorul reuşea să vândă produsul, venea directorul general si zicea “hai să implementăm, că sunt bani mulţi”. Ok, dar noi nu ştim decât să instalăm Windows. Si de aici o serie intreagă de probleme pentru toţi, până la utilizatorul final. In condiţiile în care inainte de cumpărare, Navision era bine cotat ca produs.
          Acum, celălalt aspect vizează toate ERP-urile: e greu să defineşti o aplicaţie bună la toate. Vedeţi că “user side” toată lumea dă vina pe aplicaţie, pentru că nimeni nu e mulţumit pe deplin. Până la urmă şi beneficiarul trebuie să se oprească la o variantă satisfăcătoare, nu ajunge la una optimă din tot felul de motive: out of money, out of time, out of expertise, out of look….

    • ion spune:

      Un ERP e pianul, cum stii sa canti la el, asa canti.

      Cloud din punct de vedere vanzari functioneaza altfel. Deocamdata ce se intampla mai ales in firmele mari este ca vanzatorii obisnuiti cu anumite metode si comisioane, nu prea stiu sa lucreze pe acest model nou. Asa ca se cauta inca, se experimenteaza, dar incet, incet creste iar modelul vechi scade. Si nu e vorba doar de vanzatori ci si de clienti, ei tot au nevoie sa inteleaga avantajele, dezavantajele cum e mai bine sau mai prost de vandut, cumparat.

  12. JB spune:

    Mi se pare corect să nu permiteți injuratua/insulta.
    Cum bine ati sesizat, nu am vrut decât să am o replică pe măsură, adăugând că insulta e la îndemâna tuturor…..
    E păcat că argumente (de doctrină ec.&jur.) rezonabile ce provin (in speță) dintr-o experiență socio-economică îndelungată sunt eludate ptr.a demonstra cu orice chip superioritatea excesului.
    Dar aici nu e grav :-) . Nu există un interes material sau un efect real/direct asupra societății.

    UE are o probl.care tine de structura sa prea fragmentată. E o misiune extrem de grea. Păcat că nu face un efort comunicațional mai mare
    Dacă se fac eforturi in sensul uniformizarii normative vor striga apostolii specificitatii in ORICE domeniu și al naționalismului/patriotismului alarmat. Dacă nu se fac aceste eforturi se va constata o pierdere de competitivitate și o concurență cu beneficiu Zero in domeniul fiscal. Acestea având repercusiuni asupra societății ca întreg.
    In Ro.ne pândește acest pericol prin efectele perverse ale unei autonomii locale rău înțelese sau ptr. îmbogățire rapidă. Se va incerca reglementarea regional/locală cu scopul restrângerii accesului la X domeniu de activitate ptr.a crea privilegii.

    .

  13. Josef Svejk spune:

    @ Mihai Badici la 22/11/2016 la 22:49

    Chestia cu Mc Afee e practic imposibila in opinia mea. In primul rand nimeni nu cumpara/inchiriaza nici un fel de licente de software pe mai mult de 2 ani. Ganditi-va cum ar fi fost ca cineva sa inchirieze licente de AutoCAD 10 pe 20 de ani in 1995 :P :P :P Si oricum In SUA companiile mari nu prea cumpara licente pentru ca ele au un impact negativ asupra OPACC. Toti ne incasam bonusurile in functie de magnitudinea OPACC. Iar softul cumparat e “capital investment” cu “resale value” $0 in contabilitatea americana asa ca se fuge de el ca de dreaqu’. Ca sa fie cumparat trebuie sa fie suficient de ieftin spre a fi considerat consumabil.

    Capetenia IT a unei companii ce are nevoie de 20000 de licente de orice, face de la $1000000/an in sus + beneficii (share options, etc. care depasesc binisor leafa lui anuala). De pe la $200000/an in sus tot managerul are nevoie de o asa numita “management liability insurance” care trebuie sa acopere daune de la zecilor de milioane pana la miliarde. Chestia e ca le acopera o singura data :P . Cine a comis-o odata nu mai e “asigurabil”. Pe langa riscul puscariei (coruptia chiar si in afaceri private e pedepsita de FCPA din 1977) coruptul va avea de luptat procese civile cu fosta companie la care a lucrat. De asemenea este obligat sa faca anual cursuri de anticoruptie la finalul carora te angajezi prin juramant sa nu iei spaga sai nu te angajezi in nimic ce ar putea avea fie si aparenta spagii. Deci pe langa FCPA omul mai intra si la sperjur care mai adauga niste ani de inchisoare. Compania il va da in judecata fara mila ca sa arate ca nu tolereaza coruptia si ca sa nu fie la randul ei atacata in procese civile de federali.

    Recent Chase a scapat de atacul federalilor si plata unor daune de miliarde, numai dupa ce l-a lasat practic pe drumuri (a pierdut proprietati, investitii, fonduri de pensii, tot ce avea) pe unul din managerii sai care spaguise la greu prin China. Omul s-a topit pe undeva prin Asia sa scape de cei ~ 10 ani de puscarie pentru sperjur si coruptie. Dar l-au lasat chel :D

    Chiar dupa ce scapa de puscarie si mai ramane cu ceva dupa procesele civle, el nu-si va mai gasi niciodata o slujba de nivel inalt pentru ca nu mai e asigurabil. In plus lista coruptilor e publica, deci va avea probleme mari sa-si gaseasca de facut orice altceva afara de stersul meselor pe la Subway. Iar alea 20000 de licente de McAfee nu pot costa mai mult de $400000 (corporate license) . Cat poate fi spaga?! 10%? 15% ?Adica credeti ca cineva risca sa piarda milioane bune si sa-si distruga viata pentru ~ $60000 ?! Nemaivorbind de faptul ca odata spaguit e la mana spaguitorului pe viata. Nu zic ca nu exista coruptie (Doamne Fereste !) in partea asta a Atlanticului. Insa ala care o comite, o comite pentru niste mize muuuult mai mari ca vreo cateva zeci de mii. Iar softul e o chestie in general ieftina. Cu greu poate genera spagi suficient de mari. E ca si cum ati spune ca alde Vanghelie risca sa fie prins furand sticle de bere dintr-un magazin occidental :P

    Exemplul cu Nokia e de asemenea tras de par. Nokia s-a impuscat in picior de buna voie si nesilita de nimeni cu sistemul lor de operare ratat Symbian. Apoi in criza acuta de bani si aproape faliti au batut palma cu Microsoft care incerca cu disperare sa-si promoveze propriul sistem de operare ratat si avea nevoie de un producator major de telefoane care sa fie suficient de flamnd spre a pune botu’. S-au intalnit astfel hotu’ cu prostu’ (inca nu-i clar who is who :P ). In mod previzibil divizia de telefoane a lui Nokia s-a facut praf cu totul fiind in final inghitita intr-o incercare disperata si futila de salvare a Windows mobile de MS. Aia n-a fost afacerea lui Gutza sai Costica asa cum v-a spus amicul dumneavoastra. Asta pare un esec epic clocit temeinic de intreaga conducere a defunctei companii :D

    Asa ca ramane cum am stabilit: Crocodilul mai zboara si el ocazional, dar asa mai pe jos :D :D :D



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Badici


Mihai Badici

Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) si doctorand al aceleiași facultăți. Administrator de sistem cu peste zece ani de experienț... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)