Home » Fără categorie » Citesti:

O poveste cu multe epitete

Theophyle iunie 24, 2011 Fără categorie
7 comentarii 3,604 Vizualizari

Un articol de 1066 de cuvinte (inclusiv titlul) a reusit sa ma transforme intr-un fascist, comunist, protocronist, nihilist, national-comunist, antisemit,  negationist al holocaustului si in sfarsit anti-monarhist. Bineinteles separat sau combinat in anumite formatiuni stilistice.  Bineinteles ca nu accept nici unul dintre epitetele enumerate. Maximum pot accepta faptul ca asa cum sunt instalatori care nu-si cunosc profesia pot exista si istorici care nu o cunosc. Am sa incerc cu ajutorul aceluiasi numar de cuvinte sa explic, in primul rand prin a discuta despre sursele articolului si felul in care eu imi fac treaba in general si in acest caz in particular.

Romania nu este obiectul meu de studiu, sunt insa roman si de aici si interesul meu pentru  Istoria Romaniei si a romanilor. Pentru mine acest interes este in afara preocuparilor mele profesionale cotidiene, dar este profund personal. De mai mult de 20 de ani am inceput sa ma documentez in legatura cu a patra perioada de tranzitie care a avut loc pe teritoriul Principatelor Romane si Transilvania si pana la Romania comunista. A cincea perioada, cea de la Romania ceausista si pana la democratia originala o las pentru altii.

Deoarece articolul “Jocul de-a istoria” se ocupa de perioada 23 august 1944 – 3 ianuarie 1948, implicit este vorba de tranzitia dintre Romania post belica pana in momentul capturarii puteri politice (in totalitate) de catre comunisti. Important de mentionat ca m-am folosit de oportunitatea “vorbelor” lui Basescu la interviul care a avut loc miercurea trecuta la postul b1Tv. La fel de important de mentionat ca nu sunt nici pe departe de acord cu felul in care Presedintele Basescu s-a exprimat. Am scris acest lucru clar in articol, din nefericire nimeni nu a tinut minte acesta fraza cand a ajuns la sfarsitul articolului, citez: Probabil ca nu as fi scris acest articol daca ieri Basescu nu ar fi avut iesirea la interviul pe b1Tv. Deplor iesirea si limbajul suburban, nu si  faptele despre care a vorbit Basescu.  Am mai scris ca nu tot ce se cunoaste formal nu este adevarat, am scris ca: lucrurile sunt jumatati de adevaruri. O jumatate de adevar nu este intotdeauna un lucru malefic, de multe ori este rezultatul lipsei de informatii, implicit de informatii partiale.

Am inceput activitatea de documentare cam prin anul 1991 si am ajuns la sfarsitul ei dupa cateva etape de desecretizari pana in anul 1998. Ipoteza de lucru a fost extrem de simpla – cauta documentele in afara Romaniei. Avand in vedere ca Romania a trecut doua “transferuri” de arhive, prima cand arhivele au trecut de la Romania Regala la Romania Comunista si a doua oara in dupa 198o. Cu totii cunoastem  episodul doi. Va asigur ca si primul episod este la fel de sumbru, poate mult mai sumbru.

Cam 50% din sursele mele au fost surse primare, alte 20% au fost surse secundare si restul au fost surse tertiare , de care ma feresc de obicei. Puteti citi la ce ma refer in articolul Despre Surse. La sfarsitul acestui proces de documentare, care contine si digitalizarea unor facsimile si microfilme cumparate, am realizat un compedium de 170 de MB, cam 5-6 mii de pagini si fotografii. Pot indica imediat susele si drumul pe care orice cercetator profesionist sau amator il poate urma.

  1. The U.S. National Archives and Records Administration; Diplomatic Records Microfilm Catalog (aici);
  2. ALIC  – Foreign Policy/Diplomacy links from the Archives Library Information Center (atunci, aici – astazi, aici);
  3. National Archives at Atlanta – Microfilm Research Room in Atlanta, GA (aici) de aici trebuie de citit : M-1220     Records Of The Department Of State Relating To Internal Affairs Of The Balkan States, 1940-1944; T-1245     Records Of The Department Of State Relating To Political Relations Of Turkey, Greece, And The Balkan States, 1930-1939; T-1246 Records Of The Department Of State Relating To Political Relations Of Turkey, Greece, And The Balkan States, 1940-1944; M-1447     Records Of The Department Of State Relating To Internal Affairs Of The Balkan States, 1910-1939; M-1244     Records Of The Office Of European Affairs (Matthews-Hickerson File), 1934-1947;
  4. Hoover Institution at Stanford University – Colectii-Romania (aici): documente  personale  studiate: Mother Alexandra (Princess Ileana); Antoniade Constantin; Blank Patrice; Bunescu Alexandru; Cantacuzino Marie; Caranfil George; Constantinescu Grigore; Coste Brutus (!!); Danielopol, Dumitru; Duca George I.; Georgescu Horia; Huntington, George Herbert (!!);Marinescu Mihai; Popescu, Dimitri G; Vergotti Jacques (!!);Visoianu Constantin (!!)

Toate personalitatile mentionate mai sus au fost in majoritatea lor surse primare, o parte minoritara au fost surse secundare. Despre fiecare puteti citi cateva randuri in linkul de mai sus.

Alte doua surse importante au fost:

  1. Office of the Historian, Bureau of Public Affairs, United States Department of State in legatura cu  Ambasadorul Franklin Mott Gunther October 23, 1937 – December 22, 1941. Ultimul Ambasador american inainte de razboi care a purtat 3 discutii cu Ion Antonescu (extrem de interesante). A murit in Romania pe data de Dec 22, 1941. (aici)
  2. Primul Ambasador american dupa razboi,  care a apucat sfarsitul  perioadei de tranzitie, Rudolf E. Schoenfeld,  September 25, 1947 – May 24, 1950 (!!). (aici)

(!!)  – informatii care au folosit la articolul respectiv.

Ziarele vremii – arhive ca surse tertiare:

1. The Washington Post;
2. The New York Times;
3. The London Times.

Despre sursele britance, franceze si germane, poate intr-un alt articol.

La sfarsit atrag atentia ca nu sunt de loc anti-monarhist, adevarat, sunt republican, dar apreciez profund rolul pe care l-a avut Monarhia in Romania. Pentru a confirma va atrag atentia la articolul pe care l-am scris anul acesta pe 10 Mai – “Casa Regala a României – 145 de ani / 1866-2011si la materialul in format PDF la sfarsitul acelei postari. Consider insa ca un popor are dreptul la cat mai multe informatii despre trecutul lui. Interpretarile trebuie sa fie facute de fiecare in felul in care crede.

Urez numai bine tuturor,  inclusiv celor care m-au injurat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Ștefan A. spune:

    Salut Theophyle :)
    “mai animalule” , “tiganca imputita ” exemple de limbaj la cel mai inalt nivel . Ce poti pretinde la niveluri mai joase ? :(
    Zimbeste :) Romania land of choice . :)

    • Marian spune:

      Respect pentru articole.

      Nu vad legatura lui Basescu cu articolul de fata.

      Numai bine.

      • victor L spune:

        @ Marian,
        tie iti sta Basescu in git; nu despre el este vorba, ci despre adevarul istoric, despre fapte.
        Daca ai citi postarea lui Theophyle (dar cu Basescu scos din mintea ta) vei putea afla multe lucruri.
        Re- numai bine.

  2. lucid spune:

    A aparut recent: Mark László-Herbert “Abdicarea regelui Mihai
    Documente diplomatice inedite” editura Humanitas.
    Sunt si rapoarte ale lui Schoenfeld. Doua “picanterii”: Mihai, speriat de condamnarile in procesul Maniu (chiar inainte sa plece la Londra) a vrut sa ramana in Anglia. I s-a spus ca facand-o in acel moment ar leza imaginea nuntzii regale, de aceea s-a intors. Ionnitziu a povestit unui diplomat chiar in seara de 30 decembrie “filmul” abdicarii. De retzinut: Groza i-a propus lui Mihai o suma globala pentru bunurile regale. Mihai nu a acceptat ci a cerut sa le scoata din tzara (atentzie! deal-ul era ca ramane cetatzean roman si poate reveni oricand; ca nu a respectat conditzia sa nu faca declaratzii politice “afara” si i s-a retras peste cateva saptamani cetatzenia e altceva). Groza a acceptat dar FARA OPERE DE ARTA (ce ramasese dupa ce scosese El Greco-urile in noiembrie in portbagajul unui automobil pus in vagonul regal spre Zuerich). Mihai a fost interesat – spune Ionnitziu – de colectzia sa de vinuri si de caii sai, convenind cu Groza sa le vanda si sa i se trimita banii intr-un cont. Nimic despre basmul cu cei o mie de studentzi, care a aparut doar dupa 1990 si nu e mentzionat in nici un document.
    Eu stiam ca Kirill, Bogdan Filov si generalul Mihov – regentzii – au fost arestatzi de comunistii bulgari pe 8 septembrie 1944. Kirill fiind de facto seful statului nu a vrut sa fuga in fatza lui Tolbuhin. Da-mi si mie link-ul despre fuga lui Kirill de care nu am auzit.

  3. Doru Dragan spune:

    O prima observatie (malitioasa :) ): pentru un orientalist-bizantinist documentarea ta este cam unilaterala. Patru arhive si toate americane? Alte doua surse … tot americane? Trei ziare din care doua americane si unul … englez? Mi se pare mie sau esti cam filo-american :D Cred ca mi se pare. Parca te-am auzit exprimand pareri critice la adresa lor. In fine … se pare ca ai fost deranjat ca unii rauvoitori ti-au criticat articolul “Jocul de-a istoria” atunci cand tu te-ai straduit sa-l documentezi foarte bine. OK.
    1. In ce parte a documentatiei studiate de tine se sustine ca “Generalii Sănătescu si Dămăceanu erau in legatura cu aliatii occidentali de luni de zile (fara cunostinta Regelui)”? Fara cunostinta Regelui??? Unde scrie ca “Generalii Sănătescu si Dămăceanu au organizat lovitura de stat de la 23 august 1944″ (fara stirea Regelui???) si ca “Regele Mihai a fost anuntat si a acceptat in extremis”. Ca s-o fi gandit omul, ca o fi avut framantari, ca n-o fi luat foarte usor aceasta decizie … mi se pare natural dar tu lasi sa se-nteleaga ca s-a facut impotriva vointei lui.
    2. Unde scrie ca “Regele Mihai nu s-a opus in nici un fel instaurarii guvernului Groza la data de 6 martie 1945″. Din cate stiu eu ce e mai grav este ca marile puteri au recunoscut acele alegeri. Ce ar fi putut sa faca Regele in aceste conditii? Crezi ca nu s-a opus suficient Regele dupa instaurarea guvernului Groza? Ce ar mai fi trebuit sa faca? Ar fi fost mai demn Regele daca ar fi fugit din tara? Ar fi schimbat asta cu ceva soarta Romaniei? Ti se pare ca un act de abdicare scris de altii si semnat sub amenintarea cu forta are vreo valabilitate? Ti se pare ca ala a fost singurul act ilegal din perioada aia? Bulgaria si Iugoslavia au avut fiecare situatii usor diferite de a Romaniei. Suveranii acestor tari au fost si ei niste oameni cu personalitati diferite pusi in situatii diferite. Fiecare a luat decizia care a considerat-o de cuviinta. A facut Regele Romaniei o eroare istorica de neiertat?
    3. Maresalul Antonescu nu a fost condamnat nici de Regele Mihai si nici de rusi ci de toti aliatii. Si la acest moment in istoriografia mondiala el este acuzat de crime de razboi. Dar ca roman, privind dintr-o perspectiva nationalista eu nu sunt atat de interesat de deportarea si executarea tiganilor si evreilor. Acuzatia pe care i-o aduc eu in primul rand este aceeasi cu cea pe care i-o aducea generalul Constantin Sănătescu: trecerea Nistrului si moartea absolut inutila a sute de mii de romani. Germanii aveau nevoie doar de petrolul nostru. Se puteau dispensa fara probleme de armata romana slab instruita si echipata. Romanii au fost impinsi peste Nistru de orgoliul Maresalului. Si nu a fost singura decizie luata din orgoliu. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.

  4. Alin Vara Alin Vara spune:

    Domnule Theophyle,

    Multumesc pentru aceste bogate informatii. Cu siguranta ca aceste surse vor reprezenta importante puncte de plecare pentru toti cei interesati. Poate ca ar fi fost insa mai bine sa citati aceste surse si in articolul precedent, “Jocul de-a istoria”, sub forma notelor de subsol. Deocamdata, avem in fata un articol ce enumera o serie de evenimente istorice si un altul in care se prezinta sursele. Legaturile dintre cele doua nu sunt foarte clare. Afirmatiile din primul nu sunt probate prin trimiteri exacte la surse. De asemenea, exista acolo niste relatii cauzale discutabile. Probabil ca este vorba de metodologie, de perceptia pe care o are istoricul asupra a ceea ce “misca” istoria.
    Inteleg insa ca intr-un articol publicat aici nu s-ar putea intra in astfel de amanunte. Cred ca este mai bine daca ati construi un articol stiintific sau chiar o carte in care exigentele academice ar fi pe deplin respectate. Daca ati facut deja ceva asemanator, as primi cu placere o recomandare!

    Succes in continuare!
    Alin Vara

    • Theophyle Theophyle spune:

      salut :)
      Multumesc dle Vara, Cartea este scrisa va fi publicata poate in timpurile cand romanii isi vor putea privi istoria fara emotivitate. Poate generatia viitoare, sper!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)