Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Atentie, Belarus este in fierbere

Edward Lucas martie 30, 2017 Analize, Global / Europa
13 comentarii 5,896 Vizualizari

Neinitiații iîn problemă sunt tentaţi să neglijeze Belarusul.  După independență, în cea mai mare parte a timpului, situaţia a rămas neschimbată, politica represivă și neclară, relaţiile de vasalitate cu Rusia amestecate cu un “flirt” ocazional şi neconvingător cu Occidentul. Dar acum situația se înfierbântă, iar NATO și ceilalți vecini încep să se impacienteze.

Cea mai mare îngrijorare o stârnesc manevrele Zapad 17, planificate pentru începutul lunii septembrie în vestul Rusiei și în Belarus. Edițiile anterioare au agitat spiritele – Zapad 09 a exersat o invazie a statelor baltice sub deghizarea respingerii un atac “naționalist” la adresa Belarusului și s-a încheiat printr-o simulare a unui atac nuclear asupra Varşoviei. De atunci, o serie de manevre-fulger (neprogramate), cu participarea a aproape 100 000 de militari, au luat în repetate rânduri prin surprindere serviciile occidentale de informații. În vederea manevrelor viitoare, au fost rezervate peste 4000 de vagoane de tren, cu mult peste ce ar fi nevoie.

S-ar putea ca Rusia să folosească Zapad-17 ca acoperire pentru un test al principalei sale convingeri strategice, potrivit căreia “cupola” sa de rachete este impenetrabilă pentru vecinii din regiunea Mării Baltice.

Nici Ucraina n-are de ce sa se bucure. Dacă unele forte rusești rămân în Belarus după manevre, strategii militari de la Kiev vor trebui să-și împuțineze forțele din est ca să păzească frontiera nordică, în cea mai mare parte neapărată.

Dar manevrele nu sunt binevăzute nici în Belarus, ale cărei relații cu Rusia sunt deja reci. Spre furia Kremlinului, autoritățile de la Minsk au eliminat vizele de călătorie pentru occidentali. Aceasta a dus la cererea expresă de achitare a facturii de gaze în valoare de peste 550 de milioane de dolari. Acum, dictatorul belarus Aleksandr Lucașenko a cerut ca manevrele Zapad-17 să fie deschise observatorilor NATO.

În plus, apar tot mai multe semne care demonstrează implicarea, din ce în ce mai activă, a Rusiei în politica internă din Belarus. Un val recent de tulburări a izbucnit ca o manifestare de protest față de o nouă lege care condamnă “parazitismul” – presupusul delict de a nu avea un program de lucru complet. Persoanele care muncesc mai putin de jumătate din timpul stabilit trebuie să plătească o amendă anuală egală cu 250 de dolari, iar salariul mediu lunar este de 380 de dolari.

Acest demers, care aduce aminte de persecuțiile din era sovietică, a fost menit să îngreuneze viata opoziției și a activistilor din societatea civilă, care în majoritate nu sunt angajați full-time. Dl Lukaşenko a amânat punerea legii în aplicare. Dar ea a stârnit proteste care au culminat cu o mare demonstrație (după standardele belaruse) cu ocazia Zilei Libertății (25 Martie, cea de-a 99 aniversare a scurtei perioade presovietice în care Belaus a fost stat independent). Multe persoane au fost arestate.

Povestea este mai complicată, nu se rezumă la niște simple proteste ale opoziției față de un stat dictatorial. Autoritățile belaruse pretind că au descoperit un complot al naționaliștilor ucraineni, sprijiniți de Occident, care ar fi dus la o insurecție de tipul celei de pe Maidan.  Acest lucru pare  foarte improbabil. Mulți observatori mai cred că o parte a opoziției aparent prodemocratice este marioneta Kremlinului.

E greu de dovedit, dar un semn mai clar al implicării Rusiei este numărul crescând al grupărilor paramilitare de “cazaci“, cu finanţare și orientare suspecte, care se pretind “patriotice”, dar nu e prea clar ce înseamnă asta. Analistul american Paul Goble crede că agenți ai serviciilor de informații ruseşti se dau drept naționaliști radicali belaruşi ca să provoace dezordine. Mai mult, dl Lukaşenko are un control slab asupra propriilor sale structuri de putere, în care Rusia s-a infiltrat din plin.

Evident, Kremlinul pune paie pe foc. Comentatorul Mihail Demurin susţinea recent că Occidentul încearcă să îndepărteze Belarusul de pe “orbita strategică” a Kremlinului. El pretinde că Occidentul încearcă de 25 de ani să “remodeleze” creierele belarușilor prin sute de proiecte sprijinite de americani și europeni, de felul celor folosite deja la “atacarea” Ucrainei.

Cei implicati în eforturile – în realitate – sporadice și modeste ale țărilor occidentale de a promova democrația în Belarus, s-ar simţi flatați. Dar plăsmuirea unui monstru occidental ar putea fi un prim pas necesar pentru a justifica intervenția în forță a Rusiei. Atenție mărită la această zonă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Recunoisc, o mica-mare rautate.
    Nu ne pot apara Germania si Franta? Sint ocupate sa dea cu tifla Statelor Unite pentru ca si-au ales presedinte pe Trump?

  2. DanT spune:

    D. Lucas înlocuieşte cauza cu efectul.
    Rusia nu caută (sau nu fabrică) motive pentru a interveni în Belarus. Dar dacă acolo va avea loc o schimbare de regim sau de orientare politică, în sensul apropierii de UE şi NATO, atunci Rusia va ocupa Belarusul de est.

    La fel s-a întâmplat în Ucraina. Atâta timp cât Ucraina şi Occidentul şi-au văzut de treabă, Rusia a respectat integritatea Ucrainei. Atunci când s-a luat decizia aderării Ucrainei la NATO (summitul de la Bucureşti din 2008), şi după ce revoluţia Maidanului a făcut ca aderarea să devină posibilă, Rusia a intervenit militar, deoarece intrarea Ucrainei în NATO i-ar fi ameninţat grav securitatea.

    Pentru Belarus, Ucraina şi Georgia, ţări vecine cu Rusia, nu există opţiunea aderării la UE şi NATO.
    Rusia a făcut o concesie doar în privinţa Ţărilor Baltice, în ideea de a menţine bunele relaţii cu Occidentul.

    • Decebal spune:

      @ DanT

      Riiiich!…
      Adicatelea, tara suverana vecina cu Rusia nu se poate sa existe, vreodata! Sa fie clar! :)
      Ignorarea (sau fortarea) legilor firii nu poate avea decat caderea, la capatul drumului…
      Imi pare mie ca Rusia face “concesii” doar cand n-are de ales…
      Din concesie-n concesie, spre victoria finala! Ura! Ura! Ura!

      • tanabe spune:

        Si cand te gandesti ca Rusia a fost garantul integritatii teritoriale a Ucrainei, alaturi de UK si SUA, in schimbul dezarmarii nucleare, Ucraina cedand arsenalul nuclear mostenit de la fosta URSS catre Rusia…

    • donquijote spune:

      Foarte simatica Rusia asta: nu cauta motive, ca n-are nevoie. Daca vrea intervine si gata. Ce tari sunt alea? Belarus, Ucraina şi Georgia? … Nu sunt tot proprietati ale Rusiei? Cu tarile baltice a fost un accident; adormise maica rusie si i-au iesit de sub poala fara sa-i ceara voie.
      Chiar si Putin a zis recent o varianta pentru copii, bancului aluia: cu cine se invecineaza Rusia? … Cu cine vrea.

      • DanT spune:

        Putin a spus altceva. I-a pus copilului o întrebare-capcană: “unde se termină graniţele Rusiei?”
        Copilul a spus că în strâmtoarea Bering. Putin i-a spus că nu se termină nicăieri.
        Ideea era că graniţele Rusiei, şi ale oricărei ţări, nu se termină nicăieri, deoarece se întind împrejurul ţării. Aşa cum un cerc nu se termină nicăieri.
        Dar bineînţeles că mass-media au preferat să facă circ pe tema respectivă, agitând din nou apele.

    • Ivan Turbinca spune:

      “Atâta timp cât Ucraina şi Occidentul şi-au văzut de treabă, Rusia a respectat integritatea Ucrainei.” – adica Ucraina trebuia sa taca si sa accepte ce dicteaza Rusia, asta sa intelegem prin “a isi vedea de treaba”? Taci si inchiti ce zic eu, nu iti dau in cap. Frumos coane, frumos.

      “Rusia a făcut o concesie doar în privinţa Ţărilor Baltice” — Tarile Baltice sunt in NATO, Rusia nu crede in lacrimi. Rusia crede in buzduganul din mana dreapta a tarilor NATO.

      Ronald Reagan spunea “cu rusii trebuie intotdeauna sa vorbesti frumos si civilizat. Trebuie intotdeauna insa sa ai si un buzdugan mare in mana cand vorbesti cu ei. Atunci vei fi sigur ca si ei iti vor raspunde frumos si civilizat.”

      • DanT spune:

        Eu am explicat ce s-a întâmplat cu Ucraina, şi ce se va întâmpla cu Belarusul dacă urmează acelaşi drum. E ca la matematică. E ca şi cum te-ai indigna că 2 şi cu 2 fac 4 şi nu fac 3.

        Ţările Baltice sunt în NATO deoarece Putin le-a lăsat să intre în 2004. I-ar fi fost foarte uşor să le ocupe integral sau parţial pentru a le bloca aderarea, aşa cum a procedat cu Ucraina.
        Dar în cazul Ţărilor Baltice a considerat că e mai importantă păstrarea bunelor relaţii cu Occidentul.
        În cazul Ucrainei însă a preferat să sacrifice (temporar) aceste relaţii, deoarece intrarea Ucrainei în NATO ar fi fost o ameninţare prea mare pentru securitatea Rusiei.

  3. eu****** spune:

    oarecum complicat…

  4. golan spune:

    Am impresia ca Belarusul a fost considerata cauza pierduta de multa vreme de catre occident. Intarirea flancului nordic/baltic are in vedere riscurile care vin din zona Kaliningrad sau a Belarusului. Evident, ne intereseaza sa stim cum evolueaza situatia, dar o astfel de stire nu schimba mare lucru in contextul largit. Ok, Rusia poate anexa Belarusul sau il poate folosi ca rampa de lansare pentru un potential atac. Nu se schimba contextul strategic. De fapt, o potentiala anexare a Belarusului facuta pasnic, ar putea avea un efect stabilizator prin comparatie cu mentinerea lor intr-o stare de saracie acuta, cu statul de zona de tampon. Si ar fi cu atat mai evidente intentiile rusnacilor pentru aiuritii care inca mai cer o ameliorare a relatiilor occidentului cu ei – ca sa nu mai amintesc de schimbarea opiniei publice finlandeze si suedeza de la neutralitatea asumata pana acum catre acceptarea aderarii la NATO, masuri care ar schimba contextul strategic din regiune intr-un mod pozitiv.

  5. mihai spune:

    Singurul lucru care va linisti situatia: anuntul de catre NATO si in mod expres de USA ca daca Rusia ocupa Belarusul sa zicem dupa un scenariu tip Crimeea, sau la ”cererea” lui Lukashenko, in contrapartida Nato ocupa Kaliningrad si sunt pregatite sa raspunda cu arme nucleare .Fara alte”floricele” diplomatice.
    Lukashenko trb.sa-si desemneze clar un succesor de pe acum.Altfel va fi sfarsitul ptr.Belarus in maxim 20 de ani.

  6. Pelleas spune:

    Specialistii occidentali loveste ,ca e mai multi !
    E de notorietate confuzia cazaci/sistema ,specialistii o fac funny.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Edward Lucas


Edward Lucas

Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC. Citeste mai departe


E randul tau

Felicitări colegului meu de generaţie şi de universitate de la Cluj pentru articol şi pentru ati...

de: Valentin Naumescu

la "Ştiinţa a fost aservită lumii politice"

Cauta articole

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)