Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

Varză à la Cluj-Napoca

Lucian Boia aprilie 5, 2017 Opinie, Societate/Life
79 comentarii 18,335 Vizualizari

Cum e corect: Cluj sau Cluj-Napoca? Gîndiţi-vă bine înainte de a răspunde. Dînd un răspuns nepotrivit, riscaţi să vi se pună la îndoială patriotismul sau să fiţi pur şi simplu taxat drept trădător de neam şi de ţară. E bine să ştiţi că oraşul a fost rebotezat în anii comunismului, devenind din Cluj, Cluj-Napoca, naş de botez fiindu-i nimeni altul decît Nicolae Ceauşescu, dacă aţi auzit de el. Puţin respect, aşadar!

De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul“ românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár“. Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca.

Este firesc să ne întrebăm la ce serveşte adausul „Napoca“? Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel. Nu m-ar mira ca unii dintre compatrioţii noştri să-şi închipuie că aşa s-a numit oraşul, fără întrerupere, din timpurile cele mai vechi, pînă astăzi: un bun argument al continuităţii daco-romane.

Cum Ceauşescu n-a dorit să lase impresia vreunei intenţii antimaghiare în această „completare“ de nume, a fost supus unei intervenţii similare şi alt oraş, cît se poate de românesc. Turnu-Severin a devenit, peste noapte, Drobeta-Turnu-Severin. Succesul operaţiei s-a dovedit chiar mai mare decît în cazul Clujului. Un nume de oraş alcătuit din trei cuvinte fiind puţin cam lung, şi Drobeta aflîndu-se în prima poziţie, sunt români care au renunţat să înşire atîtea nume (timpul e totuşi preţios, mai ai şi altele de făcut), şi se mulţumesc, simplu, cu Drobeta. Turnu-Severin revine astfel întru totul la numele său antic. „Mă duc la Drobeta“ pare o propoziţie mai acceptabilă decît „mă duc la Napoca“. Totul va fi perfect cînd şi locuitorii urbei îşi vor spune, cu mîndrie, „drobetani“.

Ar fi fost de aşteptat ca, unul după altul, toate oraşele româneşti să capete o dublă denumire. Sau, şi mai bine, să vorbim pur şi simplu în registru dublu, ceva în genul: „Doamna e nevasta soţia mea“. „Iar dînsul e bărbatul soţul meu“. Din păcate, nu ştim de ce, campania de rebotezat oraşe s-a oprit aici. Asta, deşi în 1975 s-au sărbătorit la Craiova, în prezenţa lui Ceauşescu, se înţelege, 1750 de ani de la prima menţiune documentară a aşezării geto-dace de la Pelendava (un fel de „Napocă“ a Craiovei). N-ar fi sunat deloc rău Craiova-Pelendava. Mihai Viteazul ar fi fost ban de Craiova-Pelendava, înainte de a deveni domnitor al Ţării Româneşti Muntenia (plus Oltenia) Valahia şi de a cuceri Transilvania Ardealul, făcîndu-şi intrarea triumfală la Apulum Alba Iulia… Chiar, cu Alba Iulia ce facem? Ar trebui să-i completăm numele cu „Apulum“, dar şi cu vechea denumire românească (de factură slavonă) Bălgrad („oraşul alb“, cum s-ar zice pe româneşte). Asta ar da Apulum-Bălgrad-Alba-Iulia, poate puţin cam lung, dar edificator din punct de vedere istoric. Iar la celălalt capăt al ţării, în Dobrogea, vreau să zic în Dobrogea-Scythia Minor, s-ar impune de la sine Tomis-Constanţa şi Mangalia-Callatis. În sfîrşit, aici ne mai gîndim, fiindcă prea sună greceşte. Nu ştiu cum rămîne cu Bucureştiul, fiindcă istoria nu ne-a transmis şi vreun alt nume, antic sau medieval. Să-i zicem atunci simplu: Bucureşti-Bucureşti.

Nici o grijă, vine şi rîndul ţării. Va fi Dacia-România sau România-Dacia. Deşi, unii „dacişti“, pe vremea lui Ceauşescu, erau şi mai radicali, susţinînd schimbarea numelui în Dacia, fără România. De ce să-i onorăm, prin numele de români, pe romanii cuceritori ai Daciei, cînd noi suntem daci, pur şi simplu, şi am devenit români strict printr-o inadvertenţă terminologică. Aşa că aici se mai discută: Dacia-România, sau Dacia pur şi simplu. Dacă România există doar de la 1859, prin Dacia ne dăm mîna cu Burebista şi avem toate şansele să devenim cea mai veche ţară din Europa. E drept, cu o întrerupere de două mii de ani, dar ce contează două milenii la scara istoriei?

Revenind la Cluj, vreau să spun la Cluj-Napoca, cred că şi aici lucrurile s-ar cuveni să fie duse pînă la capăt. Mai întîi, nu e echitabil ca municipiul să se numească Cluj-Napoca, iar judeţul a cărui capitală este să-şi spună doar Cluj, lipsindu-i parcă ceva. La urma urmei, şi locuitorii judeţului sunt la fel de daco-romani precum clujenii. Am zis „clujenii“? Chiar, cum trebuie zis? „Clujeni-napoceni“, spuneţi? Nu-mi vine să cred, e prima oară cînd aud aşa ceva. Mai bine, simplu, „napoceni“, şi gata. E curios totuşi cum oamenii se încăpăţînează să-şi spună tot „clujeni“, ca pe vremuri. E clar că încă se simt mai mult clujeni decît napoceni. Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "79 comments" on this Article:

  1. mita sucila spune:

    un vot pentru

  2. Bianca Triscas spune:

    Și-atunci, cum ar veni “sus în dealu’ Clujului Napoca stă statuia Iancului” sau “sus în dealu’ Cluj Napocai stă….” e greu, sa întrebam pe cineva din afara, obiectiv, poate un albean iulian. PS. Cum se numește un locuitor al Becleanului?

  3. Liviu spune:

    Exceptional !

    Apucaturi de amariti care nu sint in stare sa aiba un prezent de care sa nu le fie rusine si atunci se intorc in trecut, de multe ori unul idealizat si despre care pot palavragi cite in luna si in stele, ca oricum nimanui nu-i pasa si deci nimeni nu-si va bate capul sa-i contrazica.

    Ei da, am fost buricul pamintului, prima scriere, limba primordiala, stiloul, ma rog, lista poate continua, ei si ?
    Tine trecutul de foame si de frig ?

    Cine poate crede ca un popor cu un trecut atit de glorios poate decadea in halul asta ?

    Probabil, vorba lui Caragiale, am fost “nici prea prea nici foarte foarte”.

  4. Europiu spune:

    Dacă ar fi să organizați un plebiscit pe tema asta sunt sigur că propunerea enunțată la sfârșitul articolului ar fi adoptată. Adevărul este că niciun clujean (sic!) adevărat (vreau să spun, născut în orașul de pe Someș), nu se referă la locul natal alftel decât “sunt din Cluj”. Am prieteni și rude din alte zone ale țării cărora denumirea “Cluj-Napoca” le vine foarte ușor pe limba. Dar nu din suflet.

  5. stefanita spune:

    Interesant articol, multumim.
    Oare cati ani au mai trecut de la infiintarea statului dac centralizat? Cu CSP cu tot, cu centrala vinului si a mierii.
    Ca si punct de interes ar fi cine i-a propus lui Ceausescu aceste redenumiri? Daca era numai Cluj-Napoca, as fi putut spune sa era o definire mai clara a unei destinatii. Unde mergi? La Cluj, Sau la Cluj-Napoca.
    Doamne ajuta!

    • pandele spune:

      Pocirea numelui oraselor Cluj si Turnu Severin i-a fost sugerata cizmarului de catre fostul legionar Iosif C. Dragan, prolificul strabunic autor de copii cu dna veronica, pusculita securista…

  6. Marius spune:

    Citeam mai demult un articol despre “perlele” elevilor la limba romana. Unul dintre acestia facea referire la Cluj ca fiind orasul Clujna-Poca. Poate in limbajul chat suna bine, insa pe mine “aceste cuvinte m-a durut”.
    Sustin ideea revenirii la numele initial, Cluj!

  7. neamtu tiganu spune:

    Aveam un coleg il chema Philip Max Bodenstein, s-a casatorit si si-a adaugat numele sotiei, a devenit Philip Max Bodenstein-Schlumberger, are doi copii Johanna Marie Bodenstein-Schlumberger si Maximiliian Joel Bodenstein-Schlumberger. Sa presupunem ca acestia se casatoresc si-si iau ca parteneri pe doamna/domnul Muschhammer-Paradiesgarten, atunci ii va chema Johanna Marie Bodenstein-Schlumberger-Muschhammer-Paradiesgarten.

    In privinta Bucurestiului e si mai simplu, toata lumea vestica stie, si cine stie cunoaste, ca Romania are capitala la Budapesta, deci o denumire Budapesta-Bucuresti ar fi binevenita.

    • John spune:

      Dupa fiecare vizita facuta in tara, colegii mei de serviciu americani m-au intrebat zeci de ani:”Cum a fost vremea la Budapesta?”

    • Cinicul spune:

      Nu cred ca e o asa de mare problema pentru nemti. Sunt obisnuiti cu cuvinte compuse lungi. Mai greu cu clujenii care vorbesc condensat, monosilabic.

  8. alex spune:

    Sunt clujean si nu folosesc niciodata Napoca cind completez adresa in doc oficiale.
    Pe linga dez-botezarea de numele national-socialist dacic a Clujului ar trebui revenit si la stema legala si corecta a orasului, momentan “defilam” cu un colaj de simboluri funariste, spre rusinarea a peste 800 de ani de istorie si traditie urbana.
    Din pacate, nu prea se intrevede vreo schimbare, nici in ceea ce priveste numele orasului, nici stema…e prea incarcata administratia publica centrala si locala cu oameni noi, produse de top a “democratiei populare” nivelatoare de mostenire comunistoid-dimbovitean-nationalista.
    Si verde dacic ortodoxa bimilenara…

    • Constantin spune:

      Stimate domn, cred că aveți dreptate. În completarea propunerii dumneavoastră îndrăznesc să aduc o propunere proprie, pornind de la datele demografice oferite cu amabilitate de autorul articolului.

      Având în vedere că nu doar numele localității Cluj a fost schimbat relativ recent prin adăugarea denumirii anterioare Napoca, propun ca odată cu revenirea la vechiul nume, sau adoptarea eventuală a unuia într-o limbă a unui grup etnic minoritar, Klausenburg, spre exemplu, să se revină și la componența etnică anterioară. Astfel, se va păstra raportul “tot un român la șase sași” (n-a fost acesta raportul față de germani, dar sună bine ca exercițiu de dicție), sau “un român la șase maghiari”. Cei care au migrat recent în Cluj din Moldova ( Szőcsvásár, ori din alte locuri) vor fi invitați să revină pe plaiurile strămoșești.

      • Alex spune:

        Nu propune nimeni schimbarea numelui Cluj in Kolosvar sau Klausenburg.
        Daca puteti privi putin dincolo de inflamarile national-socialist ceausiste , orasul are un nume fff bun rominesc – adica Cluj. Pentru informare d-voastra, Cluj vine din latina, de la Castrum Clus (numele oficial medieval al urbei – s-a folosit sute de ani). Castrum Clus inseamna “cetatea inchisa” …”cetate” desemnind dreptul conferit orasului de a construi ziduri de piatra si “clus/inschis” descriind pozitia orasului – pe atunci o asezare ascunsa, inchisa intre dealurile din jus si situata intr-o zona greu accesibila pe malus Somesului (evident, situatia s-a schimbat de atunci prin cresterea dimensiunii orasului).
        Deci, intru linistirea spiritului rominesc – bataios de care dati dovada (laudabil daca nu ar fi prost directionat) va simtiti iritati de dorinta legitima a clujenilor (cel putin o parte) de reveni la denumirea corecta din limba latina (bunica a limbii romine) a orasului in care locuiesc romini maghiari si sasi deopotriva.
        Adaugarea numelui Napoca de catre exponentul celui mai oribil regim autoritar ce a trecut peste aceasta tara nu aduce nici un serviciu nimanui, ci doar se lafaie ca un “grafiti” ideologic de trista amintire pe o “fatada istorica” ce spre deosebire de alte localitati, chiar are o istorie si un trecut de care poate fi mindra.
        Cu alte cuvinte …cind un cizmar semianalfabet iti murdareste poarta casei…esti dator sa o cureti , altfel inseamna ca nici tu nu esti mai bun decit el…
        Sunt curios daca fara google si fara surse citi din opozantii ideii de a se renunta la Napoca stiu de la ce si de unde vine numele de Napoca :)

    • AT spune:

      Sunt curios ce parere aveti despre propunerea de a schimba stema universitatii Harvard. Sunteti rasist sau revizionist?

      http://www.dailymail.co.uk/news/article-3309640/Harvard-Law-students-call-school-s-crest-change-s-revealed-features-coat-arms-slaveholder.html

      • Constantin spune:

        Stimate domn, ingaduiti-mi, va rog sa exprim o opinie contrara celei pe care o expuneti dumneavoastra. Rasismul este o teorie care sustine inegalitatea biologica si intelectuala a raselor umane. Textul pe care il comentati se refera la grupuri etnice care fac parte din aceeasi rasa. Avand in vedere argumentul ca numele limbii locuitorilor din zona carpato-dunareana in care se afla Romania, la fel ca numele statului, au fost grafiate cu litera “a”, nu cu litera “i” atat inainte, cat si in timpul, ori dupa Ceausescu, evocarea etimologiei latine a toponimelor romanesti pare a fi ipocrita, ceea ce cred ca face necesara corectia textului dumneavostra, din “Sunteti rasist sau revizionist?” in “Sunteti xenofob si revizionist.”.

        • cernic spune:

          “Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel.”
          Nu serios….daca atita istorie cunoastem am falsificat toata istoria noastra degeaba.
          “Napoca” a fost linga Dezmir, exact nu se poate localiza ca un oras si mai degraba un asezamind de citeva duzini de locasuri dacice, raspindite de la Dezmir, pina prin Aiton si Gheorghieni.
          Aici corect ar fi sa ne referim la Castrul Cluj, care intr-adevar sa gasit la aceleasi coordinate ale Clujului actual.
          Dupa retragerea Aureliana “Napoca” a fost si ea parasita, nu a mai avut nici macar o importanta comerciala, nodul comercial fiind oricum Turda (Potaissa).
          Deci unde s-au straduit ungurii? In citeva baraci cite au ramas din castrul Clus?
          Hai sa fim seriosi…Clujul a fost ridicat de sasi asa cum este el acum, nici de daci si nici de romani.
          Un tittlu de oras liber a primit Clujul adevarat de la regele ungar acum aproape 600 de ani.
          Regatul Ungar a ridicat Clujul dupa ce momgolii au ras-o de pe fata pamintului cu locuitori cu tot. A colonisat-o cu sasi care au ridicat orasul asa cum centrul istoric de astazi.

          • Constantin spune:

            Citatul continut in comentariul pe care il faceti la textul meu mi-e strain, la fel ca ideea pe care o transmite. In textul pe care l-am postat initial puteti vedea, dincolo de tonul lejer pe care l-am folosit spre destinderea dezbaterii, referirea la sasi. Altfel, daramarea statuilor si schimbarea numelor localitatilor, desi starneste patimi etnice, religioase samd., care aduc adesea notorietate si bani celor carora le vin ideile, sunt stupiditati. Inflamarea sensibilitatilor de orice natura pentru a castiga public, bani, ori celebritate este riscanta. Palmira este un elocvent exemplu. Sper sa ma fi facut corect inteles.

  9. none spune:

    București – Bükreș

  10. Salvator spune:

    napoceni sau napoci?
    cu decidentii de zi (comunistii si utecistii de ieri), propun constituirea unei Comisii , care se purceada in Europa, si sa-i convinga sa mai adauge la denumirea urbei lor
    -Lutetia – galii sunt mandri , dar nu ne considera frati mai mici
    -Argentarorum – ar putea reizbucni un confict mai vechi
    -Mediolanum- or fi latiini?
    -Colonia Claudia Ara Agrippinensium- teutoni si eficienti au pastrat doar primul cuvant
    si ultimul, care imi vine in minte,
    -Londinium-au treaba cu Brexit-ul
    Urez succes deplin viitoarei Comisii

  11. Chupacabrasss spune:

    Cluj-Napoca e foarte potrivit pentru urechile mele, nu mi se pare nici o rușine să te raportezi și la numele antic al orașului. Întotdeauna când completez formularele oficiale trec numele complet al orașului, așa cum e și firesc, iar faptul că modificarea aparține vremurilor socialiste nu prezintă relevanță, doar nu a fost bazată pe principii socialiste. S-au modificat multe denumiri de localități, în România și aiurea, de-a lungul istoriei, chiar nu văd de ce ar fi asta o problemă atât de importantă pentru unii.
    Și cum sublinia autorul articolului, orașul are în prezent o majoritate covârșitor românească – așa că „Napoca” reprezintă cu atât mai bine realitatea din teren.
    Sau poate domnul Boia apreciază modificarea atâtor nume românești în perioada stăpânirii austro-ungare și maghiare? Nume de persoane, de locuri, de ape etc., etc.?! Sate întregi au fost maghiarizate, s-au modificat denumirile acestora, denumirile locuitorilor, tot, tot… Poate pricepeți, domnule autor, contextul istoric în care românii au dorit unele reparații morale.

    Sau poate doriți și schimbarea numelui UBB în Universitatea Bolyai?

  12. citizen kane spune:

    cand spuneti ca erau 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români – suna un pic – lasand varza la o parte – a mere cu pere: parte din vorbitorii de maghiara ar fi putut sa fie, pe dedesubt/genetic, etnici romani?
    pentru ca, asa cum se stie, in imperiul AU erau o gramada de rumani care vorbeau maghiara sau erau ‘sprjiniti’ sa se maghiarizeze; iar inainte de WWI – orice roman din Transilvania, cu minima apetenta catre a invata o limba straina – de la taranul simplu pana mai sus, vorbea si maghiara;
    oricum, dincolo de alte pacate, sa dam si maghiarilor ce merita – au avut o influenta frumoasa asupra orasului

    • ilidia spune:

      Cati din cei 40.000 de maghiari erau, de fapt romani si nu numai, stie cineva? Eu am avut colegi Fekete si Oros pe ai carui bunici ii chema Negrutiu si Rusu. La bibioteca din Timisoara exista chiar un manual oficial dedicat maghiarizarii numelor romanesti, desigur ca e in l.maghiara…In acest numar sunt cuprinsi, desigur, si evreii cu nume ca Horvath si Szentkiraly, alti colegi…

      • d spune:

        evreu numit Horvath??? asta inca n-am mai auzit-o! Horvat inseamna croat. in croata, croatii isi zic “Hrvat”.

        curios ca ai avut colegi cu numele Fekete pe ai caror bunici ii chema Negrutiu. eu, roman fiind, am cunoscut in anii ’80 un domn care a trebuit sa-si schimbe numele de Fekete in Negrutiu pentru a putea avea o avansare pe scara ierarhica in intreprinderea in care lucra ca inginer.

  13. lloopp spune:

    Se poate, se poate, redenumi Clujul ba mai mult sa il facem si capitala.

    Clujul este in acest moment un oras istoric, oras din timpuri imemoriale, in care exista o simbioza culturalo-genetica deosebita intre maghiari, sasi si romani, care a necesitat secole sa ajunga aici, si care a dat multe miscari socio-culturale benefice.

    Peste acestea se pot adauga marea cantitate de frustrari si supra-compensari adunate la bagajul psihologic comun al acestui oras, romani care doresc sa le arate maghiarilor ca nu au meritat titlul de populatie supusa cat si maghiari ce doresc sa arate romanilor cat de buni sunt ei ca dovada a superioritatii aratate de-a lungul istoriei, fosta capitala a regatului Transilvaniei ce doreste sa arate ca nu degeaba a fost capitala, lunga serie de personalitati care au modelat istoria a doua popoare impune si cere standarde inalte.

    Sibiul a avut nevoie de o personalitate anume care sa coaguleze energiile dezvoltarii. Ei bine, la Cluj nu putem identifica o persoana anume, un lider, acest lider este insasi comunitatea. O administratie centrala, gen Guvern sau Parlament in care ar lucra oameni care locuiesc intr-o astfel de urbe ar avea un spirit fantastic de echipa, proiectele ar merge ca unse, iar reactia la schimbarile prin care trece o astfel de comunicate ar fi foarte rapida si eficienta. Sa nu va mire daca in urmatorii ani vom auzi in continuare de Cluj numai si numai lucruri bune, nemaiauzite si nemaintamplate in spatiul romanesc.

    https://lloopp.wordpress.com/2014/12/21/am-ales-presedinte-un-klaus-mutam-si-capitala-la-klausenburg/

  14. Andrei spune:

    Amuzant este ca unele dintre propunerile domnului Boia au aparut deja unde altundeva decât în sportul românesc. Asadar, am avut Apulum Alba Iulia (chiar în liga I) și avem Tomis Constanța (handbal feminin). dar nimic nu întrece FC Industria Sârmei Câmpia Turzii sau, și mai creativ, FC Gaz Metan CFR Craiova.

  15. donquijote spune:

    Mi-aduc aminte ca la vremea aceea ne apucase o efervescenta de dublare a numelor si voiam sa propunem introducerea pe lista cu nume perechi si a eroului popular Bula.

  16. marian spune:

    Excelent, votez pentru!

  17. Barbu spune:

    Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești a fost denumirea statului român format prin unirea dintre Moldova și Țara Românească în 1859. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

    • Constantin spune:

      Da, numai ca locuitorii dintre Carpati si Dunare isi ziceau rumani chiar si pe vremea cand strainii ii numeau vlahi. Iata cate comentarii interesante la un text fara subiect!… :)

  18. nina spune:

    Mi-as permite o mentiune: nimeni nu isi spune “drobetan”, toata lumea merge la Severin si nu la Drobeta! Se stie ca locuitorii sunt “severineni”, uzul respingand falsul termen care zgarie urechea!

  19. dorin valeriu spune:

    Iata o discutie de bun simt care revine. “Traznaia” lui Ceausescu are totusi un precedent, in Grecia, grecii, pe langa reveniri la denumiri antice de localitati dorind chiar sa-si inlocuiasca limba vorbita cu cea elina-clasica. Un fel de latinisti de pe la noi, inca mai radicali … Dar sa continuam. Dl Boia n-a mai amintit de Potaisa-Turda si de alte localitati cu denumiri diferite de-a lungul istoriei. A omis insa un lucru important : Clujul a facut parte – initial – din cele sapte cetati durate de sasi pe teritoriul Transilvaniei, denumirea initiala fiind Klausenburg; e adevarat, spre deosebire de celelalte sase cetati sasesti Clujul s-a maghiarizat destul de devreme, din secolul XVI (vezi reformatorii cu nume duble;Helt_Heltai, etc.).Cum pana la jumatatea sec. IXX romanii nu aveau voie sa se aseze in orase (vezi “scandalul ” provocat de construirea bisericii Bob) discutia despre ponderea elementului romanesc nu cred ca e relevanta…
    Sigur, revenirea la numele initial, si la Cluj , si la Turnu-Severin ar fi o masura de bun-simt. Ar necesita insa un referemdum si de la clujenii care l-au votat de trei ori primar pe Funar chiar nu stii la ce te poti astepta !

    • Decse spune:

      Interpretare tipic românescă când vine vorba de istoria maghiarilor. Clujul a fost înfiinţat de maghiari, înainte să vină saşii! Populaţii săseşti au fost aduse pentru a repopula şi a reconstrui cetatea după năvălirea mongolă din 1241 – 42. După retragerea hoardelor mongole şi tătare din regatul Ungariei, s-a constatat că populaţia maghiară din această zonă a suferit pierderi enorme, practic era înjumătăţită!

  20. Klopo_Tare spune:

    Am o între-bare: cum se spune corect? Fugi d-acia sau fugi Dacia?Sau fugi din Dacia? Sau fugi din România încotro vezi cu ochii? Având în vedere emigrația masivă, aș opta pentru ultima variantă….

  21. Klaus spune:

    Clujul poate sa se numeasca si XYZ, daca asa decid locuitorii sai, nu cred ca ii pasa prea mult cuiva de la Bucuresti sau de aiurea.

    E doar hilara aceasta inversunare, venita din partea unui fost membru al biroului politic PCR, responsabil cu propaganda ideologica si privilegiat al regimului.

  22. victor L spune:

    Marturisesc ca nu am reusit sa ma amuz.
    Ideea fostului geniu carpatin nu merita continuata cu batjocorirea localitatilor.
    In Europa exista localitati, e drept mai mici, cu 3-4 cuvinte in componenta numelui. Si? nu Ceausescu le-a botezat.

    • victor L spune:

      Imi dau altii ocazia sa rizimbesc:
      ” La intrarile in oras, aceasta fiind o recomandare primita de la Universitatii Babes-Bolya, Clujul se va numi MVNICIPIVM AELIVM NAPOCCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM (117-138), langa care vor figura si denumirile Kolozsvar si Klausenburg”.

  23. Polilogu spune:

    O DISCUTIE REALA in Metroul din Paris , august 2004.

    - ”Am trecut de statia…? – (intreb eu … ”en fracais”)
    - Da ! – si, dupa o clipa de ezitare – Nu sunteti francez.
    -Nu! Sunt din Romania.
    – Ah, BUDAPEST…
    - Nu, BUKAREST…
    Bukarest? Budapest ? Bine, Budapest

  24. Krakay spune:

    Inversunarea cu care tratati acest non-subiect ridica semne de intrebare. La fel si lipsa de detasare in fata unor fapte istorice.
    Cat despre propunere nu e nici oportuna si nici usor de implementat.

    In articol mai bun pe aceasta tema :

    http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/cluj-sau-cluj-napoca-cum-s-a-schimbat-numele-orasului-peste-noapte-din-pixul-lui-ceausescu–115569.html

  25. Rares Benga Rares Benga spune:

    Treaba asta cu identitatea nationala e serioasa, mai ales cand trebuie “photoshopate” anumite episoade din trecut. India de exemplu nu mai umbla cu cratime si adaugiri: Bombay a devenit clar Mumbai, Calcutta -> Kolkata, iar Bangalore (in ciuda protestelor firmelor de tehnologie, care facusera un brand din numele orasului) -> Bengaluru.

    Asa ca eu, preventiv, vreau doar sa stiu: cand tara se va numi Dacia, noi cum ne vom numi: daci sau dacieni? Nu de alta, dar locuiesc intr-o tara de limba engleza si prima varianta imi va pune oaresce probleme

    • donquijote spune:

      In cazul dacieni, vom avea un sef de stat dacian? sau Dacian…

    • Cinicul spune:

      Nu cred ca aveti dreptate. Multe din numele localitatilor indiene au fost modificate in timpul ocupatiei britanice pentru a se potrivi cu rostirea si transliterarea in limba engleza. Acum s-a revenit la numele initiale (cu niste exceptii, care au fost fortate de un partid nationalist aflat la putere).
      Un exemplu mai aproape de sufletul nostru. Kishinev a revenit la Chisinau, Beltsi, la Balti, etc.

  26. Tamás Árpád spune:

    Normal asa trebuie sa fie CLUJ =KOLOZSVÁR=KLAUSENBURG

  27. Kurt spune:

    Mi-a plăcut Clujul. Era un oraş cu o grădina botanică, o universitate renumită şi mulţi elevi sperau să studieze la Cluj. Am studiat la Timişoara, mai aproape de acasă.

    Colegii de la filologie / Timişoara se bucurau de o atenţie mare din partea NATIUNII ceauşiste. William Totok, jurnalist /poet, s-a bucurat de o atentie mărită în naţionalcomunismul autohton. A stat 8 luni 1975-1976 la închisoare pentru mult mai putine cuvinte decît cele ale autorului L.B. Domnul L.B se „bucură” azi în medii de atenţia multora care visează „un trecut mai frumos”, ca vecinii din Varşovia, Budapesta, etc. Am citit atacuri contra autorului L.B. Cît de mult se aseamănă cuvintele de ieri şi de azi! Curat murdar.

    … „…. E curios totuşi cum oamenii se încăpăţînează să-şi spună tot „clujeni“, ca pe vremuri… „….

    Selecţionata A de fotbal cu un antrenor, (acolo unde sunt sute de mii de antrenori „naţionali” care stiu bine cine trebuie să fie pe teren) Daum fără .escu?
    Mai sunt în vigoare legile care 1939- 1989 au impus „identitatea” dorită de statul naţional UNITAR centralizat.

    Legea contra „iredentitismului” prevedea 1970 pedeapsa cu moartea (din cartea: … an den Fahnenstangen fault die Wut/ Gedichte /William Totok, Pop Verlag Ludwigsburg 2016, pagina 116 ). William Totok a fost şantajat (securistii acuzau: „element irenditist” fără dovezi) cu astfel de „legi” 1975-1977. El a refuzat categoric să părăsească România 1975. Cu legea „identitară” /iredentitism (pedeapsa) a fost convins şi a acceptat expulsarea 1987 din Timişoara, cu ceilalţi din cercul literar Universitas (Aktionsgruppe Banat). La Berlin 1987-1989 s-a bucurat de atentia NATIUNII ceauşiste încă mult timp. Fii lui Avram Iancu, securiştii conduşi de la Viena de un frate Ceausescu au trimis scrisori de ameninţare cu moartea (şi altora, Helmut Frauendorfer, Richard Wagner, ameninţări publicate în Der Spiegel, cu un milion de cititori) lui W.T. Altfel a fost 2009 cînd W. T. aprimit un ordin de cultură în grad de ofiţer, acordat de preşedinte.

    O carte de istorie elaborată (vezi cartea de istorie predată la şcolile în Franţa şi Germania, elaborată de francezi & germani) de comisii mixte de istorici români-maghiari, în anul…. ?

    Va primi autorul L. B. vreodată un ordin ( nu chiar acelaşi ca C.V. Tudor & Steaua României, cei doi au concepte foarte diferite despre istorie) românesc?

  28. victor L spune:

    Pentru @ John si @ Polilogu,
    eu sint convins ca e asa cum spuneti.
    Consider ca e lipsa de cultura generala. Si precis ca nu sint singurele capitale confuze in mintea lor ;)
    E cumva ceva de lauda sa confunzi cele doua capitale? Vorba unui contemporan: inapoi la scoala!
    Nu din “orgoliu ranit” spun asta, ci constat ca au lipsit de la orele de Geografie si Istorie.

  29. victor L spune:

    Cred ca dupa adaugarea denumirii de Napoca orasului Cluj a aparut un banc.
    Ceausescu viziteaza Ardealul si la o intilnire cu pionierii, il intreaba pe un pici “cum te cheama, pui de dac?”
    – Janos, tovarase Ceausescu.

  30. Ștefan A. spune:

    Nascut in Cluj .
    Pe certificatul de nastere e scris : localitate Cluj.( nu exista si Napoca atunci )
    Inca nu venise la putere cel care va termina viata mitraliat . :)
    Oricum pentru majoritatea clujenilor Napoca e ceva neimportant .
    - Nu creste pipota in noi de mandrie (sa nu uitam , primul judet “Erou al Munci Socialiste” din epoca RSR ).
    – Nici macar patriotismul nu e stimulat de adaugarea “Napoca”.
    – In orasul fostului primar Funar (ala cu groapa arheologica din centrul orasului si in fata unei statui monumentale) doar ceva minti mai slabute (si acum mult imbatrinite ) pot sa explodeze de orgoliu pentru adaugarea aceasta latina .
    Eceiasi care nu admit , nu pricep cum e posibil ca in un oras asa de mare sa ai de sute de ani romani si maghiari (bozgor in mintea multora de peste Carpati) care muncesc impreuna , se iubesc si se casatoresc .
    De unde nu e , nici Dumnezeu nu cere .Bine ca mai cheama din ei la EL si inevitabil :)

  31. Cinicul spune:

    Romanii n-au construit o civilizatie urbana (si nici azi nu avem una serioasa). Multe din localitatile care azi sunt foarte romanesti au in fapt nume de origine slava sau turcica. Cateva exemple: Bistrita, Radauti, Neamt, Teleorman, Medgidia, Babadag, etc.
    Tendinta de a renumi localitati cu nume care sa sune mai autohton reflecta un complex greu de vindecat.
    Ma mira inca ca domnul Boia n-a publicat deja o carte pe acest subiect, una din cele 2-3 pe an scoase pe banda in ultimii ani.

    • Gogu Pintenogu spune:

      Apropo, stiti cum isi spun locuitorii din Babadag?

      • Cinicul spune:

        Nu.

      • Constantin spune:

        Nici eu nu știu cum își spun locuitorii Babadagului, dar am auzit că cei din localitatea Râmnicu Sărat își spun “râmniceni sărați”. Se zice că nu vor să se numească “washingtonieni” pentru că nu sună tocmai autohton.

  32. Marinaru68 spune:

    Mie tare mi-ar placea ca orasul tomitan de la malul marii, orasul meu de suflet, sa se numeasca Tomis-Constanta!

  33. Musai- sa ramana musai spune:

    “Ulpia Traiana Regia Sarmisegetusa”
    Calatorind prin Europa am vazut si alte localitati care venerau prin tot felul de constructii omagiale (porti gigantice,Arcuri de triumf) perioada imperiala romana.Toate popoarele occidentale sunt chiar foarte mandre de trecutul si apartenenta la fostul imperiu roman chiar daca aucontribuit in mare masura si la destramarea lui.Nu mai vorbim de faptul ca pana nu demult limba oficiala in Europa era limba latina.(biserici,tribunale,facultati si la nivel de relatii europene se vorbea limba latina) Paradoxal limbile,franceza,greaca,ungureasca,germana si altele nu au disparut si se vorbesc si astazi in detrimentul limbii latine.Deci daca calatoriti in Europa si vizitati un muzeu sau “vatra satului” intr-o localitate o sa vedeti ca indiferent de numele localitatii( in limba oficiala a statului respectiv) sta pe frontispicii de cladiri si monumente totul scris in limba latina. Dar peste tot nu am vazut ca localitatile sa aiba doua su trei nume in alte limbi decat cea oficiala de stat. Daca vizitezi Tirolul nu o sa vezi localitati cu doua nume in doua limbi,daca te duci in Bulgaria,acelasi lucru,daca te duci in Ungaria este la fel.Doar la noi la romani o minoritate are pretentii sa apara pe borne sau pe frontispicii un nume de localitate in alta limba.Vreau sa fiu scurt. Nu ma deranjeaza daca ma duc in Ungaria si localitatea prin care trec desi e populata de etnici romani,borna localitati e scris in ungureste. Dar nu inteleg etnicii unguri de la noi care refuza sa accepte ca,Clujul este Cluj sau Napoca si nu e Koloszvar. Nici unui ungur nu i s-a interzis in Romania sa nu-si vorbeasca limba dar daca din unele motive emigreaza si se duc in Franta,Spania,USA,Anglia sau Germania,toti vor cauta sa se adapteze traditiilor locale unde merg si sa vorbeasca limba oficiala a locului(statului). Deci chiar daca ii dezamagesc pe unii Musai- nu-i muszaj…

  34. Margicu spune:

    Superb articol. Clar si la subiect! Pe aceeasi temaa: observ pe site-ul primariei ca monstruozitatea heraldica pe care creierul funarist a identificat-o drept stema e tot acolo, uzurpand locul portii cu hersa. Poate regasim un pic de normalitate si la capitolul asta.

  35. Arpad spune:

    Luare de pozitie asteptata deja de mult timp, mai mult decat necesara vis-a-vis de acest caraghioslâc penibil si inutil. “Romanii verzi” se vor infuria… si-aoleu ce ploaie vine de la
    Cluj-Napoca !

  36. Paul2017 spune:

    O solutie bizara: La intrarea in Cluj va scrie MVNICIPIVM AELIVM NAPOCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM/ Boc pune placute nu doar in romana, maghiara si germana si ci in latina:
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21703928-solutie-bizara-intrarea-cluj-scrie-mvnicipivm-aelivm-napocense-imperatore-hadriano-conditvm-boc-pune-placute-nu-doar-romana-maghiara-germana-latina.htm

  37. JeanValjean spune:

    Departe de mine gandul de a contesta competenta ca istoric a domnlui Boia.

    Din pacate isi foloseste cunostintele in folosul unei “contra-istorii” antipatriotice comerciala. Pentru a face o comparatie la moda as spune ca este de partea “dark side of history”, un fel de Darth Vader al istoriografiei romanesti.

    Articolul de fata este atat de penibil, incat merita doar un comentariu la fel de penibil: tara piere si baba se piaptana.. sau mai bine spus mosul..

    Dovada celor spuse este initiativa exceptionala a domului primar Emil Boc:
    http://actualdecluj.ro/cu-sau-fara-kolozsvar-boc-pune-placute-inclusiv-in-latina/

    • Cinicul spune:

      Nu stiu daca domnul Boia scrie o istorie antinationala. Unele din cartile sale vin cu o perspectiva care n-a fost abordata pana acum in Romania. De exemplu publicarea statisticilor compozitiei etnice in Romania de inainte de 1859 sau 1918, sau cat de putin pur romanesc a fost Bucurestiul pana pe la 1800. Nu trebuie sa ne ingrijoreaze asta, in Budapesta de pana la 1900 ungurii abia ajungeau la 50%.

      Domnul Boia a scris si alte de ceva valoare (Mitul democratiei (publicata in Franta), Germanofilii) dar in ultimii 7 ani publica pe banda rulanta mai despre orice, de la istorie, la sociologie si pana la SF. Nu poti publlica 2-3 carti pe an, cum face domnul Boia, decat daca vrei sa iesi mai repede de la puscarie!

      • victor L spune:

        “De exemplu publicarea statisticilor compozitiei etnice in Romania de inainte de 1859 sau 1918, sau cat de putin pur romanesc a fost Bucurestiul pana pe la 1800.”
        Din moment ce erau statistici inseamna ca erau publicate, se stia de ele.
        Nu dl Boia a facut statisticile, ci doar le-a publicat pentru publicul Contributors.

      • Polilogu spune:

        Nu, domnul BOIA nu scrie o istorie antinationala, DIMPOTRIVA ! Numai ca istoria NU SE SCRIE, EA SE FACE !! Ca vrea cineva sau nu vrea, EA SE FACE, zi de zi si an de an, secol dupa secol. A vrut Alexandru Macedon sa faca… istorie ? A ramas ce a vrut el? Napoleon l /IIl a fel. A ramas dorinta/vointa lui/lor ? Si pe vremea” lor” au existat… istorici, cum exista si in zilele anilor de gratie 2017 pe care-i traim ! CONSTANTA s-a numit TOMIS. Constantin cel Mare i-a schimbat numele , atribuindu-i numele surorii sale (daca bine mai imi amintesc la anul 347) Si asa a ramas pâna azi !.Mare drama trebuie sa fi fost intre grecii Tomisului de atunci schimbarea numelui maretului TOMIS !
        Chestia e ca d-l BOIA nu se leaga de… TARGU FRUMOS.sau de TÂRGU DE FLOCI sau de NAGY BANJA(Baia Mare) sau de SATMAR(Satu Mare ) Si lista s-ar putea lungi cu PIATRA NEAMT, BUKOVINA (si nu Arboroasa) Câmpulung MUSCEL, Ramnicu Valcea ,Curtea de Arges etc etc etc. Dansul are ce are cu …curechiul de CLUJ, care se vede treaba ca nu-i prieste la condei.Toponimia este auxiliara (ajutatoare?)stiintei ISTORIEI, Onomastica la fel si totusi istoria nu se reduce la ele cu toata cotrobaiala noastra in cele istoricesti pricini.
        Asa ca, până una alta inscriptia lui BOC va ramane acolo unde a pus-o el pentru … alti primari care vor fi venind dupa. Mai stii? Poate si BRATISLAVA va reveni la ce a fost odata : POZSONY – capitala incoronărilor regilor arpadieni, ca doar istoricii maghiari sau cei slovaci nu se vor…termina la finele anului 2017 !

  38. blackice spune:

    Nu e o contraistorie. E istorie reală. Generaţiilor crescute sub umbra comunismului li s-au spălat creierele prin insuflarea unui ultranaţionalism intolerant. În loc să se accepte că trecutul a fost din punct demografic, cultural diferit, să se asume că pe teritoriul Statului actual România au fost diferite forme de organizare teritorială, au fost diferite perioade de administraţie, diferite culturi majoritare , o demografie diferită care au devenit cu timpul minoritare se utilizează puterea prezentului pentru a şterge acele realităţi, în loc de a accepta faptele trecutului.

    Minorităţile sunt o bogăţie,un avantaj major pentru România.

    Dacă se porneşte din perspectiva asta, la nivel de autorităţi şi mai ales educaţie şi toleranţă direcţia trasată e către state occidentaleca şi Elveţia.

    Dacă se porneşte din perspectiva că minorităţile ar trebui să tacă, să nu-şi manifeste cultura identitară, să nu aibă revendicări normale pentru orice democraţie…direcţia trasată e către tipul de societate din Rusia.

  39. Sergiu Simion spune:

    In cel mai bun caz acest articol se rezuma la propozitia din final ( https://sergiusimion.blogspot.ro/2017/04/pseudo-istorie-si-pseudo-jurnalism.html ).

    • Constantin spune:

      Sper să nu vă supărați, dar am să vă contrazic, nu cred că este vorba despre „pseudojurnalism”, iar link-ul pe care îl propuneți cititorilor pare că este mai degrabă un mijloc de promovare a blogului propriu. Amintirea de dinainte de 1989 mi-aduce în memorie imaginea secretarilor de partid, artiști ai aluziei, insinuării și atitudinii insidioase. Subiectele de presă nu puteau fi lăsate la voia ziariștilor, sau „pseudojurnaliștilor”, cum îi numiți dumneavoastră, ci erau formulate de secretarii cu propaganda.

      Pe vremea aceea, un articol care era intitulat „De ce nu oprește acceleratul la Periș ?” te făcea să te întrebi „Ce-mi pasă mie ori altcuiva dacă oprește acceleratul la Periș?! Este un articol făr’ de subiect.” Dar, el putea începe cu un istoric al căilor ferate române, menționând chiar un timp în care acceleratul oprea și la Periș. Asta te face să-ți zici „Aha, este un articol istoric, poate merită citit, dar tot nu are un subiect real”. Apoi, ca dintr-o întâmplare potrivită în context, secretarul cu propaganda îți spunea că un șef de gară care se numește Ianoș a cătat în arhive date despre familia sa și a descoperit că Perișul a fost locuit prima dată de maghiari, iar mai târziu, negustorii care au trecut cu mărfuri spre Ardeal l-au numit Perizsasár. Sigur, articolul căpăta astfel subiect.

      După revoluție „procedeul artistic” a fost utilizat cu mare succes la public, pentru denigrarea operei lui M Eminescu, spre exemplu. Pretextul unei abordări „revoluționare” a subiectelor considerate lămurite de către specialiști din literatură, istorie, ori alte științe umaniste, dincolo de inedit, a servit marketingului. O bună promovare a adus venituri frumușele autorilor și editorilor.

      • Sergiu Simion spune:

        Domnule „Constantin”,

        Nu sperati , pentru ca nu aveti de ce. Voi raspunde punctual la paralogimele dvs , dar numai din respect fata de cei care citesc :

        „ Sper să nu vă supărați, dar am să vă contrazic, nu cred că este vorba despre „pseudojurnalism”, iar link-ul pe care îl propuneți cititorilor pare că este mai degrabă un mijloc de promovare a blogului propriu .” ?!

        Poftim ?! Aici nu este vorba de „a contrazice” . Pur si simplu ar trebuie sa va fie rusine proferand o afirmatie fara nici un argument ceva de genul :

        „ Pe vremea aceea, un articol care era intitulat „De ce nu oprește acceleratul la Periș ?” te făcea să te întrebi „Ce-mi pasă mie ori altcuiva dacă oprește acceleratul la Periș?! Este un articol făr’ de subiect.” Dar, el putea începe cu un istoric al căilor ferate române, menționând chiar un timp în care acceleratul oprea și la Periș. Asta te face să-ți zici „Aha, este un articol istoric, poate merită citit, dar tot nu are un subiect real”. Apoi, ca dintr-o întâmplare potrivită în context, secretarul cu propaganda îți spunea că un șef de gară care se numește Ianoș a cătat în arhive date despre familia sa și a descoperit că Perișul a fost locuit prima dată de maghiari, iar mai târziu, negustorii care au trecut cu mărfuri spre Ardeal l-au numit Perizsasár. Sigur, articolul căpăta astfel subiect.După revoluție „procedeul artistic” a fost utilizat cu mare succes la public, pentru denigrarea operei lui M Eminescu, spre exemplu. Pretextul unei abordări „revoluționare” a subiectelor considerate lămurite de către specialiști din literatură, istorie, ori alte științe umaniste, dincolo de inedit, a servit marketingului. O bună promovare a adus venituri frumușele autorilor și editorilor.”

        Pe scurt, jargonofazie , sau ca sa inteleaga si alte categorii sociale , „barbologie”. Deci, pe cine vreti sa mintiti, pacaliti, dezinformati ?

        • Constantin spune:

          Am inteles, v-ati suparat. Imi pare rau, pentru ca am intrezarit posibilitatea si mi-am asumat riscul de a fi inteles gresit la o lectura rapida. Sunt sigur, insa, ca daca veti reciti textul meu cu rabdare exista sansa de a-l intelege corect. Va multumesc.

          • Sergiu Simion spune:

            ” Am inteles, v-ati suparat (1). Imi pare rau, pentru ca am intrezarit posibilitatea si mi-am asumat riscul de a fi inteles gresit la o lectura rapida (2) . Sunt sigur, insa, ca daca veti reciti textul meu cu rabdare exista sansa de a-l intelege corect (3) . Va multumesc.”

            Nu, n-ati inteles si fara sa vreti reusiti sa ma binedispuneti :) ). Problema era de fapt articolul despre care discutam , aveati ocazia perfecta sa-mi contraziceti punctual opiniile cu argumentele dvs ( fara argumente pierdem timpul …) dar nu ati facut-o nici a doua oara . Mai mult decat atat, atribuiti interlocutorului in mod gratuit o stare (1) , recunoasteti apoi modul stupid in care va exprimati (2) dar il aruncati in spatele interlocutorului invinuindu-l ca nu pricepe ceea ce de fapt nu sunteti in stare sa exprimati(3) , si ca sa mascati toate acestea ii multumiti. Cam mult zgomot pentru nimic , efort in gol si fara niciun rezultat, dar daca scrieti la norma puteti fi sigur ca ati atins baremul .

            Acum , fara suparare, am continuat acest dialog nu pentru dvs, ci pentru cei care ne citesc si isi pot forma propria lor opinie despre articolul de fata, pentru ca spatiul public este al tuturor , nu numai al unora si toti avem dreptul sa ne spunem opiniile in mod civilizat si cu argumente ( daca le avem, daca nu , este mai bine sa tacem cum spunea odata cineva ).

  40. Sergiu Simion spune:

    Pseudo-istorie si pseudo-jurnalism

    „Cum e corect: Cluj sau Cluj-Napoca? Gîndiţi-vă bine înainte de a răspunde. Dînd un răspuns nepotrivit, riscaţi să vi se pună la îndoială patriotismul sau să fiţi pur şi simplu taxat drept trădător de neam şi de ţară (s.n.) . E bine să ştiţi că oraşul a fost rebotezat în anii comunismului, devenind din Cluj, Cluj-Napoca, naş de botez fiindu-i nimeni altul decît Nicolae Ceauşescu, dacă aţi auzit de el. Puţin respect, aşadar! ”.

    Asa incepe un articol pe post de editorial aparut pe platforma Contributors.ro ( Lucian Boia – Varza á la Cluj-Napoca) scris de un celebru istoric roman specializat mai mult pe mitologie decat pe istorie care , conform rutei bio-bibliografice ”s-a remarcat prin lucrări teoretice (s.n.) privitoare la istorie şi la imaginar şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie).
    ( http://www.contributors.ro/author/lucian-boia/?bio ) si care s-a remarcat prin teza originala a damnarii istorice a Romaniei :

    “…Ceva nu merge in Romania si nu doar sus , in clasa politica, si nu doar de ieri, de alaltaieri. Sa fie un blestem ? Nu e doar istorie, dar e cam acelasi lucru.”
    Lucian Boia – De ce este România altfel?, Editura Humanitas, Bucuresti, 2012.

    Acest articol este un bun exemplu de pseudo-istorie in care banalitatea, grotescul si stupiditatea propagandei ceausiste si comuniste , arhicunoscuta de altfel si dusa pana la saturatie si greaţă in anii comunismului ( dar si dupa aceea ) este contrapusa prin persiflare si băscălie sentimentului firesc si normal al identitatii nationale ( si nu „etnicitatii” si „etnicismului” cum insinueaza unii care vor sa joace rolul de persecutati ) care exista in orice tara europeana.
    In esenta, avem in acest caz o demonstratie perfecta a ceea ce se cheama in mod elegant articol de opinie si comentariu ( dupa cum se stie presa de opinie si comentariu nu tine de informarea obiectiva, ci mai degraba de influentarea opiniilor cititorilor , uneori chiar de dezinformare si manipulare ) in care lipsesc argumentele , dar abunda ironiile si calambururile ieftine de unde si sentimentul suparator ca bate apa in piua pentru ca asemenea luari de pozitie care nu disting intre demagogii de profesie si intre cetatenii onesti nu se deosebesc prea mult de asertiunile gratuite si generalizatoare de genul :

    „Acum suntem o naţie handicapată moral (s.n.) ”
    Mircea Toma
    adevarul.ro/news/eveniment/mircea-toma-acum-natie-handicapata-moral-1_50ae6afa7c42d5a6639c89a4/index.html

    „ Asta pentru că cei mai autentici români, oamenii care, cufundaţi în puritatea culturală a satului, au ştiut să păstreze cheia de aur a românismului: mănâncă mămăligă, taie porcul, înfig plugul, fierb pruna, se închină cu dichis ortodox la Dumnezeu şi put. Put, da (s.n.): România este lider absolut – spun, an de an, cercetările Eurostat – la toalete amplasate în fundul curţii, iar consumul de săpun este cel mai mic din ţările membre ale Uniunii Europene.”
    ” Avem 26 de ani de când s-au dărâmat zidurile „lagărului socialist” şi uite că aleşii poporului se chinuie să le ridice la loc, să nu cumva să se aerisească closetul naţional (s.n.).”

    Mircea Toma – Romania pute de romani
    http://adevarul.ro/news/politica/romania-pute-romani-1_5821ae655ab6550cb85064c5/index.html

    ” În tradiţia culturală romînească există o dominaţie a unui discurs elitist, conservator şi rupt de talpa ţării (s.n.). Establishmentul cultural românesc chiar dacă este încălţat de o generaţie, maxim două (s.n.), se comportă de parcă sînt toţi fii de aristocraţi, se cred aleşi şi cu sînge divin. Şi-a trădat total menirea şi lupta pentru a reprezenta interesele şi nevoile paturilor de jos în faţa puterii. Ei au devenit parte a puterii. Ţăranii, bunicii lor adică, sînt leneşi, beţivi şi put (s.n.)”

    Vasile Ernu – Cuvîntul “ortac” sună aproape ca numele unor eroi antici care între timp au fost diabolizaţi de presa mainstream de la noi
    http://www.criticatac.ro/27993/cuvintul-ortac-sun-aproape-ca-numele-unor-eroi-antici-care-intre-timp-au-fost-diabolizai-de-presa-mainstream-de-la-noi/

    Specula, corupţia, învârteala, ciupeala, într-un cuvânt, păcatele tipice şmecheriei dâmboviţene ţin de esenţa poporului român ( s.n.).”
    Ion Cristoiu
    http://www.adevarul.ro/ion_cristoiu/Eterna_smecherie_romaneasca_7_456024396.html#commentsPage-4

    “Calusarul este un dans specific unei societati homosexuale initiatice”
    Dan Alexe – Dacopatia si alte rataciri romanesti – Editura Humanitas, Bucuresti, 2015

    De fapt, intreg articolul poate fi redus la o singura fraza ( scolareasca ) pe care in final o formuleaza chiar autorul :

    „Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?”

    Situatia devine interesanta . Daca tot articolul se poate reduce in realitate la o singura fraza ( in realitate un truism ) , atunci de ce a fost scris in acest mod si care a fost de fapt scopul lui ? O posibila explicatie ar fi aceea ca scris in acest mod ( respectiv prin abuzul de ironii, persiflari, bascalie, calambur ), articolul amesteca istoria cu propaganda , ideologia si mentalitatile evitand sa discute exact fondul problemei respectiv faptul ca si in anul 2017 societatea romaneasca se lupta cu entitati furibunde de tipul funariotilor , patriotarzilor, dughinistilor, peremistilor , pesedistilor, comunistilor , securistilor reciclati , etc.
    Aceste entitati au pus monopol pe sentimentul identitatii nationale si patriotismului normal si firesc in orice tara europeana, dar pe care le discrediteaza cu toata forta. In acest mod au scos in afara ringului exact baza pe care se putea forma sentimentul de comuniune si de apartenenta la o comunitate sociala. Pentru ca dincolo de oligofrenia ceausista, sferele notiunii de “patrie” , “patriot” si “patriotism” sunt foarte disputate in spatiul nostru social de n entitati care se revendica de la acestea si isi atribuie reciproc etichete ( https://4.bp.blogspot.com/-vs3Vx2HaOpc/WOj5mT3TSzI/AAAAAAAAE9g/ns40e8zulM41heQwc0yUyRgv1-oYV0MzACLcB/s1600/Legionari%252C%2Bcomunisti%252C%2Bsecuristi%2BII%2B%25282%2529.png
    ).

    Rezultatul este acela ca multi cetatenii onesti se retrag din viata civica pentru ca de fapt nu-si mai recunosc o “patrie” confiscata de altii , dar in numele lor si refuza sa participe la un circ social in care „patriotii” rimeaza in multe cazuri cu hotii si penalii pentru ca nu se stie din ce motive oculte unele din varfurile clasei politice si unii din patriotarzii cei mai vocali ajung sa se calce pe bataturi exact in sediul DNA.
    Cu atat mai mult opinia publica are nevoie din partea personalitatilor culturale si intelectualilor publici de atitudini si luari de pozitie clare si argumentate , nu de vaicareli metafizice , exercitii de stilistica , ironii si calambururi.
    In acest punct profesorul Peter Gross a pus un diagnostic fara echivoc asupra arhitecturii sistemului nostru social in care degradarea spatiului social nu porneste in ultima instanta din politica sau economie, ci din cultura, valorile si atitudinile traduse in practici si difuzate prin mass-media :

    ” Noi studiem întotdeauna mass-media din punctul de vedere al sistemului şi asta ne dă o imagine a arhitecturii sistemului, dar nu ne spune cum sunt legăturile între diferitele părți ale sistemului și cum lucrează el. Așa că nu politica, nu economia, nu alte lucruri care de obicei definesc un sistem sunt principalii vinovaţi de starea mass-media, ci cultura, valorile, atitudinile, pentru că asta se traduce în practici și aici e problema cea mai mare.”

    Peter Gross – Intoarcere in laboratorul romanesc . Mass-media dupa 1989 , Editura Nemira, Bucuresti , 2016

  41. Grammaticus spune:

    Nu pot sa cred ca atatea persoane nu inteleg nimic din articolul Domnului Boia, nu pot sa cred ca in capul atator persoane a iesit victorios kitschul ceausist, ca atatia nu inteleg deloc parfumul de veche istorie de Tara Romaneasca al unei denumiri precum Turnu Severin, care e inlocuit acum, in mod clar, de nuca-n perete numarul doi, Drobeta, de departe, pe primul loc fiind Cluj Napoca. Asa se si aude, ca o nuca-n perete. Am trait sa vedem scrisa si imbecilitatea – repros! – ca un istoric de talia internationala a d-lui Boia scrie “carti pe banda rulanta”. Ramanem fara cuvinte in fata agresiunii neavenitilor complexati.

    • Sergiu Simion spune:

      Puteti , dar probabil numai pentru ca nu intelegeti dvs ce cititi . Dar sub pseudonim aveti ocazia perfecta sa demonstrati tuturor contrariul , sa ne demonstrati tuturor si sa ne uimiti cu ce lucruri extraordinare ati inteles dvs din acest articol ( si n-au inteles altii :) ) care spune ce stie de fapt toata lumea , respectiv ca un oras se numeste in realitate Cluj si nu “Cluj-Napoca”, sau ca un alt oras se numeste Turnu-Severin si nu “Drobeta Tr-Severin”, etc.?!
      N.B. In 1972 cand comunistii au schimbat Turnu-Severin cu Drobeta Tr-Severin, eram elev in penultimul an la un liceu din acel oras si am vazut pe viu ce reactii puternice ( si expresive…) de indignare au avut cetatenii de atunci ai orasului si judetului la aceasta schimbare idioata propusa de regim si cred la fel a fost si in alte orase. Intrebarea simpla este cine sunt cei care au pledat si care pledeaza si acum pentru aceste aberatii atunci cand marea majoritate a populatiei dorea si doreste sa mentina denumirile traditionale ale localitatilor.

  42. joenegut spune:

    Am citit cu amuzament acest articol căruia îi dau dreptate. Pentru mine Cluj rămâne Cluj, poate pentru clujenii etnici maghiari Koloszvar?
    Dar ca de obicei scrisele d-lui Boia trezesc în unii dintre compatrioţi umflări de piept şi indignări foarte ….patriotice, fie ei români napoceni sau nu, unguri koloszvareni sau nu.
    De saşi nu mai vorbim, bine că mai sunt câţiva şi că printre ei am găsit omul potrivit la locul potrivit!
    Un Daniel Barbu întrebat de mine despre opinia lui despre o carte a lui Boia mi-a răspuns la fel:”scrie prea mult”.

  43. 01st1 spune:

    Si mi-am mai adus aminte ceva, care demonstreaza ca nu chiar intotdeauna rau sa mai ajustezi toponimia:
    Inainte de a fi “trasa” in Romania, Oradea se numea Oradea Mare. Parca doar Oradea suna mai bine, nu?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Boia


Lucian Boia

Istoric, nascut in 1944 in Bucuresti. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat prin lucrări teoretice privitoare la istorie şi la imaginar şi pri... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Dle Cranganu, sincer, nu ati gasit nimic mai interesant cu care sa atacati pe frumosul Trudeau ( a...

de: Quebecoisfier

la "Încălzire globală și ipocrizie politică în China și Canada"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)