Home » Global / Europa »Idei si solutii »Politica & Doctrine »Sinteze » Citesti:

Drumul spre un capitalism decent (3) – Regăsirea echilibrelor

Theophyle octombrie 8, 2010 Global / Europa, Idei si solutii, Politica & Doctrine, Sinteze
10 comentarii 1,661 Vizualizari

Criza actuala nu a fost un eveniment inevitabil, numele ei este “lipsa de responsabilitate”. Majoritatea motivatiilor negative bazate pe elemente  geopolitice au fost inexistente in declansarea acestei crize. Asa cum comunismul a cazut din lipsa lui de compatibilitate cu necesitatile societatii umane asa va cadea si capitalismul fiduciar. In nici un caz nu m-am transformat in socialist, Doamne fereste, capitalismul a fost si va ramane singurul sistem viabil de la Fenicieni si pana in zilele noastre. Societatea umana nu mai poate tolera nici capitalismul fiduciar, asa cum l-am descoperit, cum nu a mai putut tolera comunismul.

Capitalismul-fiduciar este promotorul primei etape a acestei crize. Acest capitalism-fiduciar   a creat valori inexistente pentru a sustrage bani existenti si a-i transforma in valori finite (adevarate, stabile), insusindu-le. In afara incompatibilitatii cu nevoile societatii, ambele sisteme – comunismul si capitalismul-fiduciar -  au la baza o singura ipoteza existentiala, minciuna si propaganda masiva.

Cine crede ca aceasta criza, declansata de capitalismul-fiduciar, s-a terminat greseste amarnic. Omenirea a intrat in a doua etapa a crizei, poate si mai grea decat prima. Etapa in care statele au devenit amenintate de faliment. Aceasta noua etapa o putem numi “criza datoriilor suverane”, mai putin dependenta  de capitalismul fiduciar; singura legatura ar fi ca acest capitalism a facilitat intrarea statelor in impas (vezi legaturile oneroase ale economiei grecesti cu capitalismul fiduciar, care a mascat datoriile de loc noi ale Greciei pana la insolventa lor). O a treia etapa ne pandeste dupa colt si se numeste “conflictul monetar modial.” (Vezi articolul colegului Dragos Popa). Personal sper ca intelepciunea statelor va prevala.

“Criza datoriilor suverane” era iminenta! Ea a fost generata de dezechilibrul dintre supra-productia unor state fata de supra-consumul altora. Intr-un cuvant, chinezii si nemtii au fabricat si grecii, spaniolii si altii au cumparat, bazandu-se pe niste venituri care au ramas pe vine. Chinejii si germanii au acceptat indatorarea si au primit in loc de bani adevarati “cuvantul de onoare” al acestor state, adica hartii care s-au dovedit fara valoare.

Vreau ca toti prietenii socialisti sa inteleaga – capitalismul nu a murit, ci el va trebui sa se curete de rezidurile lacomiei si ale non-valorilor fiduciare.  Cea mai mare putere capitalista (in devenire) din lume este un stat comunist, China. Capitalismul NU este si NU a fost niciodata o oranduire sociala. De la sclavagism si pana in zilele comunismului chinez, capitalismul a fost un sistem economic, care niciodata nu va avea inlocuitor. Capitalismul a fost si va fi si in viitor promotorul progresului.

Acum ce? Am dovedit, sau mai bine zis realitatea a dovedit ca democratia lipsita de institutiile statului capabile sa o apere  are limite serioase – dependenta totala de “inocenta” maselor si vointa  liderilor lor, “democrati-populisti”.

Singura sansa a Romaniei de a ocupa un loc respectabil in Europa a fost confiscata de privatizarea frauduloasa si clientelara a resurselor nationale. Noul echilibru va fi creat de statele care au, produc fabricate si comercializeaza materii prime, satelor producatoare. Noile privatizari trebuie gandite serios si facute transparent. Sunt sigur ca si “noua democratie” va fi foarte diferita de cea existenta, din nefericire pe noi ne va vizita peste doua generatii. Alternative politice in situatia electoratului existent sunt putin probabile, de altele Dumnezeu sa ne fereasca!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Dragos Popa Dragos Popa spune:

    Teophyle: Dragos…ca Dan e celalalt :-) :-)

  2. Andrzej spune:

    Salut!
    Eu cred ca dezechilibrul nu a fost incurajat de vreo ideologie anume ci de lacomie a celor care voiau mai multi bani castigati usor si de cele mai multe ori fraudulos(banci, fonduri de investitii) si cei care voiau mai multe bunuri decat le permitea castigul prin munca cinstita, o frenezie nebunesaca intretinandu-se reciproc precum focul si aerul, uitand ca doar cumpatarea si munca staruitoare pot aduce economii trainice.
    Singurii care au castigat au fost speculatorii care au profitat de lacomia tuturor(bancheri si investitori) in detrimentul naivilor (masa depunatorilor si investitorilor)care s-au trezit spoliati, si care spre deosebire de cei dintai nu au beneficiat de asigurari fiind singurii care au pus la bataie tot si au pierdut tot.

  3. Andrzej spune:

    Cat priveste statele numite generic si nejustificat “piggs”, Grecia, Portugalia, Irlanda, iar mai nou Spania, cred ca tot cupiditatea investitorilor avizi de castiguri rapide cu o rata oscena de randament este imputabila. In toate aceste state economia a fost perturbata de injectii masive de capital,( au injectat suplimente nutritionale nu hrana adevarata- investitii cinstite cu proiectie de crestere sanatoasa in viitor) care au trecut dincolo de orice reguli instituind o singura regula: castiga rapid si dispari. Pentru a atinge acest deziderat major nimeni nu s-a sinchisit de legi sau moralitate. Acolo unde au gasit portite pentru fraudarea legiii le-au folosit, unde nu au folosit dinamita zpargand ziduri .
    Din acesta perspectiva eu i-as numii pigs pe cei care au infulecat totul uitand ca ceva este mai important decat apetitul lor salbatic cei care muncesc ca ei sa aiba ce infuleca.

  4. Andrzej spune:

    Romania de azi nu mai are ca atuuri decat pozitia sa strategica momentan importanta si mana de lucru relativ ieftina fata de media europeana. Din pacate in 20 de ani nimeni din cei care vremelnic au fost la putere nu a inteles ca aceste avantaje sunt ocazii de a profita pentru a consolida atuurile momentane prin educatie ca investitie pe termen mediu si lung in avantajul cetatenilor.Foarte curand Romania nu va mai apartine romanilor care oricum se imputineaza din cauza emigratiei dar si a vanzarii locului de sub casa pentru un televizor la care sa se chiombeasca tamp la idioti asemenea lui ba chiar mai idioti , o bere si un kil de malai.

  5. Andrzej spune:

    Vorba d-lui prof. Neagu Djuvara, in curand vom fi minoritari in propria tara, si ca sa parafrazez un alt mare concetatean, cred ca o sa fim inghesuiti in doua judete (nu Covasna si Harghita, probabil in sudul Olteniei) inconjurati de ziduri inalte, unii vor fi fiind posesorii permiselor de munca undeva in Bucuresti sau Brasov……

  6. [...] P.S. Postare noua si pe Contributors.ro [...]

  7. Bogdan P spune:

    Lucrurile nu sunt chiar aşa de simple domnule Theophyle. E bine să fii un stat producător (un stat exportator ca Germania sau China), dar nu toată lumea poate să fie, pentru că după cum spune printre alţii domnul Rajan, nu putem exporta cu toţii spre Marte.

    http://www.project-syndicate.org/commentary/rajan10/English

    Numărul de ţări de pe planetă este finit, iar dacă unele sunt exportatoare alte trebuie să fie în mod forţat importatoare. Modelul economic al unui stat este mult mai dependent de politică decât se crede (deşi puţini ştiu că de fapt băncile centrale conduc statele, iar nu doar guvernele). Exemple sunt o grămadă: confortul unei zone euro neinflaţioniste şi a devaluării implicite a euro faţă de cum ar fi marca germană dacă nu ar exista euro pentru Germania, exportul sistematic de devize străine ale Chinei şi Japoniei care le permit să rămână competitive şi implicit exportatoare. La fel, nu e nimic rău în sine să fii o ţară importatoare pentru o perioadă: oamenii au acces la produse noi şi la tehnici noi şi viaţa li se îmbunătăţeşte. E adevărat în schimb că banii care intră în ţară ca efect al deficitului de cont comercial trebuie folosiţi cu cap şi nu daţi pe credite şi pe speculaţii imobiliare. Observăm cu toţii limitele modelelor noastre economice de până acum, şi ajungem la concluzia că de fapt ţările ar trebui, pe termen lung, să facă tot ce pot pentru a nu fi nici exportatoare, nici importatoare.

    Aceasta este limita globalizării, şi implicit limita Statului şi a democraţiei. Politica deformează echilibrele economice care s-ar stabili pe o piaţă liberă. Când piaţa eşuează justement din cauza intervenţiei arbitrare a politicului, nu mai putem da vina pe capitalism. Este evident că politicul nu poate şi nu trebuie să dispară, dar orice raţionament trebuie să plece de la ideea că intervenţia face rău echilibrului şi făcută doar în măsura în care efectele ei nefericite sunt contrabalansate de efectele ei pozitive. Politicul trebuie să îşi găsească o nouă formă. Cooperarea internaţională este acum mai mult decât o banală vorbă “de lemn”, ci este una dintre priorităţile politice ale tuturor statelor de pe planetă. Problema e că suntem puşi în situaţia aceasta, de a fi forţaţi să colaborăm la nivel macroeconomic, doar de puţin timp (în jur de 10 ani practic şi relaţiile s-au dezvoltat puternic pe parcursul crizei)

    Ce e neplăcut cu economia este că e inevitabilă, nu te poţi ascunde de ea. E un “adevăr care deranjează”.

    P.S. Trebuie insitat, încă o dată, că Germania nu este un model. Este o întâmplare a zonei euro, care le-a creat condiţiile perfecte ca să existe şi a sistemului lor social şi politic, fibra statului fiind concepută să facă tot ce e posibil pentru avantajarea industriei naţionale. Inclusiv, dacă e să o spunem pe aia dreaptă, a băncilor lor corupte care au împrumutat străini insolvenţi ca să cumpere Mercedesuri, ca să aibă Deutschland cu ce să se mândrească. Când străinii insolvenţi au dat faliment, şi băncile au dat faliment. Sunt uluit cum de oamenii preferă să privească modelul german ignorând complet sistemul financiar, unul în care imixtiunile politicului aduc mai mult a China şi Rusia decât a Europa. Nu zic că alţii sunt sfinţi (slavă Domnului, Franţa şi SUA ultraconsumeriste nu sunt exemple). Toată lumea are o bucăţică de responsabilitate şi va fi foarte greu să ne înţelegem cu toţii între noi.

    Ochii aţintiţi spre summit-ul FMI

  8. Rookie spune:

    Băncile corupte din Germania nu au creditat străinii insolvenţi spre mândria Germaniei exportatoare. Băncile corupte au cumpărat produse toxice americane, din pură lăcomie. Sistemul de bonusuri din bănci a dus la această lăcomie, nu sprijinirea exporturilor. E adevărat că Germania e un mare exportator, dar asta are la bază calitatea autentică a produselor, nu doar sprijinul băncilor şi al statului, cum ar proceda România.

    Domeniul feroviar mi s-a părut un foarte bun exemplu: materialul rulant pe care-l exportă Germania este net inferior, atât calitativ, cât şi cantitativ, celui care circulă pe căile ferate germane. Pe româneşte spus, străinii n-au bani să cumpere ce-şi permit nemţii la ei acasă. Iar cu Mercedes-urile e la fel, ceea ce exportă nu se compară cu ceea ce folosesc ei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)