Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

De ce este America o super-putere? Despre rolul geografiei și geologiei

Constantin Cranganu februarie 2, 2016 Analize, Global / Europa
62 comentarii 6,172 Vizualizari

America! America!

God shed his grace on thee

And crown thy good with brotherhood

From sea to shining sea!

Katharine Lee Bates, America the Beautiful

Cu geografia Americii m-am întâlnit prima dată în 1993, când am zburat din New York la Buffalo, apoi de la Buffalo la Atlanta și, în final, la Oklahoma City (pentru a ajunge la University of Oklahoma ca primul Fulbrighter român din era post-comunistă).

Cei aproape 3.900 km, zburați de la nord la sud, și de la est la vest, de-a lungul Munților Apalași și peste Midwest echivalează cu un zbor din București până la capătul Europei. Dar ceea ce am văzut din avionul care mă ducea peste Europa nu avea comparație cu ceea ce puteam vedea pe solul american: o constelație de trăsături glaciare pe care le știam doar din cărțile de specialitate: morene, drumlinuri, eskere, kame, ori lacuri kettle[1]. Și am mai remarcat ceva, foarte diferit de Europa: rețeaua hidrografică complexă, extrem de bine dezvoltată, cu debite puternice și navigabilă pe lungi distanțe (Figura 1).

Este posibil ca existența acestei rețele hidrografice să fi jucat un rol în atingerea statului de super-putere de către Statele Unite ale Americii? Să vedem mai întâi ce spun cifrele.

Transportul pe apă este de 13 ori mai ieftin decât cel pe uscat – pe șosele și căi ferate, dacă infrastructură necesară există și este funcțională. Dacă nu există această infrastructură, deplasarea mărfurilor pe apă este de 50 ori mai ieftin.  Dacă mai trebuie traversați munți, atunci transportul naval devine chiar de 100 ori mai ieftin. SUA au 28.000 km de căi navigabile (șenale), mai mult decât restul lumii la un loc. Prin comparație, China și Germania au fiecare circa 3.200 km, iar întreaga lume arabă, doar 190 km.[2]

Și acesta este doar începutul. Cea mai mare rețea hidrografică din lume este plasată direct peste cea mai mare bucată de pământ arabil din lume, Midwest-ul american. Mai adăugați apoi acviferul Ogallala (Figura 1), care, cu 450.000 km pătrați, se întinde pe sub opt state, din Dakota de Sud până în Texas, acoperind nevoile agricole și pe cele de apă potabilă a milioane de oameni. Când am mers prima dată cu mașina din Topeka, Kansas, către Aspen, Colorado, pe autostrada I-70, am avut o experiență unică: ore întregi, mașina a tăiat valurile uriașe ale unor oceane nesfârșite de porumb, grâu sau floarea soarelui. Sutele de silozuri de cereale păreau boabe argintii în spuma valurilor verzi.

Mai adăugați la cele de mai sus și existența porturilor cu apă adâncă, necesare pentru importuri și exporturi din restul lumii. Multe țări, cu linii de țărm lungi, au foarte puține porturi naturale. Africa, de exemplu, are numai 10 locații cu golfuri ale căror capacități protective sunt suficiente pentru a justifica construcția unui port. În contrast, Statele Unite, iarăși, se bucură de o situație unică: Puget Sound, San Francisco Bay și Chesapeake Bay sunt cele mai mari trei porturi naturale din lume. Numai Chesapeake Bay singur are mai multe locații de porturi decât toată coasta continentală a Asiei, de la Vladivostok la Lahore.

Și încă nu am terminat, pentru că acum intervine și geologia. Existența porturilor cu apă adâncă de pe coasta de est (Boston, New York-Brooklyn, Baltimore) este o consecință a tipurilor de roci din fundamentul geologic. Dacă mă rezum numai la portul New York-Brooklyn, pe care îl cunosc din 2001, rocile pe care este sculptat portul (și orașul) sunt predominant metamorfice (șisturi, gneissuri, amfibolite), extrem de dure, printre cele mai vechi roci de pe continentul nord-american (câteva sute de milioane ani), parte a „inimii” munților Apalași. Eroziunea produsă de topirea ultimilor ghețari, care au acoperit coasta estică americană acum 20.000 ani, a săpat canale și golfuri adânci de-a lungul țărmurilor atlantice. Lipsa unor depozite de suprafață, formate din roci sedimentare moi (argile, nisipuri), a redus gradul de colmatare a porturilor, oferind condiții de activități portuare optime. În cazul New York-ului, securitatea naturală a portului a fost asigurată de strâmtoarea Verrazano, dintre Brooklyn și Staten Island. Bateriile de artilerie din Fortul Wadsworth (Staten Island) au ținut sub control accesul în zona portuară New York-New Jersey. Iar comerțul new-yorkez a fost enorm favorizat și de existența fluviului Hudson, care, prin Erie Canal, a permis exportul mărfurilor din zona Marilor Lacuri către restul Americii și în Europa.

Influența geologiei insulei Manhattan este vizibilă și în alte două situații: metroul și Federal Reserve Bank.

Prin cele 469 de stații, de pe 24 linii, cu o lungime de peste 1.300 km, metroul din New York este cel mai mare din lume. Stabilitatea centenară a păienjenișului actualelor trasee, la care se vor adăuga noi proiecte, este datorată rocilor dure, fără fracturi sau falii primejdioase, prin care s-au săpat tunelele și stațiile metroului (de exemplu, amfibolitul este de trei ori mai dur decât betonul).

În capătul sudic al insulei Manhattan, în districtul financiar, se găsește Banca Rezervelor Federale din New York. Seiful băncii este săpat în aceleași roci dure, pomenite mai sus, la 24 metri sub nivelul străzii și 15 metri sub nivelul oceanului. De la început, Banca a prezentat, prin atributele construcției și geologiei sale, o siguranță sporită pentru depunerilor de aur. În 1927, seiful băncii conținea 10% din rezervele mondiale. În prezent, seiful este cel mai mare depozit de aur din lume, cu circa 7.000 tone metal, valorând $415 miliarde (în octombrie 2011). 98% din aurul depozitat în Federal Reserve Bank of New York aparține băncilor centrale din multe țări, care au considerat locul acesta ca fiind unul extrem de sigur (practic, inexpugnabil chiar și cazul unui conflict nuclear) [3]

Figura 1. Procentajul de teren arabil, împreună cu porturile de plecare, porturile majore, căile navigabile interne și căile navigabile de-a lungul coastei de est a SUA. În galben, am reprezentat aproximativ poziția acviferului Ogallala: cu o suprafață de circa 450.000 km pătrați, se dezvoltă sub opt state, din Dakota de Sud până în Texas.

În fine, geografia Statelor Unite i-a asigurat granițe ușor de apărat: păduri și marile lacuri în nord, munți și deșert în sud, două „șanțuri” (foarte late!!), umplute cu apă, la est și la vest. Nu este de mirare, așadar, că invadarea țării – visată și încercată în ultimii 200 de ani – se dovedește o iluzie. Statele Unite ale Americii au cea mai sigură poziție geografică de pe planetă.

Toți factorii geografici și geologici descriși mai sus au creat condițiile apariției unei economii super-puternice și a unui sistem politic extrem de stabil. Statele Unite au cea mai mare piață de consum, care, la rându-i, crează un surplus de economii private și o economie dinamică, unificată, cu o remarcabilă auto-suficiență. Importurile au reprezentat doar 13% din PIB în 2013, conform lui World Trade Bank, comparat cu 46% în cazul Germaniei sau 30% în cazul Chinei. Iar procentajul american va scădea și mai mult pe măsură ce se vor diminua (dispărea?) importurile de petrol.

Europa – scurte considerații geo-hidrografice și comparații cu SUA

Prin comparație cu ceea ce am prezentat despre America, geografia și hidrologia Europei sunt clar diferite (Figura 2). Câmpia nord-europeană este o arie favorabilă climatic, unde cresc recolte diverse. Dar, pe direcția nord-sud, această arie, în punctele ei de maximă lățime, este mai subțire decât un singur stat american, ca Iowa.

Iar râurile din Europa nu sunt la fel de interconectate precum cele din sistemul Mississippi-Missouri. Ele traversează câmpia nord-europeană de la sud la nord (Dunărea este o excepție), având rețele hidrografice relativ izolate unul de celălalt. Când vine vorba despre finanțe, apare o altă deosebire: râurile americane sunt o proprietate comună, în timp ce râurile europene au diferite naționalități (franceze, germane, poloneze etc). De exemplu, Loire este un râu francez, care generează comerț francez și profit francez, care merge în bănci franceze.

Un alt aspect, absent în America, este legat de faptul că unele râuri formează granițe între multe state naționale (de ex., Rinul este graniță parțială între Elveția și Austria, Elveția și Liechtenstein, Elveția și Germania, și, în final, între Franța și Germania; Dunărea, între România și Bulgaria). Comerțul naval pe aceste râuri are niște caracteristici interesante: Dacă două țări vecine, de exemplu Franța și Germania, au avut relații economice pentru o vreme, după care a început un război între ele, interacțiunea dintre vecini este practic anulată. Și atunci, acele țări trebuie să-și stabilească noi linii de aprovizionare, independente de vecini. Cele circa 100 de războaie purtate în Europa în ultimele 200 de ani au reprezentat tot atâtea întreruperi ale schimburilor economice și, în special, al transporturilor de produse agricole. În aceleași 200 de ani, Statele Unite au avut numai două războaie pe teritoriul lor: în 1812 și Războiul Civil. Vă puteți imagina că Wisconsin, Iowa și Illinois (despărțite de Mississippi) ar purta războaie între ele, precum multe state europene?

Figura 2. Rețeaua hidrografică și distribuția zonelor climatice din Europa.

Revoluția fracturării hidraulice în SUA a făcut caduc tratatul Bretton Woods

Din aprilie 2014 și până acum, am publicat o carte și mai multe zeci de articole în presa românească și americană, în care am exaltat revoluția energetică declanșată în Statele Unite de fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere și petrolifere. Iar de la începutul anului trecut, am analizat consecințele multiple (economice, sociale, geopolitice, tehnologice etc.) pe care triumful revoluției fracturării hidraulice în SUA le-a creat până în prezent și pe unele posibile din viitor. Pe scurt, am descris o schimbare de paradigmă economico-socială (asigurarea independenței energetice a Statelor Unite) și comercială (diminuarea sistemului monetar și comercial instituit în 1944 prin tratatul Bretton Woods, propus și implementat de Statele Unite).

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, marina militară și comercială a Statelor Unite erau practic intacte, iar economia suferise mult mai puțin în comparație cu cea a țărilor europene sau a Japoniei. În aceste condiții, Statele Unite au făcut un gambit strategic îndrăzneț, prin care au schimbat sistemul internațional existent în acea vreme.

În 1944, delegați din 44 de țări s-au întâlnit în orașul Bretton Woods din New Hampshire și au semnat tratatul care va determina cadrul și regulile după care se vor desfășura activitățile mondiale monetare și comerciale. Principalele puncte ale tratatului Bretton Woods prevedeau:

-        Abolirea imperiilor (german, japonez ș.a.);

-        Stabilirea comerțului liber;

-        Garantarea accesului SUA pe piețele internaționale;

-        Protejarea navelor comerciale de către marina militară americană;

-        Garantarea securității tranzacțiilor comerciale.

Cu imperiile abolite și înlocuite cu aranjamente globale susține de marina americană, oceanele au devenit sigure pentru prima dată în istorie, iar piețele și resursele au devenit accesibile pentru fiecare. Dușmanii au devenit prieteni. Pe scurt, tratatul Bretton-Woods a produs pace, creștere economică și prosperitate globale. El reprezintă fundamentul funcționării lumii actuale.

Pentru majoritatea perioadei postbelice, petrolul a fost un motiv principal pentru care Statele Unite s-au implicat în afacerile planetei. Economia americană a depins, în proporții variabile, de importurile de țiței și gaze pentru a-și satisface nevoile energetice. Au fost situații când țara a fost ținută ostatică de diverși furnizori (boicotul arab din 1973), ceea ce, în combinație cu amenințările războiului rece, au afectat mentalitatea publică. Răspunsul la aceste provocări existențiale l-au dat geologii și inginerii americani, care au descoperit noile resurse din argilele petrolifere și gazeifere, după care au inventat și perfecționat tehnologiile de exploatare a lor: fracturarea hidraulică, forajul orizontal dirijat, seismica 4-D etc. Pe scurt, o nouă revoluție energetică, revoluția argilelor.

Consecințele aceste noii revoluții sunt extraordinare. Astăzi, Statele Unite își acoperă majoritatea nevoilor energetice din resurse domestice. Există chiar prognoze că foarte curand, într-un an sau doi, mult visata independență energetică va fi obținută. Statele Unite exportă astăzi circa 2,5 milioane barili de produse rafinate în fiecare zi, iar în 2014 au construit mai multe capacități de rafinare decât în toată perioada celui de-al doilea război mondial.

Statele Unite au astăzi cea mai ieftină electricitate din întreaga lume, pentru că termocentralele au trecut pe gazul natural, extras din argila Marcellus (25% din toată producția națională) și din multe alte argile (detalii aici și aici). Înlocuirea cărbunelui cu gaze în termocentrale contribuie substanțial la reducerea emisiilor de gaze cu efect se seră. Faptul că Statele Unite au ajuns să producă peste 9 milioane barili de țiței pe zi, înseamnă o reducere a consumului global cu aproape o jumătate de milion barili pe zi, care s-ar fi consumat cu transportul de-a lungul unei jumătăți de planetă.

În perioada 2004-2006, Statele Unite au fost internaționalizate cel mai intens datorită unei combinații dintre conflictele militare din Irak și Afganistan și explozia prețurilor energiei. Doar un deceniu mai târziu, Statele Unite și-au redus semnificativ prezența militară, prețurile petrolului s-au prăbușit, iar SUA au devenit un jucător esențial pe piața hidrocarburilor (swing producer). A apărut un decalaj între prețurile energiei americane și internaționale pe măsură ce SUA au fost capabile să crească producția domestică de petrol deasupra nivelurilor din anii 1970. Prețurile petrolului și, în special, al gazelor naturale, sunt mai mici astăzi în Statele Unite decât în majoritatea globului – din cauza producției americane de țiței de argilă.

Pe măsură ce Statele Unite se apropie tot mai mult de independența energetică, costurile masive, asociate cu menținerea tratatului Bretton Woods în stare de funcționare, sunt tot mai greu de justificat. Statele Unite nu mai au acum nevoie să patruleze la fel de intens liniile maritime din Golful Persic pentru a asigura transportul sigur al petrolului din Arabia Saudită către China, Japonia, Coreea de Sud sau Taiwan.

Iar pe măsură ce lumea devine tot mai complicată, există tot mai puține motive serioase ca Statele Unite să plătească cu sânge și bani stabilitatea planetară. Pentru că America nu mai are o nevoie strategică pentru menținerea tratatului Bretton Woods, îl va abandona probabil. Consecințele pentru restul lumii vor fi numeroase și aproape toate vor fi semnificative.

Concluzie

America este destinată să fie o super-putere economică, culturală, militară și financiară. Iar contribuțiile geografiei și geologiei nu sunt neglijabile. Ambele sunt, pur simplu, sublime.

NOTE______________________


[1] Drumlinul este o formă de relief, de forma unui ou îngropat, format de acțiunea ghețarilor asupra unor depozite specifice, numite till glacial sau morene.

Eskerul este o creastă șerpuitoare, lungă de câțiva km, formată din pietrișuri și nisipuri stratificate, depuse pe suprafața terestră în urma retragerii ghețarilor.

Kamele sunt niște dealuri nisipoase-pietroase, formate în scobiturile terestre făcute de un ghețar.

Lacurile kettle sunt niște ochiuri de apă, mai mari sau mici (vizibile, totuși din avion), formate inițial din topirea ghețarilor, apoi alimentate de apele de suprafață.

Ceea ce au în comun toate aceste trăsături glaciare este capacitatea lor ridicată de a stoca apă, fiind astfel resurse agricole de primă importanță. În unele regiuni (de ex., Finger Lakes din statul New York) dealurile glaciare sunt pline de podgorii. Iar New York-ul și Pennsylvania sunt producătorii de mere #2 și, respectiv, #3 din America de Nord (după #1 Wisconsin)

[2] Peter Zeihan, 2014, The Accidental Superpower – The Next Generation of American Preeminence and the Coming Global Disorder, Twelve.

[3] Cu excepția situației relatate în filmul Die Hard with a Vengeance

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "62 comments" on this Article:

  1. Crup spune:

    Absolut de acord cu articolul, dar as mai adauga doua elemente: spiritul întreprinzător si pragmatic al poporului american si hărnicia acestui popor. Da, in SUA chiar exista un cult al muncii si nu de ieri, de azi. Si alte popoare au acest cult al muncii dar sunt dureros de multe popoare care sunt străine de un astfel de cult.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      De acord cu dvs. Cele două elemente sugerate reprezintă atu-uri semnificative pentru definirea statutului de supe-putere al Americii.

      Aș dori să mai adaug câteva elemente suplimentare, pe care le-am lăsat deoparte, pentru a nu îngroșa articolul:

      - Economia: o piață vastă și un capital care nu este scump;
      - Demografia: piramida populației este foarte favorabilă dezvoltării economice. Statele Unite au o medie de vârstă de 38,9 ani, mult mai mică decât a altor puteri mondiale (Japonia, Germania ș.a.). În România, media de vârstă este de 44,7 ani.
      - Învățământul și cercetarea. America are cele mai bune universități și institute de cercetări din lume. Mai mult, și vorbesc din propria experiență, chiar dacă unele universități americane (precum cea din Oklahoma sau CUNY) nu sunt clasate în top 50 mondial, cercetătorii de aici produc lucrări de înaltă calitate. De exemplu, the City University of New York numără 12 premii Nobel în știință și economie. Foarte recent, celebrul Paul Krugman (premiul Nobel în economie în 2008) s-a angajat profesor la CUNY, după ce a predat la MIT, Yale, Stanford, London School of Economics și Princeton.

      • Bogdan Brebenel spune:

        America are cele mai bune universități și institute de cercetări din lume.

        De acord. În plus, merită de amintit cercetarea desfăsurată în mediul militar. Tehnologia applicată pe scară largă în domeniul public în ultimele decade a fost brevetată mai înainte de toate în cadrul armatei: video-castefonul (anii ’40), rețelele de calculatoare (anii ’70), etc.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          ARPANET (1970), precursorul rețelelor de interconectare de azi (e-mail, internet). Programul a fost finanțat de Advanced Research Projects Agency (ARPA) din cadrul Departamentului de apărare al Statelor Unite.

          • Bogdan Brebenel spune:

            ARPANET este!

            Un alt exemplu, dintr-o altă epocă: la Expoziția Universală de la Paris din 1867, organizată la Champ de Mars, în cadrul pavilionul american a fost expus un spital de campanie, brevetat de US Army pe timpul Războiului Civil. Puțini vizitatori au anticipat la acea vreme cât de revoluționar a era conceptul acelui spital. Publicul parizian era interesat mai degrabă în arta expusă la pavilionul francez și tunurile Krupp expuse la cel prusac. În războiul Franco-Prusac ce a urmat la scurt timp și care a dus la colapsul Franței Imperiale și pe perioada asediului Parisului, conceptul spitalului de campanie american a salvat viața a mii de răniți francezi. În saloanele cu pacienți din spitalele militare franceze, ferestrele erau închise în permanență, favorizând apariția infecțiilor, a septicemiei in general. Pe perioada asediului Parisului, de la finalul războiului, 9 din 10 răniți din spitalele militare ad-hoc și nu numai, mureau. Nu direct din pricina rănilor, ci din pricina complicațiilor si infecțiilor favorizate de inabilitatea de a ventila saloanele, de a menține o temperatură optimă, etc. Odată cu introducerea spitalelor de campanie americane (corturi masive), a procedurilor medicale moderne, a ventilației permanente, etc. rata de supraviețuire a fost inversată: 9 din 10 militari răniți au fost salvați. O poveste interesantă pe care m-am gândit să o pomenesc :-)

            • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Dacă tot ne-am apucat de dat exemple, dați-mi voie să vă spun despre clădirea din Brooklyn care îmi inspiră un adânc respect: fabrica de medicamente Pfizer. De ce? Pentru că, deși penicilina fusese descoperită de Sir Alexander Fleming în 1928, nimeni nu reușise să pună la punct o tehnologie de producere industrială a primului antibiotic. La începutul celui de-al doilea război mondial, în 1941, ambele guverne, american și britanic, au lansat o provocare industriei farmaceutice: Produceți penicilină pentru soldații răniți pe fronturi!

              Dintre toți competitorii, firma lui Charles Pfizer a fost singura care, folosind un sistem unic de fermentație, a produs suficientă penicilină, care a salvat viețiile a mii de soldați aliați.

              După aceea, Pfizer a devenit celebră și pentru descoperirea și producerea unor medicamente faimoase în întreaga lume: Viagra, Lipitor or Celebrex.

              Clădirea originală din cartierul Williamsburg din Brooklyn a fost declarată monument istoric național în 2008.

  2. r2 spune:

    Foarte interesant ca geografia care favorizeaza activitatea economica difera in functie de nivelul istoric de dezvoltare. Se pare ca in preistorie geografia a favorizat in mod evident Mesopotamia (abundenta speciilor de plante, in special cereale, si animale usor de domesticit care cresteau natural in zona, incomparabil cu alte zone populate la momentul ala – Guns, germs and steel, Jared Diamond). Se spune ca si Europa a fost favorizata de geografie. Faptul ca raurile din Europa nu sunt la fel de interconectate ca in America de Nord este un dezavantaj acum, dar inteleg ca densitatea surselor de apa dulce raportat la suprafata este mult mai mare in Europa decat in Statele Unite (corectat-ma daca cumva am retinut gresit), si istoric asta a contat in primul rand. Europa era continentul cel mai usor de strabatut de la un capat la altul fara mari obstacole naturale, ceea ce a permis permis schimburi comerciale intre populatii si culturi foarte diferite inca din preistorie.

    Daca ne luam dupa o alta carte la moda, Why nations fail, un alt avantaj geografic al Americii de Nord este tocmai faptul ca _nu_ a fost un teren primitor pentru populatiile primitive. Densitatea populatiei inainte de venirea europenilor era incomparabil mai mica decat in America de Sud, ceea ce nu a permis formarea unor state sclavagiste centralizate. Daca astfel de state ar fi existat, probabil ca puterile coloniale ar fi facut exact ce au facut spaniolii si portughezii in America de Sud, adica ar fi inlaturat conducatorii locali si s-ar fi pus ei in fruntea aceluiasi sistem. Autorii spun tot in why nations fail ca geografia a fost cea care a obligat de la inceput puterile coloniale la acordarea unor libertati lucratorilor veniti din Europa. Teritoriul fiind atat de mare si nepopulat, pentru un sistem sclavagist (sau feudal, ca in Europa) partea de “law enforcement” ar fi fost imposibil de pus in practica. Daca viata devenea prea grea, lucratorul putea fugi si trai in salbaticie fara a fi adus inapoi pe mosie de stapanul domeniului invecinat, ca in Europa. Aceste libertati acordate la inceput de nevoie, si nu urmand ideile vreunui vizionar, s-au transformat in institutii economice si politice cu totul diferite de cele care s-au dezvoltat in America de Sud.

    Foarte interesant articolul dvs, ca de obicei. Am pus pe lista si “the accidental superpower”.

    • Ventidius spune:

      Din cate stiu densitatea scazuta a populatiei favorizeaza aparitia sclaviei nu o inhiba. Sclavia nu poate concura cu munca salariata daca aceasta din urma este numeroasa si ieftina. Cealalta conditie a aparitiei sclaviei este existenta unei activitati economice bazata pe munca bruta necalificata, activitate economica care insa trebuie sa fie suficient de profitabila astfel incat sa nu conteze ineficienta specifica muncii fortate. Lipsa acestui tip de activitate(cazul culturilor tehnice tropicale- zahar, cafea, indigo, tutun, bumbac) in nordul americii(cu exceptia sudului sclavagist) a fost factorul care a inhibat sclavia, nu populatia rara. Lipsa fortei de munca in Noua Anglie, deosebit de acuta (salariile erau cele mai mari din lume) ar fi permis aparitia sclaviei, dar nu exista activitatea economica care sa sustina investitia initiala de capital pe care o presupunea achizitia unui sclav. De fapt a si existat aici un tip de sclavie partiala, care necesita o investitie mai mica, cea a muncitorilor albi cu contract, care isi plateau drumul pana in america muncind fara plata pentru un numar limitat de ani, dupa care deveneau muncitori liberi. Lipsa unei populatii indigene suficiente nu a impiedicat aparitia sclaviei ci doar aparitia muncii aservite in sistem fiscal(echivalentul iobagiei est-europene) generalizata in coloniile relativ populate care au luat locul statului aztec si celui incas. Munca sclavilor este prea scumpa si ineficienta ca sa fie rentabila atunci cand exista suficienti salariati liberi.

      • bec spune:

        in general corecta expunerea , cu observatia ca muncitorii sclavi cum ii denumesti matale, dupa expirarea perioade de ”sclavie”, in general cinci ani, deveneau proprietarii a cca o suta de ha, barbatii, respectiv cincizeci de ha femeile, ceva unic in lume la momentul respectiv, plus dreptul de vot, evident barbatii. Ceea ce schimba fundamental datele problemei. Combinind acest fapt cu sistemul juridic britanic, adica cu rule of law, protejarea proprietatii, etc, rezulta ceva cu totul diferit de ce exista pe atunci in restul lumii. America era o tara de fermieri liberi, fara aristocrati si tarani dependenti ca europa, conferind din start un avantaj urias acestui stat in devenire. In esenta era un stat de proprietari cu drepturile aferente, iar Constitutia americana este oglinda acestei realitati. Din fericire. Ca astazi diversi ”liberali” se straduiesc din greu sa schimbe acest lucru, si sa aduca america la modelul european, e o alta discutie.

    • Ventidius spune:

      Situatia pe care o expui tu, respectiv teritoriul vast si nepopulat, cu o populatie primitiva rara, unde lucratorul nemultumit putea fugi daca se simtea prea expoatat, se regaseste perfect atat in Brazilia portugeza cat si in statele din sudul SUA. Acest context nu a impiedicat deloc inflorirea sclaviei in aceste teritorii, unde sclavia a rezistat pana tarziu in sec. XIX.

      • r2 spune:

        In spiritul eficientei va recomand sa le scrieti direct autorilor cartilor de care vorbesc . N-are sens sa va pierdeti vremea cu mine. Eventual sa recomadati alte carti pe care le considerati mai bune. Nu ma puneti pe mine sa-mi sustin teoriile ca n-am asa ceva. Pe ale dvs sunt dispus sa le iau in serios serios daca sunt publicate, peer reviewed etc. Lucrurile sunt prea complicate pentru a fi lamurite de nespecialisti prin comentarii pe forum.

    • Miles Teg spune:

      In USA munca sclavilor a jucat un rol foarte important dpdv economic. Pana la Abraham Lincoln.

      • r2 spune:

        pai tocmai, a devenit importanta atunci cand partea enforcement a devenit posibila. bazele coloniilor din nord nu au putut fi sclavagiste de la inceput, spre deosebire de america de sud. asta spun autorii, nu ma apuc eu sa reinterpretez istoria :D

      • Nautilus spune:

        În teorie. Teorie pe care o cred şi azi unii cu Cauza Pierdută a Sudului.

        În practică, Sudul a fost tot timpul o regiune subdezvoltată, un gândac în faţa Uniunii. În 1861, dacă se punea la un loc producţia de armament a celor două confederaţii, Uniunea ar fi avut 97% şi Sudul 3 (trei) %. Asta uitând că Uniunea avea o populaţie aproape triplă şi o producţie agricolă de vreo 4 ori mai mare.

        De fapt, oligarhia sudică ştia foarte bine că un război deschis e imposibil de câştigat. E ca şi cum în epoca modernă Arabia Saudită ar ataca Rusia. Lucrul pe care mizau ei era subminarea voinţei nordicilor de a câştiga prin forţă. Presiunea asupra puterilor europene şi maritime, cu ajutorul “armei bumbacului” (ceea ce semăna suspect de mult cu embargoul arab din 1973), presiunea asupra nordicilor, determinată de ideea că publicul alb votant nu va lupta “pentru nişte negri” (ceea ce era destul de stupid, atâta vreme cât nu era vorba de negri şi nici nu a fost până în 1863, ci de menţinerea unităţii ţării).

  3. abc spune:

    Tot geografia este cel mai mare risc.

    O eruptie probabila a supervulcanului Yelowstone (desigur pe scara geologica poate fi maine sau poate fi in mii de ani) ar face ca agricultura sa nu mai fie posibila o perioada de timp.

    ww.dailymail.co.uk/sciencetech/article-3189619/What-happen-Yellowstone-s-supervolcano-erupted-Experts-warn-90-000-immsocial afeediate-deaths-nuclear-winter-US.html

    Sa spunem ca un posibil scenariu, de exemplu o catastrofa de genul acesta, combinata cu fenomenul de haos si panica sociala aferenta(reactiile deja traite de tip end fo the world a populatiei la Katrina si la furtuni de zapada anormale) plus cantitatea enorma de arme private disponibile, va crea un climat social foarte greu de controlat de fortele de ordine.

    Deja exista dificultatea sa se controleze fenomenul de mass-shootings.
    http://www.shootingtracker.com/Main_Page . O mentalitate de tip survival este deja ancrata in mentalul colectiv (seriile cu zombies, seriile genul Apocalypse).

    O alta vulnerabilitate, tensiunile interasiale de tip segregationist.

    Orasele nord-americane au devenit in unele cazuri ghettouri alaturate de mai multe tipuri de populatie.

    http://www.coopercenter.org/demographics/Racial-Dot-Map

    Tot la acest capitol, as adauga o alta vulnerabilitate, inegalitatea sociala, http://www.bbc.com/news/business-35339475
    Cum se traduce printre altele(desigur nu doar la nivel american) accesul la proprietate va fi din ce in ce mai dificil americanului mediu, care il va obliga ca o buna parte a vietii lui sa ia mai multe joburi ,ca sa reuseasca sa aiba siguranta unei locuinte. Presiunea mediului economic poate crea probleme de sanatate mintala publica.
    http://www.nytimes.com/2015/10/01/realestate/manhattan-apartment-prices-near-million-dollar-mark-reports-say.html?_r=0

    SI nu ultima, religia, educatia si politicile in America.

    Dincolo de avantajul de necontestat de a atrage creierele cele mai luminate ale planetei, in companiile cele mai inovative probabil, e totusi fascinant sa vezi ca la nivel de atitudini religioase http://www.pewforum.org/2008/06/01/u-s-religious-landscape-survey-religious-beliefs-and-practices/ mentalitatile de tip conservator, au permis nominalizarea unui Donald Trump..dar si mai mult, tocmai procentajul sustinatorilor unor comportamente de tip intolerant . Segregarea rapida intr-o mentalitate de diviziune interna societatal de tip Us vs Others in societate, deja evidenta in cazul tensiunilor rasiale. Iar in cazul acestora din urma, frustrarea incepe sa se simta simtita si in cazul comunitatilor de albi care percep revendicarile unor comunitati de negri, irationale(perceptii negative cross-perceptions).

    Bun, sa nu se inteleaga ca sunt antiamerican, ci doar am observat cateva puncte dintr-o perspectiva mai critica a unei imagini idilice.

    Direct la subiect(geografie, geologie) doar primul paragraf e relevant. Restul observatiilor sunt complementare.

    Si inca o mentiune.

    Societatea globala interconectata in care traim evolueaza asa de rapid, incat orice inovatie tehnologica ,epidemie biologica, risc natural poate deveni o adevarata amenintare in masa nu doar asupra americanilor sa spunem.

    AI intelligence , robotizarea muncilor., epidemiile pandemice de tip Zika, amenintarea asteroizilor..

    Dar evident, nu ne putem trai vietile ca si the last day.

    • abc spune:

      mentiune, am scris comentariul din perspectiva unui ‘devil advocate”.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Tot geografia este cel mai mare risc.

      Niciunul dintre argumentele dvs. nu are legătură cu geografia SUA.

      Doar primul are legătură cu geologia, dar și acesta e tras puținde păr.

      Super-vulcanul Yellowstone a erupt de trei ori: acum 2,1 milioane de ani, 1,2 milioane de ani și acum 640.000 de ani. După cum puteți calcula și singur, perioda de recurență a unei erupții în Yellowstone este de aprox. 600.000 ani. Cu alte cuvinte, scenariile apocaliptice, pe care le prezintă unele mass-media seamănă perfect cu povestea drobului de sare din „Prostia omenească”.

      Am studiat parcul național Yellowstone pentru teza mea de doctorat și alte lucrări de gen (energia geotermică). Departe de a fi fost o nenoricire, ultima erupție dinYellowstone a contribuit imens la creșterea potențialul productiv al grânarului numit Midwest. Marile cantități de cenușă (și alte porduse piroclastice) rezultate din ultima erupție au îmbogățit solul cu minerale nutriente. Se poate spune, fără tăgadă, că super-erupția de acum 640.000 de ani afost poate cel mai mare beneficiu pentru zona agricolă din Midwest.

      Similar, se poate afirma și despre erupțiile vulcanilor din vestul Statelor Unite: Mt. Saint Helens, Renier, Shasta, Hood etc.). Așa numitul platou Columbia este astăzi o zonă agricolă importantă pentru fructe, struguri ș.a.

      Restul argumentelor dvs. (politică, rasism religie, arme etc.) „nu sunt în chestie”.

      • abc spune:

        Pot să consider că Yellostowne se află în America, poate fi un argument-geografică?
        Pot să consider că Yellostowne este un vulcan, este un argument de natură geologică?

        Am menționat- probabilitatea că pe scară de timp.să se producă un eveniment de genul unei erupții….am oferit o perioada de timp..nu e opinia mea, e însușirea a ceva citit , suntem de acord că putem citi și agrea și alte surse decit părerea dvoastră-în genul-

        -Given Yellowstone’s past history, the yearly probability of another caldera-forming eruption can be approximated as 1 in 730,000 or 0.00014%. However, this number is based simply on averaging the two intervals between the three major past eruptions at Yellowstone — this is hardly enough to make a critical judgment. This probability is roughly similar to that of a large (1 kilometer) asteroid hitting the Earth. Moreover, catastrophic geologic events are neither regular nor predictable.

        Neither regular, nor predictable.

        Recapitulînd.

        1. Există un supervulcano Yellostowne. Situat -geografic. în USA. Care spun alți experți în ..poate exploda(geologie).Cum de altfel , suntem de acord, a mai făcut-o în trecut. Care odată explodat, ar produce modificări climatice(cilmatologie).

        2.Acel supervulcano , este monitorizat.
        http://volcanoes.usgs.gov/volcanoes/yellowstone/faqs_supervolcanoes.html

        3.În concluzia geologia, poate fi factor favorizant pe o perioadă de timp (minusculă raportată la scara istoriei) la subiectul studiat dar în perspectivă geologică poate fi un risc, la un moment dat.

        De acord, sau nu?

        Efectiv, restul sunt chestii interpretabile. Și nu intră în termenii discursului definit de dumneavoastră în articol…
        Și paote nelegate de subiect.
        Așa cum am afirmat de altfel.

        Dar să spunem poate că, Securitatea publică.. nu e domeniul DVOASTRĂ de expertiză.
        Și la fel de bine poate fi al meu să spunem, în mai mică măsură.

        Pentru că nu văd nici un contraargument la exemplu, la alte +chestii+ care strică bilanțul imbatabil.

        -segregarea racială- risc intern de securitate publică.problemă americană.Revine frecvent în discursul politic
        -controlul armelor-problemă de risc intern ,de securitate publică. Revine frecvent în discursul public.

        Poate și sigur, cetățeanul romîno-american Crînganu nu are același stil de viață ca și John, membrul street gangului MS13 , sau studentului deprimat Ivicich. Rutina e diferită.

        Predatul la catedră, scrisul la calculator sunt activități 100% securitate. În timp ce cumpărăturile la mall, nu mai au aceiași certitudine de -securitate- în condițiile să spunem a unui cluster contagios de mass-shootings.

        Și da, admirînd peisajele, putem ignora alte aspecte.
        Oamenii, de exemplu. Nu suntem perfecți.
        Suntem supuși criticii.
        Numai bine, sper să nu o luați personal.
        Sunt nord-american, de altfel .

    • abc spune:

      Și da nu mă pot abține, pentru că la bază am citit multe articole ale dumneavoastră(scrieți foarte bine, pedagogic) dar unele concluzii țin mai degrabă de relațiile proafective de industria petrolieră (în opinia mea desigur, foarte subiectiv) o tendință de neglija sau chiar nega fenomenul de schimbare climatică.

      În termeni geografici (desigur) cum comentați apariția ultimelor superuragane de genul Patricia…

      Sau dacă ne referim la țări insulare, creșterea nivelului mării.

      Pentru că pentru mine e clar, geografia nu e un avantaj.

      Desigur, poate nu în termeni de dezastru care pot afecta statutul de super-putere..dar să spunem, pierderi de vieți umane și economice…care pe termen lung pot afecta acest statut.

      Pentru că știți bine sunt mulți oameni în comunitatea de știință care admit- și alții care refuză cauzele a ceva ce din păcate-CONSTATĂM.

      Și tot evident, apar preocupări de genul acesta.

      http://archive.defense.gov/pubs/150724-congressional-report-on-national-implications-of-climate-change.pdf?source=govdelivery

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        relațiile proafective de industria petrolieră … o tendință de neglija sau chiar nega fenomenul de schimbare climatică.

        Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) a declarat că fracturare hidraulică „este un motiv important pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite”.

        IPCC nu sunt singurii în această privință: conform Energy Information Administration (EIA), gazul natural a prevenit emiterea a mai mult de un miliard tone metrice de CO2 din termocentralele americane, aducând emisiile SUA de gaze cu efect de seră la un minimum care a avut loc acum 27 ani.

        De aceea, International Energy Agency (IEA) din Paris a lăudat recent gazul natural ca fiind „o componentă prețioasă a decarbonizării gradate a producerii de electricitate și a întregului sistem energetic”.

        • abc spune:

          Și totuși fiți obiectiv pînă la capăt. Tot IPCC a declarat, dar într-un context specific.
          Da, se înjumătățesc emisiile de gaz comparativ cu enegia produsă prin combustibili fosili de genul cărbunelui, dar este o măsură tranzitorie spre surse nepoluante…nu una ideală. Pentru că ei afirmă ceva de genul

          According to the text, emissions from energy supply could be significantly cut “by replacing current world average coal-fired power plants with modern, highly efficient natural gas combined-cycle power plants or combined heat and power plants”.

          That’s on the condition that there’s natural gas available, and emissions associated with extracting the gas and piping it to power sources are kept low.

          Replacing coal plants with highly efficient gas plants could serve as a “bridge technology” to other, lower carbon energy sources, the report notes.

          But to be consistent with limiting warming to two degrees, gas production would need to peak and decline to below current levels by 2050, and decline further in the second half of the century.

          Varianta pe romaneste a răului mai puțin rău.

          Sursa aici.

          http://www.carbonbrief.org/does-the-ipcc-endorse-fracking

  4. bugsy spune:

    acesta este intr-adevar un text cu valoare adaugata. chapeau!

  5. Dumitru Bengescu spune:

    Ar fi interesanta si o comparatie cu America de Sud.

    In legatura cu noile tehnologii de extractie – da, suna incurajator, insa nu-mi este clar care este situatia costurilor de extractie. Unele articole pe care le-am citit spun ca aceste costuri sunt mari, asa incit daca pretul petrolului mai ramine mult timp la nivelul actual s-ar putea ca toti investitorii care au bagat bani in aceasta afacere sa dea faliment. Evident, exista si posibilitatea ca respectivele costuri sa scada in viitor, dar, nefiind de specialitate, nu stiu cit de realista este.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Ar fi interesanta si o comparatie cu America de Sud

      În America de Sud nu văd acum decât un singur jucător important: Argentina și resursele din formațiunea Vaca Muerta (detalii, aici: Ați auzit de Vaca Muerta? Ce putem învăța de la Argentina? (pe lângă tango și Maradona)

      Venezuela produce un țiței de proastă calitate, foarte sulfuros și cu o vâscozitate similară pastei de dinți. Singurul cumpărător serios, pentru 8 ani, a fost China. Numai că chinezii au acționat foarte ingenios: în loc să transporte țițeiul de-a lungul unei jumătăți de glob, îl transportau la rafinăriile americane din Golful Mexic – singurele capabile să proceseze țițeiul venezuelean – după care împărțeau profiturile cu partea americană. În condițiile în care țițeiul de argilă, mult mai „ușor” și fără sulf, va fi procesat în rafinăriile din Golf, re-amenajate pentru un astfel de petrol, Venezuela nu va mai avea capacități suficiente de rafinare și, foarte probabil, va intra în recesie.

      In legatura cu noile tehnologii de extractie – da, suna incurajator, insa nu-mi este clar care este situatia costurilor de extractie.

      Tehnologiile folosite pentru extragerea țițeiului de argilă se perfecționează continuu și aceste avansuri tehnologice trag în jos costurile de producție. De exemplu, în 2010, un singur foraj exploata circa o milă de rezervor, folosind 2 mile de țevi (un raport de 1:2). În 2015, un singur foraj a ajuns să exploateze 23 mile de rezervor, folosind 24 mile de țevi (raport 1:1).

      Astăzi, forajiștii folosesc în mod regulat tehnologia seicmică 4-D. În trecut, ei aveau la dispoziție numai imagini 2-D pentru a găsi locația optimă de foraj și de multe ori targetul nu era atins. Seismica 3-D a crescut șansele de a localiza corect rezervorul. A patra dimensiune (4-D) este timpul și forajiștii pot observa acum modul în care roca răspunde la stimularea hidraulică în timp real, oferindu-le astfel posibilitatea ajustării corespunzătoare a forajului. Acum, dacă ei ating o locație care nu are țiței, știu imediat și se mută fără a mai risipi resursele. Consecințele: cantitățile de apă și nisip de fracturare s-au redus la jumătate, iar Statele Unite nu au mai forat o sondă neporductivă (dry well) de mai mult de 18 luni.

      Mai pot adăuga la aceste avansuri tehnologice re-fracturarea unor sonde mai vechi și folosirea metodelor de inteligență artificială (Fracturarea hidraulică 2.0: Cinco de Fraco, Octofrac și analize predictive în zăcămintele digitale)

      • Dumitru Bengescu spune:

        Va multumesc foarte mult pentru raspuns!

        As dori sa mai adaug o singura precizare, pentru cititorii care poate nu cunosc acest detaliu. In America, toate avansurile in tehnologia de extractie si toate noile investitii din ultimii citiva ani au fost facute exclusiv de catre investitori privati, pe terenuri private si nu ale statului. Guvernul federal, din motive de ideologie politica, fie nu s-a implicat fie a incercat sa obstructioneze cit mai mult aceste eforturi. Asadar, nu “Statele Unite” au facut acest salt extraordinar ci citiva antreprenori privati.

        Cu respect,
        Dumitru.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Aveți perfectă dreptate în legătură cu contribuția antreprenorilor privați. Guvernul american nu a susținut și nici nu susține oficial exploatarea gazelor și petrolului din argile. Dar încasează taxe, accize etc.!

          Se poate citi „Statele Unite au făcut acest salt extraordinar” ca o sinecdocă (partea reprezentată prin întreg)

          • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

            sau ca pe o metonimie, de genul „Gimnastica românească este pe cele mai înalte culmi!”, când, în realitate, era vorba doar de câteva fete (Nadia Comăneci, Teodora Ungureanu, Emilia Eberle ș.a.), nu și de băieți.

        • ampersand spune:

          S-ar putea sa ma insel, dar nu cred ca in SUA exista companii petroliere de stat. In plus, cred ca SUA este singura tara de pe glob in care petrolul de sub un teren privat apartine proprietarului acelui teren si nu statului. In consecinta, nu cred ca se poate pune problema in SUA ca statul sa investeasca in tehnologia de extractie; el poate, in cel mai bun caz, sa ofere subventii acelor companii private care investesc in acea tehnologie. Cred ca, de fapt, tocmai in aceasta descentralizare sta competitivitatea SUA fata de alte state – flexibilitatea: fiecare companie privata fiind flexibila in a-si optimiza costurile, productivitatea, investitiile.

  6. Mitrache spune:

    Un articol extrem de interesant si edificator pt intelegerea accederea Americii ca superputere.Nu stiu insa exact cum stau americanii la capitolul demografie fata de chinezi de exemplu(China este cea mai populata tara din lume si se spune ca demografia este destin)As vrea sa stiu cam care este rata natalitatii in SUA,China si India.Va multumesc pt articol deoarece raspunde intrebarilor mele si temerilor mele ca secolul american s-a sfarsit deja odata cu ascensiunea statelor BRIC

    • Dumitru Bengescu spune:

      Datele legate de rata natalitatii sunt usor de gasit. De exemplu:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Birth_rate#/media/File:Countries_by_Birth_Rate_in_2014.svg

      In Statele Unite insa situatia este mai complexa din cauza imigratiei masive. De asemenea, daca vorbim de viitor trebuie luate in calcul si alte lucruri, precum gradul de educatie, etica muncii samd.

      Discutiile despre sfirsitul dominatiei americane sunt foarte complicate, cred ca nu-i usor sa expediem problema in doua fraze. Tarile din grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) n-au perspective stralucite. Vedeti ce se intimpla in Brazilia si Rusia cu economia si cu moneda lor, vedeti ce se intimpla in China cu datoriile enorme acumulate de stat etc.

  7. Bogdan Brebenel spune:

    În aceleași 200 de ani, Statele Unite au avut numai două războaie pe teritoriul lor: în 1812 și Războiul Civil.

    Da și nu… Texas War of Independence și Mexican-American War s-au desfășurat pe teritorii ce urmau să devină la scurt timp parte integrală din Statele Unite: Texas și California.

    • victor L spune:

      To(n)tusi:

      – ” teritorii ce urmau să devină la scurt timp parte integrală din Statele Unite: Texas și California.”
      Urmau, nu erau :P

      • Bogdan Brebenel spune:

        @victor L –

        Din păcate, un exemplu clasic de frustrare. Mai usor cu jignirile… e foarte dificil să contribui cu ceva, dar foarte ușor să faci pe deșteptul și să arați public cât de multă educație lipsește la purtător.

        Teritoriul actual al Statelor Unite cuprinde California si Texas… depinde la ce moment în timp ne raportăm… clar precum cristalul.

        • victor L spune:

          @ Bogdan Brebenel,
          nicio intentie de jignire; chiar tu spui “urmau să devină la scurt timp parte integrală din Statele Unite: Texas și California.”
          Deci nu erau in timpul razboiului, ci dupa razboi.
          Unde este jignirea?
          Da, “Teritoriul actual al Statelor Unite cuprinde California si Texas”
          Dar dupa un razboi, care nu fusese pe teritoriul SUA de pina atunci, ci pe teritorii pe care le-au anexat.

          • Bogdan Brebenel spune:

            To(n)tuși poate trece drept jignire. Fiți atenți ce scrieți dar mai ales cum :-)

            Cât despre teritoriul pe care s-au desfășurat războaiele pe care le-am amintit este o chestiune de raportare în timp. Privind din actualitatea zilei de azi putem spune că Texas War of Independece s-a desfășurat pe teritoriul (actual al) SUA. La acea vreme, lucrurile stăteau evident altfel. Mai întâi a fost provincia Tejas din Noua Spanie, apoi Statul Coahuila și Tejas din Mexicul federal, apoi Republica Texas și în final Statul Texas, parte din SUA.

            E uzual în Statele Unite să te raportezi la prezent. Exemplu: dacă cineva s-a născut în Cernăuți pe vremea când Bucovina de Nord era sub administrație românească, atunci locul nașterii acelui individ este Ucraina. În paranteză se specifică frumusel că orașul Cernăuți făcea parte din România la acea vreme.

            • victor L spune:

              Atunci devin sobru si rectific: totusi
              Caci ramine formularea “urmau sa devina”.

  8. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Da și nu…

    Remarca dvs. mă duce cu gândul la o altă alternativă, contemporană de data asta: Este Ted Cruze canadian (prin locul de naștere) sau american (prin cetățenia mamei)? ;-)

    • Bogdan Brebenel spune:

      Las experții în drept să se pronunțe despre “natural born citizen”, d-le Crânganu. :-) Dar pot avea o opinie needucată: după mamă este clar american. Problema este că s-a născut în Canada. Nu la ambasada SUA din Canada, ci la Calgary, Alberta. Cu John McCain lucrurile au fost clare pentru că ambii părinți erau americani și s-a născut la o bază militară americană (recunoscut drept teritoriu american).

      Off topic:
      - Ted este prea conservator pentru gustul meu. I pass.
      - The Donald este clown, reality-tv showman, populist. I double pass.
      - Marco – sper să ia nominalizarea, pentru că este singurul moderat dintre toți și sunt de acord cu unele dintre lucrurile pe care le spune;
      - Cât despre democrați — I triple pass.

  9. Bogdan spune:

    Excelent !

    I suspect, chiar daca Bretton Woods e caduc acum, americanii se vor lupta in continuare pentru linistea pietelor lor de desfacere si a aliatilor. De exemplu, nu cred ca vor sa il vada pe Putin taind si spanzurand in Europa.

    … Personal, cred ca pana si SUA au nevoie de aliati.

    • victor L spune:

      Normal, daca SUA nu ar avea nevoie de aliati, acum facea toata Ioropa parte din URSS, care nu ar fi facut implozie :P
      Sa nu mai vorbim ce ar fi fost in Extremul Orient.
      Ne-a acceptat pina si pe noi ca aliati

      • donquijote spune:

        Daca dam un pic ceasurile inapoi am zice ca nici ceea ce am numit o vreme URSS n-ar mai fi existat. SUA s-au straduit destul de mult sa salveze URSS, totusi. Dar, vorba dumneavoastra: si-au permis.

  10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Cum se prezintă geografia Chinei în raport cu cea americană?

    Zona interioară din sudul Chinei este pur și simplu prea accidentată pentru ca să poată fi locuită de o populație largă. De aceea, există numai orașe pe coasta sudică a Chinei.

    În zona interioară din nordul Chinei, principala problemă geografică este lipsa unui fluviu important care să atragă investiții serioase. Asta înseamnă că, pentru a crea o arie locuibilă și sustenabilă, totul trebuie să fie subvenționat. Trebuie subvenționate traseele rutiere. Trebuie subvenționate termocentralele. Practic, trebuie subvenționată crearea unor întregi orașe. Principalul efect al acestei geografii nefavorabile este că orice marfă produsă în nordul Chinei nu este competitivă, în termeni de costuri, cu produse similare din zona litorală. Ca să mențină orașele nordice într-o stare relevantă, guvernul chinez trebui să dubleze regimul de subvenționare din zonă. Acest proces nu a dat rezultate deloc, așa că China s-a îndreptat către un stil de creștere economică, pe care președintele Xi l-a numit „Mao 2.0” (mai multe detalii vor apărea într-un articol viitor)

  11. victor L spune:

    Si daca au bani isi pot permite:
    “Pentagonul cere un buget de patru ori mai mare pentru prezenţa americană în Europa, pentru a descuraja Rusia”.

  12. donquijote spune:

    Peste toata geologia si geografia, care existau acolo de sute de mii de ani si unde mai traiau si niste populatii nu tocmai mici, totusi, factorul hotarator au fost acei oameni care au venit hotarati sa reuseasca sa construiasca, parasindu-si un mod de viata bun/rau croit de de sute de ani pentru a incepe un alt fel de viata, intr-un alt fel de organizare, intr-un alt fel de stat, pana la urma. Gradul de motivare mediu, pentru orice actiune intreprinsa este mult mai mare decat in orice alta zona geologica si geografica si implicit gradul de reusita este mai mare. Si uitea asa, o natiune cu o istorie de doar douasute de ani (ca sa-l parafrazez pe un clasic inca in viata) ne da lectii de democratie, a devenit o superputere si domina lumea.

  13. KisseLeV spune:

    Ca entitate, UE a continuat să deţină în 2013 cea mai ridicată pondere în comerţul
    internaţional cu bunuri, în pofida diminuării treptate a acesteia: 33% din total!
    Una din cele mai extinsa retea de canale navigabile (intregul an) interne (folosite intensiv) se afla pe teritoriul UE de azi – unde functioneaza si cea mai mare economie a lumii!
    https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ee.html
    Waterways: 41,009 km (19,312 km used for commerce; Saint Lawrence Seaway of 3,769 km, including the Saint Lawrence River of 3,058 km, is shared with Canada) (2012 -> LOCUL5)
    …UE today: 53,384 km (2013)
    COUNTRY COMPARISON :: WATERWAYS
    https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2093rank.html#us
    Iar Ambasada SUA e tot pe Kisseleff, vis-a-vis de sediul PSD&Ambasada rusa, pe Barda Lui Mihai VitezuL si coada iepei Lui!

    Deci, diferenta e data de CLIMA care permite o agricultura eficienta, inainte de orice altceva, si o folosire corespunzatoare a cailor de navigatie, aproape intreaga tara si pop traind la latitudini de sub 50 grade!
    (in USA porturile ingheata doar in Alaska – iata si de ce Odesa era cel mai mare port al ditamai URSS.

  14. Bibelu spune:

    Chestia asta cu fracturarea…
    Una,peste alta, pare ca ne-a scapat de pericolul hegemoniei rusesti… Ba mai mult, pare ca este cheia de bolta care va duce la colapsarea unui stat ca Rusia… (si nici pentru arabi nu pare prea bine!). O tehnologie care rapune satrapi.. si opreste razboaie!!!

  15. ernest hemingway spune:

    Dle Cranganu,

    de unde ati luat statistica cu senalele navigabile ca in CIA facts clasamentul mondial e cu totul altul

    http://www.indexmundi.com/map/?t=0&v=116&r=xx&l=fr

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Am indicat sursa în nota 2. Cei 28.000 km indicați în text se referă la cel mai mare sistem hidrografic interconectat din SUA (Mississippi-Misouri). Cifra respectivă nu ia în considerare existența altor sisteme navigabile mai mici: fluviile Hudson și Columbia, de exemplu.

  16. o femeie spune:

    Alt argumente din inceputurile SUA:
    -oamenii au ajuns aici avand o a 2a sansa, asa ca au facut tot posibilul sa nu o rateze. Multi oameni sunt paria, multi au fugit de oropsiti sau de foame, dar toti sunt luptatori si cu speranta de viata, si nu capul plecat.
    -oamenii care au ajuns aici nu au platit pentru pamant, pur si simplu l-au luat de-a gata, au pus tzarush si …declarat la primarie.
    -sclavia le-a adus multi oameni, dar mai mult de 50% din populatie a fost om liber, cu pamant ( comparativ cu tara noastra unde la marea secularizare jumatate din tara era a bisericilor ortodoxe romane si cea grecesti si multi iobagi si robi acolo, in rest mare parte ale boierilor, astfel ca la anul 1860 doar 10-20% din romani stiau carte si aveau ceva pamant)
    - clima. Oamenii nu s-au asezat in prima parte in zona de inghet.
    - zone vaste nelocuite, virgine: animale pt vanat, paduri la discretie, pamanturi fertile, minereuri neexploatate – europa nu mai are asta de la Traian incoace….

    Actual, scoala lor urmareste nu volum de informatie ci capacitate de folosire si lucru in echipa, management. Da, e complet opusul scolii romanesti ce copie pe cea franceza unde e multa teorie.

    • victor L spune:

      despre asta este vorba in articol, despre avantajul “geografiei și geologiei”.
      Si, normal, despre folosirea “cu cap”.
      – “nu au platit pentru pamant, pur si simplu l-au luat de-a gata, au pus tzarush si …declarat la primarie.”
      Pai, cum crezi ca s-a facut si pe actualul teritoriu al Romaniei de catre strabunii mei si ai tai?
      Crezi ca erau primarii si acum 1000-2000 de ani si li s-a repartizat contra cost?
      Putina imaginatie :P

      • donquijote spune:

        Pai, a fost cam asa: strabunii mei si ai doamnei “o femeie” (nu stiu ai dumneavoastra ce descendenta au) au fost nevoiti sa-si valideze actele de proprietate la stapanii locali – întotdeauna au fost altii inainte, de la gelu, menumorut si glad sau si mai si, chiar de la burebista cel care a taiat viile dar era cel mai tare dac din lume si din univers…
        Oamenii aia care au intemeiat SUA, si-au luat lumea in cap – au rupt-o cu Burebista, cu Arthur sau cu Wilhelm sau cu mai stiu eu cine, si au plecat de pe pamantul pe care l-au primit de la cei pomeniti mai sus si, in carute sau pe cal, sau pe jos, au infipt steagul si s-au facut stapani pe noul pamant, decisi sa reziste sau sa moara. Au facut ambele, dar bineinteles noi avem de a face numai cu cei care au rezistat. Ca sa intelegi asta, trebuie sa inmultest cu o mie, cu un milion, greutatea cu care te-ai rupt de satul natal ca sa pleci doar in orasul apropiat si nsa nu mai stai zi de zi cu ai tai.
        Rezultatul esta cel pe care il vedem si n-avem decat sa contestam o mie de ani suprematia Americii, dar in realitate este ceea ce a putut cultura europeana sa distileze intr-un pamant nou. SUA nu ar fi existat fara cultura europeana, dar nu este neaparat o lucrare voluntara a culturii europene. Geografia si geologia locului au fost factori favorizanti, dar nu neaparat decisivi. Cred ca d-l Crânganu nu tine neaparat sa demonstreze absolut rolul factorilor ne-umani, doar ii marcheaza ca determinanti.

        • victor L spune:

          @ donquijote,
          daca ai citit atent ai fi observat scris “strabunii mei si…”
          Apoi, oricit ne-am ascunde, ca sa parafrazez “de la Râm ne tragem”, pai toti, si dottorele si academicianul de azi se trag din vatra stramoseasca a satelor. Si, in vremi uitate, si pe plaiurile Daciei s-a procedat ca in SUA: ai gasit un teren al nimanui, ai defrisat un teren de tufisuri si copaci si l-ai facut arabil. Mai usor cu “validarea actelor”, nici nu se stie ca stramosii mei si ai tai sa fi avut alfabet ori sa cunoasca scrierea mioritica. “Validarea” prin acte a venit mai tirziu. Pina atunci iti aparai terenul cu parul, toporul si coasa :P
          Apoi s-a facut colonizarea sasilor si svabilor, par egzamplu, caci erau terenuri suficiente.
          Drum lung, poveste cu ocolisuri ;)

          • donquijote spune:

            Diferenta este ca niciodata terenul nu era “al nimanui” .
            Tot ce era cuprins intre hotarele respective era de drept al stapanului tarii/tinutului, chiar daca nu exista cadastru, intabulare sau alta forma; întotdeauna se gasea un stapan care avea dreptul sa te scoata de pe pamantul ala pe care l-ai defrisat. Daca n-o facea, atunci se dovedea slab si il “mancau” ailalti sefi din tinuturile adiacente. Pana la urma din punctul tau de vedere era totuna- ceea ce nu a fost situatia din lumea noua. Un act putea fi si un semn pe o piatra ca pe teritoriul asta a fost mai greu cu hartia. Fiti sigur ca erau mijloace de a se stabill proprietatea de doua mii de ani încoace.

            Dar, ce are dottore cu asta? zau, lasati-l in durerea lui :) sau apelam la el ca la doctor in drept sa ne lumineze in speta asta?

    • o femeie spune:

      Stramosii mei au fost iobagi. Stra-strabunicul a fost improprietarit la sfarsitul celui primului razboi mondial cu 3 ha, ca veteran. Bunica avea inca 6 frati si nu a terminat decat 5 clase, a 6a nu – munceau la camp si mergeau la scoala dupa 15-30 octombrie – scoala era disconsiderata pt ca nimeni din satul de iobagi nu a avut contact cu asta; una din surori era complet analfabeta pt ca…nu a fost data la scoala.
      In perioada anilot 1500-1950 Moldova a fost stapanita de boieri si biserica; in oras erau si evrei si mestesugari. Flamanzi e la 20km de unde erau bunicii.
      Si asa a fost pt aprox 90% din oameni. Sa nu uitam ca robii aveau viata si mai dura.

      In zona de munte situatia difera, pt ca multi stra stramosi au fost razesi liberi.

      Vorbiti de intabulari si cadastre? nu au existat pt toate terenurile!!! o parte din pamant nu a reusit sa il recupereze bunicii pt ca…nu erau acte. Da, oficial e al nimanui, neoficial casa batraneasca a fost din tata in fiu lasata, si nimeni nu isi punea problema de acte la 1800-1900.

      Sa mai adaug inca un detaliu: inceputul recensamantului si numele de familie a venit o obligatie… pe la 1900. In targuri mai devreme, dar la sate marea parte a moldovei se numeste Aioanei, Acatrinei etc.

      • ddutz spune:

        Asa am aflat si eu de unde vin numele astea ciudate: Avasilicai, Aioanei, etc.
        De la recensamantul de pe la 1900 si obligatia unui nume de familie.
        Ce inseamna maica, nume de familie? Pai, un nume pentru toti din casa ta. Pai, noi suntem ai lu’ mama Ioana si astilalti de alaturi ai tzatzei Tudora.
        Deci, voi sunteti Aioanei si ei Atudorei. Sa tineti minte, ca altfel platiti amenda.

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Venezuela a ajuns să importe petrol din Statele Unite

    Faptul că Venezuela importă petrol american este surprinzător (la prima vedere). Țara, cu conducători precum Chávez sau Madura, are rezerve confirmate de 298 miliarde barili. Asta înseamnă mai mult petrol decât Arabia Saudită, Rusia sau Iran și de opt ori mai mult decât Statele Unite.

    Dar, așa cum scris aici, țițeiul extras din Venezuela este foarte vâscos (ca pasta de dinți), plin de sulf (sour oil) și de aceea, foarte greu de rafinat. În consecință, cumpărătorii sunt puțini.

    Practic, soluția pentru Venezuela este să cumpere țiței de argilă american, ușor și fără sulf, pe care să-l amestece cu țițeiul local pentru a-l rafina mai lesnicios.

    Statele Unite au anulat în decembrie 2015 interdicția de export a țițeiului brut. Ca urmare, compania de stat venezueleană, PDVSA, s-a și instalat la coadă pentru cumpărături.

    În 2006, în cadrul Adunării Generale ONU, Hugo Chávez a declarat că Președintele George W. Bush, este „diavolul” care împrăștie fumuri de pucioasă.

    În 2016, datorită triumfului revoluției americane a argilelor, Venezuela stă la coadă pentru a-și diminua propria pucioasă din țițeiul național.

    Cine râde la urmă, râde mai bine…

    Oil-rich Venezuela is now importing U.S. oil

  18. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Statele Unite și energiile regenerabile – câteva cifre

    Energiile recuperabile au constituit cea mai mare porțiune din noile surse de energie instalate anul trecut în SUA.

    Constructorii au instalat 16 gigawați de energie regenearabilp în 2015, adică 68% din totalul noilor capacități de electricitatea. A fost al doilea an consecutiv când energia recuperabilă a depășit energia produsă de combustibilii fosili.

    Cea mai mare creștere provine de la fermele eoliene, cu 8,5 gigawați produși de noile turbine.

    Investițiile SUA în energie „curată” au crescut anul trecut la $56 miliarde, un salt de 7,5% față de anul 2014. Majoritatea investițiilor, $30,2 miliarde, au mers către energia solară. Investitorii au pompat $11,6 miliarde în energia eoliană și alți $11,1 miliarde în tehnologiile de îmbunătățire a rețelelor, creșterea eficienței, dezvoltarea unor sisteme de stocare și alte lucrări pentru un mai bun magament al folosirii electricității.

    Electricitatea produsă de termocentralele pe gaz a reprezentat 25% din noile capacități adăugate rețelei naționale. Circa o treime din toată electricitatea Statele Unite este acum generată de gazul natural, ajungînd la paritate cu electricitatea pe bază de cărbune.

    Un număr record de termocentrale pe cărbune au fost închise în 2015, cu o capacitate totală de 11 gigawați. Între timp, producția de gaze naturale prin fracturare hidraulică continuă să crească.

    Renewables Revolution Is Toppling the Dominance of Fossil Fuels in U.S. Power

  19. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Administrația Obama a propus o taxă de $10/baril de țiței pentru a finanța Sistemul de Transporturi Curate ale sec. al XXI-lea. Oficialii din asociațiile naționale de petrol și gaze au spus imediat că este o greșeală serioasă.

    Conform declarației ofiiciale de la Casa Albă, „planul Președintelui Obama va crește investițiile americane în infrastructura rutieră cu circa 50%, în timp ce reformarea investițiilor deja începute va contribui la reducerea poluării cu carbon, scăderea consumului de carburanți și crearea de noi locuri de muncă.

    Noua taxă pe țiței va încuraja inovația și poziția de lider al Americii în tehnologiile verzi pentru a ajuta la reformarea peisajului nostru rutier în deceniile următoare”.

    Noua taxă înseamnă că un plin de 15 galoane (57 litri) va costa cu cel puțin $3,75 mai mult în fiecare zi. De asemenea, vor fi afectați și oamenii care folosesc păcură pentru încăzirea locuințelor și motorină pentru autocamioane.

    Președintele Institutului American al Petrolului, Jack N. Gerard, vede diferit propunerea administrației Obama:

    „Casa Albă crede că americanii nu plătesc suficient pentru carburanți, așa că au propus o nouă taxă, care va crește prețul benzinei cu $0,25/gal, va dăuna consumatorilor care se bucură de prețurile scăzute ale energiei, și va inversa emergența Americii drept liderul energetic global.

    Pe drumul său de părăsire a Biroului Oval, Președintele Obama și-a propus să facă America mai puțin competitivă.”

  20. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Transport fluvial vs. transport rutier în SUA

    Prețul de transport al unui container metalic/milă în 2014:

    - pe fluviu: $0,17
    - pe autostradă: $2,40 (presupunând că se folosesc cele mai eficiente autocamioane cu remorcă)

    Deși sistemul de autostrăzi al SUA acoperă doar un sfert din traficul rutier anual, costul anual de întreținere este de $160 miliarde (vezi și comentariul meu precedent)

    În contrast, The Army Corps of Engineers au avut, în 2014, un buget de numai $2,7 miliarde pentru întreținea tuturor căilor navigabile interne din SUA. Întreținerea transportului oceanic este zero.

    Dacă adăugăm costurile asociate cu transporturile rutiere – $100 miliarde/an pentru asigurare, $130 miliarde pentru construirea a 110.000 benzinării, plus sume necunoscute pentru lanțul global de resurse necesare producerii de autovehicule și pentru serviciile rutiere, rezultă că, practic, raportul dintre transportul rutier și cel pe apă nu mai este de 13:1, cum am scris inițial, ci de 40:1 în zonele de câmpii și de 70:1 în zonele înalte, puțin populate.

  21. ion adrian spune:

    Super putere = acel stat care are mjloacele economce si militare sa intretina o armata ce pote lovi eficient oriunde in lume si are si un sistem democratic care sa o faca sa fe impacata cu proprii cetateni. Doar USA corespunde definitiei si daca s-ar uni ar putea fi si UE.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)