Home » Fără categorie » Citesti:

Ministerul Educatiei vrea sa clasifice elevii in foarte buni, medii si prosti!

Stefan Vlaston iulie 28, 2011 Fără categorie
67 comentarii 5,602 Vizualizari


Evaluarea in sistemul nostru de invatamant este, in adevar, in mare suferinta. Pentru ca se face exclusiv la sursa, la furnizor, fara siguranta ca este cinstita si corecta. Toate rezultatele de la examenele de absolvire ne spun ca ceva nu este in regula cu aceasta evaluare. Nici nu-i de mirare, ce furnizori de bunuri sau servicii si-ar da cu firma in cap cu prilejul evaluarilor, sa recunoasca onest ca produsul lor este de proasta de calitate?

In disperare de cauza, Ministerul Educatiei crede ca a gasit solutia, propunand impartirea elevilor, dintru inceput, in trei categorii: slabi, medii si foarte buni.

Argumente ministerului

  • Se face o verificare in timpul anului, astfel incat, daca apar note mari intr-o clasa slaba, directorul se alerteaza imediat si ia masuri.

Adica, un elev (sau mai multi), nu are voie sa progreseze in timpul anului scolar, sa invete o lectie care-i place mai mult si sa ia o nota buna sau foarte buna, ca imediat e luat la intrebari? Ce pedagogie mai e si asta?

  • Cu clase omogene se poate lucra mai usor. In clase neomogene pierd si elevii  buni si cei slabi.

Argumentul e valabil, dar tocmai de aceea Legea Educatiei Nationale a lasat la dispozitia profesorului 25% din orele de la o materie, pentru a face performanta cu elevii cei mai buni si activitati de remediere cu elevii mai slabi. Exista si cursuri de CDS (curriculumul la dispozitia scolii), 20% la gimnaziu si 30% la liceu, in acelasi scop: sa rezolve interesele de dezvoltare locale si regionale, interesele beneficiarilor serviciilor educationale. Care si platesc, prin taxe si impozite, astfel de servicii.

  • Situatia catastrofala de la bacalaureat n-a fost anticipata si datorita notarii din timpul scolii, neconforma cu nivelul real de pregatire al elevilor;

Situatia poate fi rezolvata prin evaluari sumative,  la sfarsitul anului scolar, care pot fi realizate prin implementarea unor aplicatii informatice care sa faca ele evaluarea obiectiva a nivelului de cunostinte al elevilor, fara contributia, eventual subiective, a profesorilor.

Argumente contra

  • Nu poti face de la inceput o planificare (programare) negativa a elevilor, fara sa risti sa-i demotivezi sa-si depaseasca conditia. Unii elevi se vor complace si obisnui cu conditia impusa si vor ajunge sa creada ca acesta-i nivelul lor pe care nu-l vor putea depasi niciodata.
  • Pe urma, unii sunt buni la matematica dar mai putin pregatiti la limba romana, sau la istorie. Altii sunt buni la limbi straine, dar nu le place fizica. Atunci, ce inseamna clasa slaba, la ce materie? Facem clase bune pe materii, sau cum?
  • Daca un elev face un salt spectaculos, la materia care-i place, sau a fost ajutat de cineva s-o inteleaga, ce facem, il luam la intrebari, de ce a luat o nota buna?
  • Ce relatii se stabilesc in scoala, in pauze, intre elevii foarte buni si cei slabi? O fata catre un baiat: „nu vorbesc cu tine, pentru ca esti in clasa de prosti!”
  • Intr-o clasa neomogena, cu elevi si buni si slabi, se creeaza competitie, intr-ajutorare, invata unii de la altii, nu sunt discriminati din start, ca sunt prosti.
  • Profesorii vor fi discriminati si ei intre ei, cei foarte buni (sau doar cu pretentii), vor ajunge sa predea la clasele foarte bune, iar suplinitorii si incepatorii la clasele slabe, sau cu probleme. Astfel incat clasele dificile, vor avea, probabil, profesorii mai slab pregatiti. De fapt  n-am rezolvat nimic, cupland profesori slabi cu elevi slabi.
  • Parintii vor reactiona si ei, stiindu-si odraslele planificate negativ, din start. Vor face presiuni pentru mutarea lor in alte clase, iar daca nu reusesc, la alte scoli. Ce parinte doarme linistit stiindu-si odrasla planificata la mediocritate, in cel mai bun caz.
  • In evaluarea formativa, de-alungul anului,  este chiar indicat sa dai la un moment dat unui elev o nota mare, chiar si numai pentru un raspuns bun, atentionandu-l: „vezi ca si tu poti sa dai raspunsuri bune?” Crescandu-i respectul de sine si increderea in fortele proprii, partida este pe jumatate  castigata.

Solutiile sunt cu totul altele

  • Doar evaluarile sumative, de sfarsit de an, de sfarsit de ciclu sau de absolvire, trebuie sa fie standardizate, obiective, implementate prin aplicatii informatice, unitar la nivel de tara. Adica, ministerul pregateste bazine de itemi, in conformitate cu curriculumul relativ la care se face evaluarea, iar aplicatia genereaza in momentul evaluarii teste grila, personalizate (similare dar nu identice), cu corectare de asemeni informatica. Testele pot fi administrate de informatician, secretara, profesor de alta materie. Eforturile de generare si corectare sunt minime, deoarece le face aplicatia. Media statistica a testelor da nivelul corect de pregatire al elevilor, iar diferenta fata de media  aceluiasi tip de teste, dar administrate la inceputul anului scolar, da progresul scolar al elevilor.
  • Se impune infiintarea unui corp de experti evaluatori in educatie, de terta parte, dupa modelul expertilor contabili, care sa profeseze exclusiv aceasta meserie. Corpul de experti se autoadministreaza si functioneaza pe baze contractuale cu ministerul educatiei, primarii, Consilii ale parintilor, scoli, etc., avand drept obiectiv evaluarea institutionala a scolilor,  evaluarea profesorilor, managementului scolar, elevilor, claselor, administreaza examenele nationale (asa este in Finlanda), etc.

Sper ca Ministerul Educatiei sa realizeze eroarea facuta prin anuntarea acestui proiect si sa renunte la el.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "67 comments" on this Article:

  1. Nyk spune:

    Din pacate, nu toti oamenii sunt egali in inteligenta. Unii o au, altii nu – depinde in primul rand de genele fiecaruia. Sigur, conteaza si alti factori. Dar a inchide ochii si a pretinde ca toti avem aceeasi capacitate de a intelege si aplica ce se preda conduce la mari probleme. Cei inteligenti isi vor pierde timpul cu lucruri elementare pentru ei si se vor plictisi de moarte, iar cei mai putin inteligenti pur si simplu vor ignora toate explicatiile profesorilor cand, din perspectiva lor, absolut toate din ele par de domeniul SF.

    Felicitari ministerului! Un sistem de invatamant bun nu e doar pentru elevul mediu, ci se asigura ca cei dotati isi pot valorifica la maxim talentele, iar cei mai putin dotati nu vor mai fi ignorati, ci li se vor oferi explicatii aditionale pentru a-i putea ajuta sa devina membri productivi ai societatii!

    Singura problema care ar mai ramane este faptul ca programa este invechita si cunostintele studiate in scoli nu au aplicabilitate practica. Degeaba predai elevilor obisnuiti conceptii si notiuni avansate pe care cel mai probabil nu le va folosi niciodata in viata.

    • Dar nici nu-i poti stampila de mici cu “prost”.

      • pehash spune:

        Corect, dar cred ca ii putem ‘stampila’. Nota reflecta nivelul cunostiintelor la un moment dat. De aceea prost este cel care pun calificativul ‘prost’ unui copil de nota 5.
        Pe de alta parte, o evaluare a capacitatii de memorare, a inteligentei native, a mijloacelor materiale/familiale, poate ajuta foarte mult. Copiii care au anumite deficiente trebuie ajutati punctual, nu trebuie lasati ‘la gramada’.
        Un olimipic si un ‘analfabet’ in aceeasi clasa? Amandoi au de pierdut. O clasa omogena va genera coeziune si va fi mult mai usor pt un profesor bun sa directioneze un grup compact decat 20 de indivizi care nu au nimic in comun.

        Nu sunt de acord cu a doua solutie propusa. Exista deja o institutie creata, platita, abilitata si responsabila cu auditul. Se numeste inspectorat. Daca nu-si face treaba, atunci il inchidem si externalizam activitatea. Mi se pare inutil inca un nivel de verificare daca nu are puterea sa schimbe nimic. Vine auditorul si spune ca profesorul x este slab. Si? Directorul si inspectoratul nu stiau deja asta? Ba stiau.
        O alta problema cu evaluatorii astia este ca vor trebui, inevitabil, selectionati din randul profesorilor. Deci reducem si mai mult calitatea corpului profesoral. Reforma trebuie sa inceapa cu inspectorii.

        • Inspectoratul este instanta de evaluare de prima parte. La sursa. La furnizor. Nu va fi niciodata obiectiv, cum nu a fost pana acum la bac.

          • pehash spune:

            Daca nu functioneaza sa-l desfiinteze sau cel putin sa mute functia de control cu totul la acest corp de evaluatori. Insist, evaluarea/auditul sunt importante si benefice in orice organizatie, dar inutile daca nu se asigura si un ‘feedback loop’, o garantie ca recomandarile auditului vor fi aplicate.

            • Auditorul da o diagnoza exacta, astfel incat publicul (cel mai naiv), sa nu mai poata fi pacalit. Solutiile apartin mai degraba furnizorului.

          • pehash spune:

            Domnule Vlaston, functia de baza a managementului este controlul. Cine controleaza cadrele didactice? Inspectoratul. In opinia mea furnizorul nu este corpul didactic, ci intregul sistem de educatie, iar responsabil pentru buna functionare este inspectoratul.

        • fdan spune:

          Selectarea elevilor pe clase, mai bune sau mai slabe, cel putin la licee, se realizează prin modul in care elevii sunt repartizați: medie, apoi opțiune. Ideal ar fi un concurs de admitere. E adevarat ca fiecare elev (părinte) dorește sa ajungă într-o clasa buna. Nu e rău, avem astfel o motivare serioasa pentru învățătura in ciclul gimnazial. La noi, sistemul a funcționat într-o perioada, înainte de revoluție. Teoretic ar trebui sa funcționeze si acum. Problema este data de formalismul evaluărilor. Tezele unice, sau alte sisteme echivalente, se aplica in școli, cu profesorii școlilor, sub directiva “Elevii trebuie ajutați ca sa nu ieșim rău”. In același mod cum notele in licee sunt (sau sa speram ca au fost) date sub directiva “Mediile generale sau mediile la anumite discipline contează in dosarul de admitere la facultate. Sa dam elevilor o sansa”. Aceasta este cauza inflației notelor. Compar aproape in fiecare final de an școlar mediile foștilor absolvenți ai liceului nostru (80% promovabilitate la actualul bacalaureat) cu mediile actualilor absolventi. Atunci, in clasele bune. mediile generale erau intre 6.50 – 9-9.30. Astăzi, in clasele bune mediile generale sunt intre 9 si 10. Intre ei, elevii unei clase sunt departajați corect, dar pregatirea lor nu este evaluate corect in acest fel. A mai apărut in ultima vreme o sugestie care se face cu o oarecare insistenta: sa se noteze progresul elevului, nu cunoștințele sale. Asa ca pot primi note f. bune elevi care sunt departe de ceea ce ar trebui sa cunoască, cărora le lipsesc competentele pe care ar trebui sa le aibă, cu motivarea ca au făcut un oarecare progres. (exagerând putin pentru a fi mai explicit: ii dau 9, sau 10 unui elev de liceu, clasa a 11 – a pentru ca a învățat tabla inmultirii, dar el ar trebui sa stăpânească calculul diferențial, limite de functii, derivate.).
          Concluzia acestel lungi interventii este una singura: trebuie de urgenta reintroduse EXAMENELE DE ADMITERE!!! Atat in licee cat si in toate universitatile. Ele vor asigura o evaluare corecta. Ele vor arata care sunt scolile in care se face carte si care sunt scolile care “joaca teatru” remarcându-se prin forme fără fond, prin activități spectaculoase dar ineficiente din punct de vedere educativ.

          • Sunt si acum clase mai bune si mai putin bune. Dar nestampilate prin decizii administrative care sa fie urmate de ce? Ca si acum profesorii de vocatie fac ce trebuie pentru clasele lor, in functie de ce au in fata ochilor. Ceilalti nu vor face nici in viitor.

      • Moromete spune:

        Ba poti! Si consider ideea bine-venita.
        Catalogarea nu se face dupa “prost”, ci “slab pregatit”.

        Reiau:

        Argumente pro:
        - “Nu poti face de la inceput o planificare (programare) negativa a elevilor, fara sa risti sa-i demotivezi sa-si depaseasca conditia. (…)”
        * Ca sa-si depaseasca conditia, trebuie sa fie constienti de ea. Si trebuie sa fie constienti ca pot pierde conditia daca nu invata

        - “(…) unii sunt buni la matematica (…). Facem clase bune pe materii, sau cum?”
        * Da. Asa si ar trebui sa fie. Clasele oricum sunt pe domenii. Iar daca ai o singura clasa de real, si aia e slaba, asta e! Daca ai mai multe clase de uman, atunci da, ai diferite nivele.

        - “Daca un elev face un salt (…) il luam la intrebari, de ce a luat o nota buna?”
        * DA. Si pe elev si pe profesor. In felul acesta, putem sa ne dam seama ca un elev este bun, sau profesorul este bun.

        - “(…)„nu vorbesc cu tine, pentru ca esti in clasa de prosti!””
        * DA si NU. La mine in clasa, era invers. Nu vorbesc cu tine pentru ca faci pe desteptu’. Si ce-i daca esti olimpic. Esti tocilar. Deci mototol.

        - “Intr-o clasa neomogena, cu elevi si buni si slabi, se creeaza competitie, intr-ajutorare, invata unii de la altii, nu sunt discriminati din start, ca sunt prosti.”
        * N-am intalnit asa ceva! Intr-ajutorare da! Dar nu spre a invata, ci spre a fenta (“pot copia de la tine tema?”). Ajutorare am intalnit doar acolo unde era foarte clara diferenta, si parintii incurajau ajutorarea: “Vasilica vino sa-i explici si Mariei, ca doar sunteti prietene!”

        - “Profesorii vor fi discriminati (…)”
        * Asta si vrem. Profesori slabi la clase slabe, iar cei buni promovati. Cu timpul, profesorii slab ajung sa fie atat de prost vazuti incat vor iesi din sistem si probabil vor incerca o noua cariera. Nu vrem profesori slabi in sistem decat in masura in care n-avem incotro (nici noi, nici ei). Iar profesorii buni se vor proba dupa rezultate (copii care au progresat, olimpici etc).

        - “Parintii vor reactiona si ei (…)”
        * Doamne ajuta! In sfarsit! Ar fi bine sa realizeze ca pruncul lor nu e pentru matematica (chiar daca ei asta vor sau asta vad). Fie il indruma catre o cariera umanista, sau artistica, fie catre una mestesugareasca. Asta e! Nu toti sunt ingineri, profesori etc.

        Ca si concluzie, sa vedem cum va fi si implementata aceasta idee. Intr-adevar, dintr-o idee buna se poate transforma intr-una catastrofala!

        • Mircea spune:

          Sunt perfect de acord cu tine. Ce trebuie sa inteleaga domnul Vlaston este ca aceasta evaluare este continua. Poti oricand sa-ti depasesti conditia, sa-ti schimbi stampila cu una mai buna, invatand.
          Ca sa se intample acest lucru trebuie insa sa stii unde esti, ce nivel ai. Abia atunci poti spune ca ai evoluat sau involuat, abia atunci parintii pot sa-si asume responsabilitatea.

          • Evaluarea formativa e una, cea sumativa alta. Nu pot da o nota proasta unui elev care are o perioada grea in familie, invers, ii pot da o nota buna, poate nemeriatata, dar de incurajare. Asta nu are legatura cu standardizarea notarii. Standardizate sa fie evaluarile sumative, de sfarsit de an, de ciclu, la examene de absolvire

    • Constantin spune:

      Ai citit Harap Alb?

      Fiecare om are un cate har aparte care folosit cum si cand trebuie te poate scoate din incurcatura. Fa si tu Harap Alb si incerca sa descoperi ce har au copiii si oamenii din jurul tau in loc sa-i categorisesti folosind idei preconcepute.

      • lucid spune:

        lol mai Harap-alb; ce ai spus tu e sinonim cu a spune: toti suntem speciali, chiar si idiotii :)

        Daca ai fi fost atent la poveste, ai fi observat ca Harap-Alb isi selecta companioni din indivizii cu calitati exceptionale, nu lua alaturi de el orice panarama, altfel ar fi avut milioane de tovarasi … pe cand in realitate avea doar vreo 6-7 (daca tin bine minte)

    • Kris spune:

      Scolile primare si gimnaziale trebuie sa formeze aptitudini comune tuturor copiilor…de aceea trebuie ca acestia sa fie pusi in mod aleatoriu pentru a putea fi evaluați si mai apoi sa le fie indrumati pasii catre zonele unde au abilitati. Se poate defini un copil slab care are mate 5, romana 5 dar la istorie are 9 si 10?
      Marea problema e ca se lasa la latitudinea profesorului evaluarea…nu sunt criterii unice de evaluare a elevilor si de aceea la un examen, un elev supraevaluat da chix, fiindca profii au fost mai indulgenti, iar in alte cazuri se intampla pe dos…
      A doua problema e materia…mult prea multa si fara acoperire in practica… Romana…daca ne luam dupa comentariile literare sau eseuri, toti suntem Calinescu sau Cioran…toate se copiaza, se transmit si se invata pe de rost. Scopul e sa reusim sa scriem corect si sa ne exprimam corect in scris si vorbit…rezultatul? 60-70% nu reusesc sa faca o cerere!!
      Mate…derivate, integrale, functii…90% din angajați folosesc doar cele 4 operatii matematice, si de multe ori gresesc!
      Limbi straine…bagam de fatada engleza, germana, franceza…dupa 12 clase nu reusim sa inchegam o propozitie in engleza! Apropo, cat circula germana si franceza?
      Informatica…cunostintele informatice se rezuma la jocurile invatate in particular!!
      Imi cer scuze ca am fost pe langa subiect, dar consider ca evaluarea elevilor este in stransa legatura cu materia predata!!

      • N-ati fost pe lenga subiect, sunt exact problemele ramase nerezolvate in educatie.

      • Ami spune:

        Sunt de acord cu tine, mai putin partea cu limbile straine.
        Eu stau la Bruxelles si pot sa iti spun ca aici franceza este de baza, in general oamenii educati stiu franceza si engleza, de asemenea in diplomatie, organizatii internationale, comert, etc se foloseste si franceza.

    • ion spune:

      Degeaba predai elevilor obisnuiti “conceptii” si notiuni avansate pe care cel mai probabil nu le va folosi niciodata in viata.
      In loc de “conceptii” trebuie “concepte”.
      Se pare ca intri la categoria “prosti”

    • ion spune:

      Degeaba predai elevilor obisnuiti “conceptii” si notiuni avansate pe care cel mai probabil nu le va folosi niciodata in viata.
      In loc de “conceptii” trebuie “concepte”.
      Se pare ca intri la categoria “prosti”

  2. Emil spune:

    Din punct de vedere al copilului, problema este în acel concept numit “predicţie autorealizatoare”. Copii ăia, plasaţi din start în categoria “proşti” cum credeţi că se vor comporta?
    Argumentele prezentate la categoria “contra” sunt greu de combătut.

    • Altceva trebuie sa inventeze ministerul: cat mai multe trasee educationale, pe care fiecare copil sa-si gaseasca implinirea talentelor, inclinatiilor, resurselor proprii.

      • maria spune:

        Trasee educationale exista deja !!! Este vorba de licee, fiecare avand profiluri specifice.Sau vor sa ii specializeze pe bietii copii inca din grupa mica ?

        De ce nu se respecta statutul (denumirea) fiecarui ciclu de invatamant, bunaoara daca se numeste scoala generala, sa fie scoala generala si nu 2 olimipici in clasa si restul …

        Oare nu cumva este vorba de clasele de excelenta ? Desigur , ele sa se infiinteze insa sa vizeze munca suplimentara, in afara orelor de curs si cu elevii ”capabili de performanta”. Aparitia ”scolilor de excelenta ” – ciclul gimnazial nu este benefica pentru elevi.

        Sa va dau un exemplu : credeti ca olimpicii internationali la matematica sunt excelenti si la lb.romana, biologie, chimie, istorie, educatie tehnologica, muzica, fie , si sport daca doriti ? Nu este cazul sa fim ipocriti , trebuie sa recunoastem ca de cele mai multe ori efectul hallo in notare se rasfrange de la matematica la toate disciplinele, uneori elevul nici macar nu frecventeaza orele, de raspunsuri orale, teste, evaluari la sfarsit de ciclu ce sa mai vorbim …

        Traseele educationale sunt necesare si binevenite doar in invatamantul liceeal si cel universitar.

        • De ce doar licee? Unde scrie ca au toti resurse pentru integrale, derivate, fizica cuantica, teorie literara,…????

          • stefan spune:

            Resurse pentru integrale, derivate, fizica cuantica, teorie literara. Predate la nivelul adecvat si testarile realizate in conformitate cu profilurile, specializarile, schema orara se poate foarte bine. Elevii nu au invatat , de aceea au picat atat de multi la bacalaureat. Nu au invatat de-a lungul anilor. Au crezut ca merge si asa.

            Fizica cuantica ? Ramură a fizicii moderne încearcă să facă lumină în microuniversul particulelor elementare, construind teorii care să explice comportamentul electronilor şi al celorlalte particule elementare ? Este mai degraba domeniu serios de cercetare academica. Daca o studiaza din liceu, in universitate, studii post doctorale ce mai fac ? Aha, obtin granturi sa substantializeze CV-ul …

            Teorie literara ? Se studiaza din clasele primare ! Poezie, legenda, basm etc sunt termeni pe care copiii ii asimileaza din exemplele studiate. In ciclul gimnazial primesc si intrumentarul teoretic.

            Analiza matematica ? Mediul universitar este cel mai adecvat aprofundarii. In liceu, abc-ul analizei matematice.

            Sau se propune privatizarea (treptata si partiala) si a invatamantului preuniversitar dupa principiul: daca vrei mai mult platesti (speram legal si nu cu meditatii nefiscalizate ) sau elevii sunt sfatuiti sa opteze. ori invata si urmeaza un liceu, ori intra in campul muncii. Ma intreb in campul muncii unde ? In ce domenii ? Si in aceasta perioada . Si ce sanse are un proaspat absolvent ? S-a gandit cineva ca in acest caz, dupa absolvirea celor 9 clase primare , multi vor abandona soala ?

          • Fluieratorul spune:

            Treimea aia nu trebuia sa ajunga la liceu in the first place, ci la scoala profesionala, unde are o sansa sa fie “exploatata” corect. Mi se pare incorect sa li se ceara performanta intr-un domeniu abstract unor oameni care n-au posibilitati pentru asta. Daca teoria nu este pentru ei, o meserie in schimb este, pentru ca sint convins ca indeminare si inclinatie catre o meserie sau alta are oricine.

  3. Lu spune:

    Propunerea ministerului îmi aminteşte de un celebru experiment educaţional despre care am aflat dintr-un documentar: The Eye of the Storm. Detalii, aici:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Jane_Elliott
    Spune-i un copil că e prost şi asta va crede. Spune-i că nu poate şi nu va putea.
    Acuma, eu înţeleg ca ministrul e cercetător şi n-a predat o ora în viata lui, dar doamna Badea, fost învaţător şi profesor, chiar n-a avut nicio tresărire?

  4. Carmen spune:

    Eu n-am vazut copil care sa treaca de la 4 la 10 in timpul unui trimestru… Dumneavoastra ati vazut asa ceva pe bune?
    Daca intr-o clasa care are note mici la test, apar note mari in catalog, eu chiar cred ca directorul si parintii ar trebui sa stie, si sa faca ceva. Nu vreau sa pun prezumtia de vinovatie in fata, dar atunci de ce am mai pus camere video la bac, daca i-am fi crezut pe toti pe cuvant? Si la urma urmei de ce mai dam examene, daca profesorul stie el mai bine ce nota sa dea? Experienta Romaniei, spune ca profesorul nu stie ce note sa dea, si da din start note normalizate la fiecare clasa (daca are o clasa slaba, la care nota maxima ar trebui sa fie 7, el da nota 10 pentru ca acel copil e cel mai destept din acea clasa). Asa apar notele de 10 pe linie in toate scolile din Romania, ca atunci cand vezi mediile generale ale copiilor te minunezi. Parintii au si ei o vina in toata povestea asta, numai ca… ganditi-va ca odrasla vine acasa cu 10 pe linie, el de unde sa stie ca de fapt merita 6? E drept ca odrasla e cea mai desteapta din clasa, pentru ca toti ceilalti merita de fapt 5 sau sub 5… si atunci ce exemplifica acele note? Mai bine le pui stampila de prosti din start, si atunci se vor lupta intreaga clasa, in frunte cu profesorul si s-o stearga. Stampila de destepti din start am pus-o pana acum, si dupa cum am vazut nu functioneaza. Mai am o singura ideea asupra caruia nu sunt de acord cu dumneavoastra si am incheiat. Testele informatizate, grila, in Romania nu sunt o solutie. Sunt foarte usor de corupt, orice poate sparge un sistem informatic de genul acesta, cand miza nici nu-i chiar atat de mare. Ganditi-va cum e corupt sistemul informatic din justitie, si veti vedea de ce in Romania nu putem aplica modelul finlandez. Modelele straine sunt bune, numai ca realitatea din Romania e alta, si noi trebuie sa facem fata acestei realitati.

    • Vor lupta, impreuna cu profesorii? Da de unde…

      • Carmen spune:

        Pai daca nu vor lupta daca le-am pus eticheta de prosti ar ar trebui sa faca ceva, de ce ar lupta daca le-am pus eticheta de destepti si teoretic nu trebuie sa obtina nimic??? Nu prea inteleg tipul acesta de psihologie…

        • Closed spune:

          Deci, in loc sa spargem barierele sociale, dorim sa le facem si mai solide?

          Trebuie multa tarie de caracter pentru a depasi aplicarea unei etichete perceputa ca negativa. Iar daca cineva nu are acea tarie de caracter (si multi scolari nu o au inca formata), nu va reusi sa treaca peste eticheta de slab.

          Copiii trebuie incurajati sa devina creativi, sa doreasca sa cunoasca. Daca tu le spui ca sunt idioti, cum ii stimulezi sa devina mai buni? Spune-i unui copil ca e prost in fiecare zi si ai sanse mari sa transformi chiar si un mic geniu intr-un individ nervos si incapabil de a-si folosi inteligenta.

    • wolfi spune:

      Eu am vazut. Chiar am fost de altfel – desi cu medie peste 9, mai primeam 2-3-4 cand nu ma pregateam ;) . Deci argumentul pica din start.

  5. victor L spune:

    Totusi, intre slabi si prosti este oarece diferenta, dle Vlaston.
    ” Ministerul Educatiei vrea sa clasifice elevii in foarte buni, medii si prosti!”, spuneti in titlu.
    “Ministerul Educatiei crede ca a gasit solutia, propunand impartirea elevilor, dintru inceput, in trei categorii: slabi, medii si foarte buni”, adaugati in articol.
    In rest, sintem egali doar la nastere; comunismul a vrut sa ne pastreze toata viata asa, dar a esuat.

    • pehash spune:

      CORECT!

      ‘slab’ este un calificativ nefericit, dar necesar.
      problema nu este calificativul in sine, ci modul in care este folosit. un copil cu note mici la matematica poate avea o inclinatie nativa catre filologie… sau pictura, iar altul cu note la fel de mici poate avea o problema in familie. nu-i poti grupa doar dupa note.

      • Si atunci, se justifica calificativul slab, alocat unui elev sau unei clase?

        • pehash spune:

          Practic, este o evolutie. Din pacate, in forma propusa, de ea nu vor beneficia decat copiii cu calificativul “foarte bun”.
          Totusi, observatia lui Victor ramane si ar trebui sa va dea de gandit. De la calificativul ‘slab’ la ‘prost’ este o distanta foarte mare. De fapt nu ministerul ii face ‘prosti’ ci dvs., in articol.

          • De aceea, comisiile metodice vor elabora pe şcoală câte un test iniţial, pornind de la programa existentă. Testul iniţial se va aplica pe clase, pentru clasa I, a II-a, a IV-a, pentru română, matematică şi aşa mai departe. Rezultatele vor fi analizate la nivelul şcolii. Adică va fi o medie pe şcoală, iar clasele vor fi încadrate, în funcţie de rezultate, la categoria sub media de şcoală, la nivelul mediei sau peste această medie”, a explicat, marţi, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar Oana Badea.

            In mod normal, o scoala la care elevii sunt repartizati in clase aleatoriu, nu poate avea clase bune, medii si slabe. In raport de ce? daca dam teste la mai multe materii, pe medie e posibil sa rezulte o clasa slaba, desi elevii sunt foarte buni sportivi, sau au inclinatii aplicative, daca sunt in filiera tehnologica. Pana la urma, ce inseamna slab, mediu, f. bun, in invatamant? Sa stie integrale si derivate? Aici trebuie cautat, inainte de toate, un raspuns la aceasta intrebare.

  6. aiurea spune:

    normal categoriile ar trebui sa fie de buni si normal cum sunt prin alte tari si copiii sa studieze in functie de aptitudini. de ex un elev poate e bun la mate dar nu la fel de bun la romana. atunci sa faca nivel avansat la mate si normal la romana. in functie de astea sa primeasca puncte si cu acele puncte sa vada la ce universitate poate sa studieze.

  7. Paul spune:

    Nu cred ca prevederea din lege ca 25% din materie la dispozitia profesorului poate functiona in clase eterogene cu 30 de copii . Ideea de a a-i imparti in functie de capacitatea fiecaruia este foarte buna.

    Ce castiga elevii care invata mai incet, daca sunt intr-o clasa sunt 15 copii care sunt peste medie iar profesorul decide sa predea cu 25% mai mult??? Din experienta mea, unora le este suficent daca le explici de 2 ori, altora trebuie sa le explici de 5, 6 ori (eventual cu alte cuvinte). Ce se intampla daca le explici de 3-4 ori??? Cine a castigat??

    Chiar daca nu este politica nationala, impartirea elevilor dupa capacitatea elevillor, se intampla deja inca din clasa a IV-a ori de cate ori se da un examen: examene de matematica/limbi straine pentru a urma giumnaziul in cadrul unor licee, examene nationale pentru liceu etc. Apoi invatatoarele/educatoarele care au un oarecare renume sunt cautate de parintii interesati de viitorul copiilor. Chiar si in cadrul claselor 5-8 in foarte multe scoli se formeaza o clasa mai buna in functie de abilitatile copiilor la matematica sau limba romana. Stiu liceu in care clasele se modifica la sfarsitul fiecarui an in functie de notele din timpul anului. Singura problema este ca lucrurile nu sunt spuse de minister si se fac in liniste (ceea ce este foarte bine).

  8. lulu spune:

    Este unul dintre cele mai lipsite de logica proiecte pe care le-am citit (vazut) in viata mea si am multi ani in spate, multi si in educatie, atat ca profesor, cat si ca invatacel. Cu mici exceptii (ce tin de dotarea genetica) nu exista copii prosti (si acestora eu prefer sa le spun speciali): exista copii atenti – neatenti, copii motivati – nemotivati, copii care se dezvolta intelectual intr-un anumit ritm (alert, normal, mai lent) etc.
    Este rolul cadrelor didactice (de la gradinita – pana la doctorat) sa identifice in fiecare caz in parte metoda potrivita pentru dezvoltarea intelectuala a celor pe care ii modeleaza.
    Problema esentiala a societatii romanesti, relevata si de marele dezastru de anul acesta de la Bacalaureat, este lipsa valorilor sau promovarea non-valorii.
    Asa ca, pentru a reforma sistemul de educatie nu avem nevoie de etichete pentru copiii nostri, ci de o aplecare mai mare spre acestia si in acelasi timp de reinstalarea in pozitia pe care o merita a zicalei din batrani: “ai carte – ai parte”.

    • Problema mai importanta: nu exista o multime de trasee educationale, distincte, din care elevii sa-si aleaga (sa fie ajutati sa-si aleaga), pe acela care se potriveste cel mai bine propriilor inclinatii, potentiale, posibilitati.

  9. Mihai Marinescu spune:

    Daca i se spune cuiva – inclusiv unui copil – ca este ‘prost’, asa va incepe sa creada, si nu va progresa. Sa nu uitam ca multe genii in clase primare erau destul de in urma la invatatura.

    • Sefii de promotie, din universitati, nu-si prea gasesc de lucru. Nu “se descurca” la proba de lucru sau interviu. Jumatate din miliardarii Americii au patru clase primare. Au talentul de a face bani.

      • Fluieratorul spune:

        ‘Idealismul” american de acum 50 de ani nu mai e la moda. E un fapt cunoscut (prin studii) ca mai nou in Statele Unite “succesul” in viata e dat de cine sint ai tai, ce bani si conexiuni au ei si in ce fratii ti-ai facut de cap in colegiu/facultate, si mai putin si in caz cu totul exceptional de cit si ce ai invatat si ce IQ ai…

        Nu stiu daca la ei a fost vreodata altfel. La noi (si pe cuvint nu credeam sa ma “aud” zicind asta vreodata) a fost o vreme altfel, si asa si niste copii de tarani si muncitori care s-a intimplat sa nu fie prosti si-au depasit conditia… Unii, nu putini, “pe linie de partid”, desigur, dar majoritatea prin calitati reale, pe care in alt regim nimeni nu le-ar fi luat in seama.

        Vrem sau nu vrem sa recunoastem, “vechiul regim” a facut alfabetizarea, pe care unii o injura astazi, generalizind, ca vai, a umplut tara de impostura, etc., si alte prostii asemanatoare, uitind ca fara alfabetizare, ei insisi, desteptii lumii, n-ar fi iesit de la coada vacii. tot vechiul regim a promovat ideea cit se poate de generoasa ca omul isi poate depasi conditia prin educatie, si multi au facut-o in Romania. Aici chiar a fost posibil ca urmasii sa aiba o viata mai buna decit parintii lor, pentru citeva generatii.

        Si pina sa fiu injurat pentru cele de mai sus, sa va dau o veste proasta: s-a terminat cu asta, “actualul regim” (postdecembrist, nu basist, ca asta nu merita comentarii) a descalificat educatia, asa ca odraslele nu se asteapta sa traiasca mai bine decit parintii muncind si invatind. Noi sa fim sanatosi si sa nu ne doboare scirba. Nu, nu era mai bine “inainte”, dar nu inseamna ca e mai bine acum. Eu unul nu sint deloc mindru de mizeria in care stam in tara asta.

        “Talentul de a face bani” este o solutie individuala. Un sistem facut cu cap ar trebui sa ofere posibilitati tuturor, nu sa impinga o natiune spre solutii individuale de tot felul si dup-aia sa constate dezastrul. Cum am zis, o rusine.

  10. dorin bretan spune:

    Cred ca se pleaca de la premisa gresita ca toata lumea se instruieste cu scopul de a se urca pe o sindura piramida. Unii mai sus, altii mai jos. In viata reala e nevoie de oameni cu competente diferite, care cer calitati diferite, si educatii difetentiate. Daca nu se face ceva in sensul asta , toate eforturile sunt inutile, chiar paguboase.

  11. Fluieratorul spune:

    In ceea ce ma priveste, as prefera o “neomogenitate” in care as avea intr-o clasa 25% elevi sub medie, pentru care as putea, ca profesor, recomanda forme de ajutor (extra consultatii in scoala, medic, psiholog si de ce nu, lectii particulare), 50% elevi la medie, cu care discut lectiile “de fiecare zi” la nivelul cerut de manual, si 25% elevi peste medie, cu care as putea incerca lucruri “speciale” la materiile la care acestia sar media (pregatiri suplimentare, olimpiade, clubul de geologie, ca de impinsul copiilor cu capul inainte in cariere informatice m-am plictisit) si incurajare de talente (muzica, fotografie, diverse forme de arta, literatura, limb straine in plus fata de programa, la orice scoala, nu numai la cele de profil special). Cred ca as fi, ca profesor, perfect satisfacut profesional si deloc plictisit de monotonie daca as scoate la liman copiii medii, daca cei peste medie si-ar descoperi talente si interese care sa le faca o frumoasa cariera, si daca as “recupera” macar jumatate din elevii sub medie.

    Pe vremea cind am facut eu liceul (1980-1984), un liceu teoretic, am avut posibilitatea sa particip la “extracuriculare” de genul cor si clib de arte plastice si fotografie. In liceu mai existau trupe de dans de societate si dans popular, cerc de literatura, de filosofie, trupa de teatru si fanfara liceului, ca sa nu mai spun de echipe de fotbal, handbal, volei si mai ales baschet, si de cluburile de sah si atletism. In fiecare joi seara aveam “activitati de club”, reprezentatii si “discoteca” organizate pe rind de fiecare clasa, in fiecare luna aveam expozitii proprii sau ieseam la expozitii, muzee, concerte sau “excursii tematice” la noi in oras (Brasov) sau altundeva.

    Aveam in liceu doi profesori-scriitori consacrati, un profesor autor de dictionare consacrat (acum se poate ghici si ce liceu am terminat, nu? Tip suplimentar: era de matematica-fizica), profesori de sport fosti campioni, profesori de matematica si fizica cu stagii in strainatate (si nu in fostul URSS), si aveam si destui aparatcici, mai plictisitori, dar constiinciosi. Eram in total 10 clase de cite 34-36 de elevi la treapta I, din care ramineau 8 la treapta a II-a. Examenul de admitere in liceu se dadea cu 4-8 candidati pe loc (sarmani copii, nu se intreba nimeni cum suporta un copil de 14 ani acea presiune). La treapta se reducea o clasa, deci era concurenta dura intre noi, si iar nu se intreba nimeni cum rezistam la presiune, la 16 ani. Nu stiu daca cunosc in generatiile cu care am convietuit in liceu pe cineva care sa nu fi luat bacul. Si eram oameni de tot felul acolo, mai constiinciosi sau mai nazdravani, dar nici unul nechemat prin scoala.

    Despre cite licee, chiar si de top astazi, puteti sa spuneti acum ce am spus eu mai sus? Nici macar despre cel la care m-am referit, nici acesta nu mai este egal cu sine.

    Sa va spun un secret, secretul lui Polichinelle de fapt: nu nivelul omogen al elevilor a facut toate astea posibile, d-le Vlaston, ci vocatia si daruirea unor profesori. Nivelul de constiinta si enormul bun simt al profesorilor de toate generatiile pe care i-am avut ne-au facut pe toti sa nu putem sa fim mai prejos. Indiferent ce eram fiecare si ce aveam acasa (am avut coleg de clasa tigan, cot la cot cu penticostal si cu copil de secretar de partid, cu copil de muncitor, taran, medic, avocat, cizmar, profesor, tot ce doriti, cu media la muncitor). Am descris liceul, dar asa a fost si la scoala generala din cartier, minus examenele.

    “Pretaluirea” gratuita a elevilor pe categorii de “marime” nu are de adus nici un beneficiu in sine. Diversitatea este de fapt un mare avantaj. Mingea ar trebui sa fie la profesori.

  12. Catalin spune:

    O idee personala: cred ca la nivelul scolii trebuie create clase ajutatoare in care elevii sa aiba posibilitatea (gratuita) de a face pregatire in plus pe anumite materii la care nivelul lor este deficitar, si clase de avansati, la care cei cu reale aptitudini sa poata sa se dezvolte si mai mult decat in cadrul strict al colectivitatii in care sunt ( al clasei)… Si pt ca trebuie sa fie concurenta si intre profesori, elevii sa opteze liber catre acesti profesori : astfel cu siguranta cei slabi vor alege acei profesori de la care pot intelege si cei avansati vor alege profesorii de top ( din pacate uneori profesori de top sunt incapabili sa se faca “auziti”/ intelesi si de cei slabi ).. Evident aceste ore suplimentare sa fie platite de catre minister… Este doar o opinie…

  13. Radu spune:

    Propunerea ministerului vine dintr-o abordare pur industriala a procesului de invatamant si e in mod clar sortita sa creeze alte proble cel putin la fel de mari ca si cele deja existente.

    Cred ca o varianta mult mai buna ar fi stabilirea unei programe de baza comuna pentru toti elevii, care sa acopere X% din totalul de ore, restul constand in discipline optionale din care elevul sa poata alege pentru completarea numarului de ore, gen: matematica avansat, arte, istoria literaturii, mestesuguri etc. Daca intr-o scoala exista suficienti elevi care ar opta pentru o anume optionala aceasta se infiinteaza, daca nu nu. E ceva mai greu de realizat dar permite o personalizare a educatiei in functie de aptitudinile si inclinatiile elevului. De asemenea, ar trebui stimulata si sprijinita infiintarea de cluburi ale elevilor in cadrul scolii pentru cei interesati de domenii care nu se regasesc in programa scolara, de exemplu: club de fotografie, club de teatru, modelism si altele.

  14. Ana Armanca Ardeleanu spune:

    Şi în acest moment elevii sunt “ştampilaţi”, e drept că s-au ştampilat singuri prin notele obţinute la admiterea în licee.

    Top 10 licee fruntaşe
    1. Colegiul Naţional “Sf. Sava”, Bucureşti – ultima medie 9,60.
    2. Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”, Bucureşti – ultima medie 9,52.
    3. Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”, Bucureşti – ultima medie 9,52.
    4. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” – ultima medie 9,42.
    5. Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti”, Craiova – ultima medie 9,41.
    6. Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Constanţa – ultima medie 9,39.
    7. Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, Galaţi – ultima medie 9,39.
    8. Liceul Teoretic “Ovidius”, Constanţa – ultima medie 9,39.
    9. Colegiul Naţional “Andrei Şaguna”, Braşov – ultima medie 9,36.
    10. Colegiul ”Naţional” Iaşi – ultima medie 9,36.

    Top 10 licee codaşe:
    1. Grupul Şcolar, Sălaj – ultima medie 3,26.
    2. Grupul Şcolar Ovidiu Densuşianu, judeţul Hunedoara – ultima medie 3,29.
    3. Grupul Şcolar Simion Mehedinţi, Galaţi – ultima medie 3,33.
    4. Grupul Şcolar Industrial Tehnofrig Cluj – ultima medie 3,39.
    5. Grupul Şcolar Agricol “Dr. C. Angelescu”, Dâmboviţa, ultima medie 3,39.
    6. Grupul Şcolar Zărneşti Braşov – ultima medie 3,40.
    7. Grupul Şcolar Tehnic “Sfânta Ecaterina” Huşi, Vaslui – ultima medie 3,43.
    8. Grupul Şcolar “Erou Învăţător Constantin Muşat”, Buzău – ultima medie 3,44.
    9. Grupul Şcolar “Brătianu” din Drăgăşani, judeţul Vâlcea – ultima medie 3,45.
    10. Colegiul Tehnic “Gheorghe Lazăr” Plopeni, Prahova – ultima medie 3,49.

    Credeţi că profesorii pot lucra la fel cu aceşti elevi, cu aceleaşi pretenţii şi performanţe?! Sau ar fi normal ca elevii aceştia să fie amestecaţi ca să fie clase omogene?

  15. Nae spune:

    Spuneţi: “Se impune infiintarea unui corp de experti evaluatori in educatie, de terta parte, dupa modelul expertilor contabili, care sa profeseze exclusiv aceasta meserie.” Păi de ce îi mai evaluaţi pe elevi, dacă nu au nici un câştig din asta?!

    • diana spune:

      Aceasta propunere este Cea mai crasa Dovada de icompetenta a celor din minister.

      De cand si pana cand discriminarea copiilor e o metoda de guvernare? Se incalca principii de democratie, de educatie, de drepturi ..

      Este o dovada a imaturitatii celor care coduc … dar de unde competenta in tara asta? cand toti cei instruiti aleg sa fuga in lumea larga?

      Coruptia intr-un fel sau altul mai poate fi ingradita, atata vreme cat justitia e ameliorata, dar ce ne facem cu incompetenta crasa existenta in mai toate structurile?

      Nu vreau totusi sa generalizez, dar este inadmisibila o astfel de masura din partea unui minister.

    • Ca orice activitate si educatia trebuie evaluata. Dar obiectiv, de terta parte. Castigul ar fi ca fiecare familie, scoala, parinti, se raporteaza la aceasta evalaure cinstita si isi iau masurile pe care le cred de cuviinta. Asta post factum, dupa ce s-au incercat posibile remedii. Adica la sfarsit de an, de ciclu, in clasa a IV-a, a VI-a, asa cum prevede legea.

      • diana spune:

        Nu pun sub semnul intrebarii nevoia de evaluare, ea exista intrisec in educatie, si desigur e facuta de maniera repetitiva, ideal dupa fiecare ciclu de invatare.

        De obicei, in educatia unui copil sa ii spui ca este slab (de multe ori in cultura populara inteles ca “este prost”) .. e o idee nefericita pentru toate motivele enumerate in articol.

        Da, evaluare trebuie regandita, dar tinand cont de nevoile copiilor in primul rand si respectandu-le drepturile si libertatile.

        Daca elevii sunt foarte buni, se pot face scoli de excelenta, insa evaluarea trebuie gandita pe baza unui principiu de performanta medie.

        Da, elevii care au note mici si probleme cu scoala trebuie ajutati, insa iar prin structuri speciale, de reinsertie, cu clase cu mai putini elevi, cu profesori care pot preda altfel, adaptat lor.

        Nu am nici o tangenta cu mediul educational, insa o astfel de masura imi provoaca o reactie de revolta .. cum poti sa lipesti de fruntea unui copil eticheta slab, inca o data, inteles in acceptiunea populara “prost” ?

  16. Lavinia spune:

    Spuneţi: “O treime dintre elevi chiar nu pot sa invete asa ceva. Ori cata bunavointa si talent ar avea profesorul.”, atunci de ce să nu fie separaţi de cei care pot sau de cei care vreau să înveţe ceva?!

    • Sa fie, dar la scoli profesionale, unde isi dezvolta alte aptitudini unde pot fi fruntasi si apreciati pentru ce fac. Nu-i duci pe toti la liceu si pe urma le spui ca sunt prosti pentru ca nu pot intelege integrale si fizica cuantica.

    • Gamer spune:

      Ni-no ni-no ni-no ni-no….
      de ce să nu fie separaţi de cei care pot sau de cei care vreau să înveţe ceva?!
      corect ar fi fost vor sau doresc … iar Ori cata se scrie legat

  17. it_s__not_news spune:

    Circula pe net de ceva vreme:

    Subiecte la BAC, 2015

    Subiectul I (limba materna)

    Se da textul: “Ana are mere”.

    Pe foaia de examen sau pe o alta hartie pe care o aveti la indemana, servetel, ambalaj de ciocolata, etc. scrieti raspunsul la urmatoarele intrebari:

    1. Ce are Ana?
    2. Cine are mere?
    3. Extrageti cel putin un fruct din text.
    4. Desenati un mar.
    5. Scrieti un alt nume de fata in afara de Ana. Daca nu va amintiti e bun si un nume de baiat.
    6. Alcatuiti o scurta compunere in care sa povestiti ce va trece prin cap.
    7. Analizati textul in 3-4 pagini, sau la alegere scrieti un banc.

    Subiectul II (Matematica)

    1. Aflati valoarea lui x din ecuatia: x = 2.
    2. Suma a doua numere este 4. Numerele sunt egale. Aflati macar unul din cele doua numere.
    3. Calistrat avea 10 ani cand mama lui l-a ars cu un fier incins pentru ca a luat un 9 la matematica. Cati ani are Calistrat la 2 ani dupa tristul eveniment?
    4. Desenati un patrat.
    5. Imaginati-va un trunchi de piramida triunghiulara regulata.
    6. Puneti in ordine crescatoare numerele: 1,2,3,4,5,6,7,8,9.
    7. Ganditi-va la doua numere la alegere si scrieti-l pe cel mai mare.

    Subiectul III (Istorie)

    1. Asociati urmatorii sefi de stat cu anii in care au murit: Burebista, Nicolae Ceausescu – 44 i.Hr, 1989 d.Hr.
    2. Scrieti un scurt text istoric folosind urmatoarele cuvinte: batalie, democratie, Ștefan cel Mare, porumb fiert, Decebal, 1600.
    3. Faceti un portret al lui Deceneu asa cum vi-l imaginati.
    4. Ordonati cronologic urmatoarele evenimente istorice: aparitia omului, Unirea de la 1600, majoratul lui Burebista, Unirea de la 1918.
    5. Ce tara s-a format in urma Marii Uniri de la 1918?
    6. Deduceti o calitate a domnitorului Radu cel Frumos analizand cu atentie numele acestuia.
    7. Analizati comparativ in 2-3, maxim 4 cuvinte domnia de 2 luni a lui Ciubar Voda si cea de 47 de ani a lui Ștefan cel Mare in Moldova. Incercati sa analizati din cel putin 3 perspective si sa construiti un text care sa respecte rigorile unei scrieri istorice cu caracter academic. Depasirea limitei de 4 cuvinte duce la excluderea din examen!

    Subiectul IV (Geografie)

    1. Comparati din punct de vedere al altitudinii Varful Moldoveanu si Marea Neagra.
    2. Enumerati doi vecini ai Romaniei. Daca nu va amintiti, enumerati doi vecini de-ai dumneavoastra de acasa.
    3. In 7-8 pagini, analizati fauna, flora si relieful complex al statului Vatican .
    4. In ce punct cardinal al Romaniei este situata Campia de Vest? Daca nu stiti ce este acela un punct cardinal puteti sa raspundeti “Vest” si sa treceti la subiectul urmator.
    5. Pasuri si trecatori: Cine a spus “Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”?
    6. Alegeti varianta corecta: Varful Negoiu are altitudinea: a. 2535 metri b. 11 metri c. un miliard de metri d. altitudinea variaza de la o zi la alta.
    7. Conform unor masuratori, Varful Omu ar avea altitudinea de 2505m, conform altor masuratori ar avea 2507m. Care credeti ca este varianta corecta. Argumentati

    • Gamer spune:

      Desi ma cam bufneste… parca nu prea e de ras
      Pariez 1.ooo de ieuroi contra unui leu jigarit ca 1/2 dintre parlamentari ar pica aceste probe, cel putin 1/2. La fel s-ar intampla si cu aprox 3/4 dintre “alesii” locali. Mai ales cand nemernicii de hidrogeni, in perechi, il fac ostatic pe amarasteanul de oxigen. Poate s-o gasi cineva sa-l ejaculeze, fara lobby.
      Stie cineva cate laturi are o piramida? Dar un piramidon?

  18. botis spune:

    Scolile ar trebui impartite pe nivele nu elevii din cadrul aceleeasi scoli. Astfel, copiii in urma rezultatelor din 1-4 pot ajunge fie la o scoala normala cei cu rezultate modeste sa zicem pana in 6,49 (satisfacator), scoala reala 6,5 la 8,49 (bun) sau gimnaziu de la 8,5 la 10 (foarte buni). Astfel copiii vor avea o pregatire diferentiata de la inceput iar parcursul lor va fi mult mai diversificat in continuare ma refer la liceu samd. Vom tine astfel cont si de noua LEN unde clasa a 9-a face parte din scoala generala. Modelul german ar fi zic eu mai la indemana dar bineinteles adaptat la tara noastra. Corpul evaluatorilor trebuie constituit neaparat pentru ca altfel impartirea copiilor in aceste trei tipuri de scoli trebuie facuta profesionist nu ca la bac-ul de anul acesta unde inca un exemplar din partidul la care este activist voluntar neafiliat dar cu functii in edu-cer si domn Vlaston s-a incordat sa ne arate ca habar n-are sa conduca institutia unde zace de 2 ani nefiind in stare sa indrepte niste nereguli de care stia de cand a venit. Stiu veti spune ca nu este asa dar rezultatele de la bac trebuie sa se reflecte si in ministerul educatiei. Adica sa se mimeze macar ca isi asuma si ei proasta organizare si nepasarea.

    • Nu va luati de mine cand nu stiti. Nu mai sunt director de 4 ani iar pensionar de 2 ani. Cat despre activist, daca ati fi citit si comentariile mele critice la adresa PDL, ati fi inteles.

  19. Ami spune:

    Domnule, Vlaston, eu sunt de acord cu dumneavoastra. Eu am 37 de ani si nu vreau sa ma gandesc ce ar fi insemnat pentru generatia mea sa fim catalogati la scoala in prosti, mai putin prosti, destepti, etc. Parearea mea este ca se absolutizeaza rolul scolii in dezvoltarea si implinirea personala a omului. In scoala se dobandesc cunostinte, se dezvolta anumite aptitudini si atat. Copiiii au talente, inclinatii care nu au nimic de-a face cu scoala.
    Mi-am revazut colegii de la scoala generala recent si pot sa va spun ca majoritatea din cei foarte buni au reusit intr-adevar in viata (studii si posturi bune in strainatate, situatie materiala buna), DAR si unii dintre cei mai “prosti din clasa” au reusit (mai ales in domeniul creativ, artistic).

    • Gamer spune:

      Mda, exceptiile nu fac altceva decat sa confirme regula. Asa a fost intotdeauna. Initiativa MEC n-ar fi altceva decat o transpunere in plan national a unei emisiuni care nu s-a bucurat de prea multa apreciere. E drept ca si A.Gheorghe era cam dur cand spunea: Esti veriga slaba, la revedere, drum bun. Cam spulbera mitul romanilor cum c-ar fi buricul pamantului, mit intretinut indeosebi in “iepoca-de-aur”. Si care mit inca mai numara aderenti.
      Selectia facuta corect si cat mai obiectiv este binevenita cu atat mai mult cu cat se face mai timpuriu. Se pot face scheme de reorientare, alternative in traseele de formare insa nu e productiv sa se bage la gramada poetii cu fizicienii, chiar daca fizica e poezia naturii. Pana la urma uniformizarea era caracteristica unei perioade pe care un om inteligent si cu bun simt si-ar dori-o uitata precum un vis urat. Da, poate suna a capitalism salbatic. Acela despre care propaganda comu’ista spunea ca este pe marginea prapastiei. Dar evita sa spuna ca se afla acolo pt ca priveste la socialism.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


E randul tau

Dear Radu, Thanks for your interesting comment but who are you? I am quite open about who I am, ...

de: Rupert Wolfe Murray

la "Happy New Year ROMANIA"

Cauta articole

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)