Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Coreea de Nord şi interesele Chinei

Theophyle decembrie 28, 2011 Global / Europa, Sinteze
5 comentarii 4,241 Vizualizari

Regiunea de Sud-Est si Est a continentului Asiatic  a fost si probabil va fi in continuare teatrul unor dispute majore intre cele sase varfuri ale hexagonului geopolitic din regiune – China, Japonia, Coreea (de Nord si de Sud), Rusia si Statele Unite.  La sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa doua mii de ani de dominatie chineza, regiunea trece, dupa modernizarea Meiji din Japonia,  sub o hegemonie aproape totala Japoneza. Primul razboi Sino-Japonez ( August 1894 –  Aprile 1895) se va termina cu o pace umilitoare pentru China si va introduce in regiune inca o mare putere imperiala – Rusia. Dominatia asupra Manciuriei si pretentiile rusesti asupra acestei regiuni au dus la un inevitabil conflict, care ajunge la apogeu in razboiul Ruso-Japonez (Februarie 1904 –  Septembrie 1905), razboi in care Rusia Tarista a fost infranta rusinos si de facto a iesit din carti in aceasta regiune pana la sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial   si capitularea Japoniei.

Rezultatul acestor confruntari a condus la faptul ca in 1910 Coreea a fost anexată Japoniei. In 1919, rezistenta coreana impotriva ocupatiei japoneze  s-a manifestat prin miscarea de rezistenta “1 Martie” (Miscarea Samil). Armata japoneza a innabusit cu forta aceasta insurgenta si in jur de 20 000 de mii de oameni au fost ucisi. Trista istorie si plina de resentimente care se perpetueaza pana in zilele noastre, imbracand si dezbracand diverse forme, deoarece pana la urma interesele se dovedesc mai mult sau mai putin identice, adaptandu-se bineinteles la situatia actuala.

Deoarece majoritatea informatiilor despre Nord Coreea sunt de multe ori alterate din diverse motive si existenta unor surse primare este extrem de limitata, voi incerca sa aduc in acest articol, atat cat se poate, date bazate pe surse secundare pe care le consider mai mult sau mai putin de incredere.  Am hotarat sa ma ajut in aceasta analiza de o carte extrem de importanta, publicata in 1971 si actualizata in 1981, carte absolut necesara intr-un periplu geopolitic cu un subiect de genul Coreea de Nord. Cartea se numeste “Crazy States: A Counterconventional Strategic Problem” (“State Nebune: o problema strategica neconventionala”) si a fost scrisa de Profesorul Yehezkel Dror, unul dintre cei mai celebrati strategi in relatiile internationale “mai putin conventionale” (biografia, aici). Respectivul Profesor descrie  in cartea lui cinci puncte distincte care pot caracteriza o “politica nebuna” sau daca doriti un “stat nebun”: (1) promovarea unor obiective agresive, de multe ori amenintand alte state; (2) demonstrarea adeziunii totale si radicale asupra acestor obiective; (3) motivarea acestor politici prin superioritatea morala a obiectivelor din punct de vedere national, etic si moral; (4) selectionarea si realizarea unor instrumente logice pentru atingerea obiectivelor; (5) posedarea acestor instrumente si capabilitati, care fiind folosite pot avea un impact serios in promovarea acestor obiective agresive. (Un review academic exceptional al acestei carti il puteti descarca pe blogul Politeia).

Desi cartea analiza situatia Libiei lui Gaddafi si a Iranului lui Khomeini, ea caracterizeaza fara dubiu si situatia Coreei de Nord la ora actuala (cand cartea a fost scrisa Coreea de Nord nu poseda arme atomice). Autorul conclude ca renuntarea la politicile agresive si incercarea de a normaliza politica externa a statului in cauza va insemna intotdeauna distrugerea elitei conducatoare a statului respectiv. Ceea ce s-a intamplat anul acesta in Libia demonstreaza mai mult ca orice argument ca distinsul autor a avut dreptate.

Desi majoritatea analistilor si a cunoscatorilor (mai mult sau mai putin) a politicilor nord-coreene considera acest stat drept un “proxi” chinez, element de baza in politica regionala a noului dragon rosu, parerea mea este mult mai nuantata. Personal cred ca acest stat, cu o logica aparte, isi conduce afacerile externe cu o mare independenta, jucand cartea istorica intre China si Rusia – Japonia devenind irelevanta din punct de vedere militar.  De multe ori Coreea de Nord nu se supune directivelor de la Beijing, ultima data fiind lansarea rachetelor balistice deasupra Japoniei , alte ori isi incearca muschii agresand vecinul din sud chiar daca acest lucru este platit scump de populatia infometata a tarii. Coreea de Nord nu va renunta niciodata la arsenalul atomic – simplu este singurul care garanteaza perpetuarea elitei care o conduce. Titlurile aparute in presa romaneasca care vorbeau despre o Coree Mare sunt pur si simplu nerealiste. Nimeni nu o doreste! In primul rand nu o doreste elita comunista care guverneaza astazi la Phenian (Pyongyang).

Nici China nu-si doreste o Coree pacificata si in nici un caz unita. Este aproape un interes vital pentru ea. Cu ajutorul Coreei de Nord, China tine in sah si Japonia si Statele Unite. Pentru chinezi Coreea de Nord este o afacere foarte buna, investitie mica – profitul mare. Trebuie mentionat ca istoria Chinei nu probeaza intentii imperiale in afara vecinatatii ei imediate. Stategia chineza este extrem de clara – de ce sa lupti pentru ceva care poate fi cumparat – extrem de eficace si absolut confucianist. Din punct de vedere geopolitic, obiectivul suprem al Chinei este reintregirea teritoriului national in felul pe care il inteleg ei. Dupa Hong Kong si Macao, din punctul lor de vedere Taiwanul este esential si obligatoriu. Nord Coreea este schimbul pe care ei doresc sa-l faca. Chinezii vor plusa pana cand ecuatia lor va fi acceptata, unificarea Coreei in schimbul Taiwanului. Cei care vor trebui sa accepte sunt bineinteles americanii si intr-o masura mai mica, japonezii. Cinic vorbind, ceea ce doresc taiwanezii chiar nu conteaza la aceasta masa verde globala.

Trebuie mentionat ca intamplator sau nu, Kim Jong Il, defunctul dictator al Coreei de Nord, si-a pregatit foarte bine disparitia de pe scena politica. Ultimele lui vizite in China si intalnirea lui cu Presedintele chinez Hu Jintao (in mai 2011), urmate de vizita in Rusia si intalnirea cu Presedintele Medvedev (in august 2011), au pus la punct foarte eficient tranzitia spre noua conducere de la Phenian. O conducere probabil colectiva, formata din reprezentantul dinastiei Kim, tanarul Kim Jong-un, “Marele Urmas” si reprezentantul armatei si al consiliului de familie, sotul matusii lui, “unchiul” Song Chang-tek (Jang Song-thaek) a carui existenta am fost primii din presa romaneasca pe care am constatat-o.

Interesant de mentionat ca uzantele otomane de a pastra un “oaspete” ostatec ca alternativa nu au fot anulate de timp. Fratele mai mare al  “Marelui Urmas”, Kim Jong-nam, se afla la Beijing sub protectia chinezilor.

Despre aceasta regiune si interesele majore ale celor 6 puteri din regiune – poate intr-un articol urmator.

Urez cititorilor “Contributors” la Multi Ani! Pace, Santate si Bunastare!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. DanielS spune:

    “Pentru chinezi Coreea de Nord este o afacere foarte buna”

    Exact invers. Coreea de Sud e o sursa de afaceri excelente pentru China. Nordul nu raspunde la comenzile chinezilor, iar acestora din urma, comunitatea internationala le reproseaza comportamentul agresiv al protejatilor, inarmati nuclear. Chiar daca n-o declara deschis, chinezii sint cu siguranta ingrijorati fata de agresivitatea nordului coreean.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna Seara DanielS,
      1. Coreea de Sud este un competitor, pe care chinezii l-ar dori “out of business”;
      2. Cand am scris o afacere buna m-am referit la pozitionari geopolitice.
      3. Despre “independenta” Coreei de Nord am scris.
      4. Cred ca ceea ce ati dorit dumneavoastra sa scrieti ar fi ca pentru Coreea de Sud, China este o afacere buna si nu invers :)

      http://en.ce.cn/World/biz/201001/14/t20100114_20800769.shtml

      • 1) Cu siguranta si pentru North-Korea….cei din sud ar fi “o afacere buna”. Asta…cu conditia unei unificari sub egida statului sud-coreean.

        2) Cred ca am mai spus-o cu alte ocazii, imi cer scuze daca repet. China joaca la cacealma mizand pe o crestere economica fara precedent (in buna parte asigurata SI de tehnologie sud-coreeana, NU NUMAI de sclavia moderna la care sunt supusi o buna parte din chinezi!) si isi inchipuie ca face jocurile in zona. S-ar putea ca aceasta aroganta sa se intoarca impotriva lor NU NEAPARAT din pricini externe, ci MAI CU SEAMA din pricini interne, avand la baza aceeasi aroganta. Doar 2 exemple:
        a) problemele demografice teribile ale Chinei (ponderea tot mai mare a populatiei imbatranite din totalul populatiei + dezechilibre mari intre nr de barbati vs nr de femei, relevate in urma recensamantului din 2001)
        b) dependenta de investitiile occidentale

        3) China a luat cu asalt Africa pe care o mulge de resurse mai dihai decat au facut-o “exploatatorii capitalisti”. In schimbul acestor resurse imense China ofera infrastructura unui continent pentru care dezvoltarea ramane, vorba lui Freud, un vis ratat! Pacat de resursele naturale ale Africii pe care au ajuns sa le “exploateze” ( sa zic FURE?) chinezii. Resursa umana e marea buba in Africa.

        4) Intuitia castei aflata la putere in China nu bate prea departe…Parerea mea este ca INFINIT MAI INTERESATI ar fi de un stat coreean unit si pacificat (sub egida sudului) cu care, normal, sa dezvole afaceri decat sa intretina parsiv tensiuna in peninsula. China va pierde enorm in urmatorii 25 de ani, si asta DOAR din cauza tembelismului politicii externe si, MAI ALES INTERNE.

        5) Rusia nu e in stare sa-si faca o curatenie generala acasa. Aceeasi politica externa aroganta, bazata pe santajul la adresa coanei Evropa, santaj legat de livrarea de gaze de care majoritatea tarilor UE sunt dependente. Pe plan intern insa, autoritarismul si intarirea oligarhiei/plutocratiei locale va juca, dupa parerea mea, un rol nefast pentru Rusia.

        6) Dincolo de acest ritual faraonic de-a dreptul scabros ocazionat de funeraliile “conducatorului suprem” Kim Jong il, e de remarcat faptul ca tovarasii defileaza in masini produse de dusmanii occidentali (Mercedes, Lincoln – masina funerara -, and so on…) In timp ce spalatii pe cerebel se isterizeaza de disparitia maimutoiului care i-a adus in situatia de a savura delicioasa coaja de copac pe post de hrana… Teribil…Ma intreb cat mai dureaza acest experiment halucinant, singurul in istoria moderna care demonstreaza ca schizofrenia poate fi si colectiva, chiar NATIONALA, nu doar indivituala…

        QED!

    • CFG spune:

      Salut Daniel S,
      Chiar in conditiile in care chinezii au la granita cu Coreea (de Nord) populatii coreene majoritare (ca numar) tot este o afacere buna. Exact cum am scris Theophyle baga putin (bani, aport politic) si scot mult.
      Greselile Nord Coreeenilor sunt actiunile gen scufundarea Cheonan, altfel au spatele asigurat si la propriu si a figurat. Cum cursul dorit de Vest este o tranzitie lenta, regimul Nord Coreean poate supravietui mult timp. Ramane de vazut daca strategic SUA vor sa perturbe cursul amintit de Theophyle: NoK in schimbul Taiwan … :( Nu numai Taiwanul si japonia sunt impotente in aceasta chestiune ci si SoK.
      Kim si-a asigurat transferul de putere foarte inteligent si din timp. Daca nu va face greseli regimul va exista si peste 5 ani.

      Nu cred ca are relevanta distanta pana la care China si-a manifestat interesul de-a lungul secolelor (mileniilor). Intr-o lume interdependenta cum este aceasta in care traim, altercatii in Marea Chinei de Sud sau in Himalaya cu India au repercusiuni in toata lumea. Pe langa o iesire mai mare la ocean (Taiwan) China a militat de secole pentru a avea vecini dezbinati. Aici ar putea ‘plusa’ China: sa obtina atat o unificare cu Taiwanul cat si o Coree separata in doua state! Sa vedem (in anii care au sa vina) cum vor evolua atat economic cat si politic/militar actorii amintiti atat de bine de Theophyle.

  2. Alex spune:

    Korea de Nord si Korea de Sud, nu se vor uni niciodata. De ce?

    -Urmeaza procesele de la Nurnberg pentru crime impotriva umanitatii.
    -Liderii de la Phenian stiu asta, si stiu ca au fost complici si ce-i astepta in momentul in care Korea de Nord se va deschide.+pierderea influentei, anularea privilegiilor, inchisoarea poate chiar si moartea(vezi cazul Sadam-strangulat tot pentru crime importriva umanitatii). Militar sunt imposibil de infrant, riscul bombei atomice pentru Seul(aflat la doar 30km de granita) e prea mare.
    Asa ca visati degeaba. Eu cred ca va ramane la fel.
    Singura sansa, e infometarea, si dezertarea membrilor armatei sau agentiilor de spionaj si poate asa populatia se va revolta. Asa e singura sansa. Conducerea Armatei Nord Koreene nu e atat de patata pentru cea politica. Asta e singura sansa.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)