Acum, la început de 2016, e nevoie să avem undeva pe Internet situația centralizată a inițiativelor legislative care țintesc Agenția Națională de Integritate cu scopul de a-i mai ciunti din competențe sau de a-i mai dubla, prin diferite suprapuneri, activitatea. Asta pentru că Parlamentarii se vor întoarce în curând din vacanță și îmi e teamă să nu-i apuce hărnicia. Cine e interesat de subiect poate acum avea o privire de ansamblu. În orice caz, în sprijinul transparenței, în contextul în care așteptăm un nou raport MCV, e bine să știm cum se poziționează Parlamentul față de ANI. Dacă va fi vreodată un blat al partidelor, în sensul de a pune batista pe țambalul ANI, atunci din relația Parlament-Președinte va reieși.
Voi încerca să evit jargonul limbajului juridic tocmai pentru a releva esența modificărilor și nu voi cita tot numele lung și corect al unei legi pe care o vor modificată. Unde am o părere o să vi-o spun, unde n-am o veți deduce din context.
1. Avem o propunere de modificare a Legii 176/2010 (legea principală a integrității, pe care se bazează activitatea Agenției), la articolul 25, aliniatul 2.
Inițiator: Anghel Cristiana-Irina
Ce se propune?
Propunerea susține că dacă cineva a fost prins în conflict de interese sau în incompatibilitate să nu mai poată ocupa funcția aia pentru 3 ani.
Ce se urmărește de fapt?
Diminuarea sancțiunii. Cu alte cuvinte, nu mai poți ocupa doar funcția care a generat incompatibiltatea, dar dacă ești senator te poți face deputat. Sau altceva.
Stadiu:
- A trecut tacit de Cameră la 9.12.2015;
- E în comisii la Senat; Comisa de administrație publică din Senat a dat aviz negativ în 22.12.2015. Să vedem ce se va întâpla în plen.
2. Altă propunere de modificare la aceeași lege, același articol, același aliniat. Se vede că aliniatul cu pricina doare rău.
Inițiatori: 9 deputați+senatori PSD, UDMR, Minoritati: Adam Luminiţa-Pachel, Florea Daniel, Necula Cosmin, Nica Nicolae-Ciprian, Nicolicea Eugen, Roman Victor, Kerekes Károly, Márton Árpád-Francisc, Mircovici Nicolae
Ce se propune?
Același lucru ca mai sus dar e altă inițiativă, una paralelă.
Ce se urmărește de fapt?
Diminuarea sancțiunii. Rotirea pe funcțiile publice. Dacă ai fost consilier județean sau ministru te poți face parlamentar sau primar.
Stadiu:
- A trecut tacit de Cameră la 9.12.2015;
- E în comisii la Senat; Comisa de administrație publică din Senat a dat aviz negativ în 22.12.2015. Să vedem ce se va întâpla în plen.
[Îmi pare rău dacă până aici lectura a fost plictisitoare, dar cele două inițiative identice sunt discutate în paralel, cu rezultat comun până acum. Dar ar fi spectaculos ca una sa treacă și alta nu!)
3. O altă propunere de modificare a aceleiași legi 176 (legea ANI), în sensul de a-i extinde sfera de competență și de a-i da mușchi suplimentari ca să verifice membrii consiliilor de administrație, consiliilor de supraveghere și persoane din funcții de conducere din orice societate comercială sau autoritate publica locală sau bancă în care statul este acționar, fără a conta cât de mare e cota de participare a statului.
Inițiatori: 25 deputați+senatori la la PNL, PSD și PLC și un neafiliat (prea mulți pentru a-i mai înșira pe aici și oricum nu prea ați auzit de dânșii)
Ce se propune?
Ca orice persoană din categoria de mai sus să poată fi luată la întrebări.
Ce se urmărește de fapt?
Ca orice persoană din categoria de mai sus să poată fi luată la întrebări.
Cum e acum?
ANI spune că poate verifica averea acolo unde participarea statului este semnificativă și coroborat cu o altă lege ne spune că semnificativ este peste 10%.
Părerea mea?
Intenționam să vi-o spun dar e foarte delicată situația și e probabil să-mi pun colegii din CNI în cap dacă nu avem dezbaterea asta mai întâi în Consiliul Național de Integritate și ascultând și argumentele ANI. Dar inițiativa asta legislativă ne oferă prilejul unei dezbateri mai largi, așa că vă întreb: de la cât în sus vi se pare că participarea statului într-o companie este semnificativă? Dacă o companie are, să zicem, 65% participare privată și restul de la stat… e privată sau de stat? De la cât în sus poate reprezentantul statului influența decizia în acea companie?
Discuția asta are reverberații și pe un alt subiect sensibil, managementul companiilor de stat, dar îl las pe acesta pentru mai târziu.
Stadiu:
- Respins de Camera Deputaților în 21.10.215;
- A ajuns în Senat, e trimisă la Comisile Juridică și de Administrație Publică. Comisia de adminitrația publică a zis că e OK și a dat aviz favorabil.
4. O altă lege vizată este Legea 161/2003 (asigurarea transparentei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sanctionarea corupției) la capitolul III, secțiunea 2, – “Incompatibilități privind calitatea de parlamentar”.
Inițiatori: 16 deputați+senatori la ALDE, PSD, PLC, PLN și un neafiliat (prea mulți pentru a-i mai înșira pe aici și oricum nu prea ați auzit nici de dânșii)
Ce se propune?
Să se condiționeze existența stării de incompatibilitate pentru parlamentari de desfășurarea unor activități comerciale care să rezulte din documentele ANAF.
Ce se urmărește de fapt?
Să se introducă un factor de apreciere, de la caz la caz, pentru a se decide starea de incomptatibilitate.
Stadiu:
- A trecut de Senat la vot (da-86, nu-43, ab-1) în 29.06.2015
- A ajuns la Cameră
5. Tot pe legea asta se vrea elimininarea incompatibilităților pentru parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ, miniștrii, prefecți și subrefecți (lipsește cineva?) dacă au calitatea de PFA. Se pare că sunt mulți conducători centrali și locali care sunt PFA.
Inițiatori: 16 deputați+senatori din care 14 UDMR și 2 de la PSD.
Ce se propune?
Să se elimine incompatibilitatea cu pricina.
Ce se urmărește?
Să poată desfășura și ei activități economice prin PFAuri.
Stadiu:
- A intrat în cameră de curând, în decembrie 2015.
- Are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ tot în decembrie 2015.
6. ATENȚIE! Asta e tare! Și mai stă doar în pixul președintelui Johannis. Legea 393/2004 cu statutul aleșilor locali, completarea art. 74, alin. (3).
Inițiatori: 30 deputați+senatori (PSD, PNL, UDMR, ND, minorități)
Ce se propune?
Ca un al doilea exemplar al declarației de interese să meargă și la Prefect (instituție din executiv!!!!) care să treacă la verificarea declarației. Atât și nimic mai mult.
Ce se urmărește?
Greu de intuit. Probabil că nu imixtiunea prefectului în bătălia politică locală prin stoparea sau spălarea unor candidați.
Părerea mea?
Inițiativă este inaplicabilă (din lipsă de capacitate, generează suprapuneri, confuzii etc.), inoportună și stupidă. Aștept cu mare interes să ajungă la Președintele României.
În funcție de ce se va întâmpla cu aceste inițiative ne vom da seama dacă România, prin politicienii și instituțiile sale, susține în continuare politicile anti-corupție sau dacă toți au intra într-o horă transpartică și asistăm la un proces de diminuare a activității ANI care nu se va rezuma doar la schimbarea legilor pe baza cărora funcționează.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Incurcate sint caile si legile integritatii :P
Desi o vorba poporala spune clar „nu pune lupul paznic la oi!” Dupa mai vechea vorba „omul este lup pentru om”. Fie legea cit de rea, daca nu o poti ocoli, sari peste ea.
Exemplu: ICCJ a facut-o in cazul presedintelui. Si pe linga el s-au mai fofilat citeva sute de alesi.
Nu se poate astepta de la presedinte sa fie un adversar al pesedepeneleului; din sinul lor provine.
Nu e mai bine sa facem un policy review serious in ceea ce priveste ANI (si legislatia privind incompatibilitatile in general ?) ANI functioneaza de cand, de 8-9 ani ? E timp destul pentru a avea o idee clara de ce merge si ce nu merge si ce trebuie ajustat. Si administrativ, si la nivel de policy.
Idee foarte buna, geniala chiar (nu sint rautacios), dar inainte mergi tu si convinge toata lumea sa aiba aceiasi parere.
Atunci si numai atunci poti rasufla usurata „mai bine sa facem un policy review serious”.