Home » Energie »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Gazele de sist in Romania, El Dorado neconventional sau vaca de muls?

Valentina Ivan septembrie 24, 2012 Energie, Global / Europa, Sinteze
30 comentarii 1,749 Vizualizari

România are puţine cunoştinţe despre resursele disponibile, calitatea sau localizarea zonelor cu potenţial. Cantitatea de gaze de şist care poate fi extrasă în mod economic şi sustenabil este necunoscută. Energy Information Administration estimează rezervele comune de gaze de şist ale României, Bulgariei şi Ungariei la 538 miliarde de metri cubi de gaz, insă nu se cunoaşte cantitate de resursele neconvenţionale pe care ţara le deţine. Aceste evaluări au fost realizate pe baza similarităţii geologice cu unele formaţiuni din SUA sau cu alte ţări pentru care există date, insă perspectivele dezvoltării gazelor de şist în România rămân ipotetice în acest moment având în vedere că sunt necesare rezultatele investigaţiilor geologice, ale fazei de explorare.

Reprezintă însă o certitudine faptul că România este dependentă de combustibili fosili în a-şi acoperi consumul de energie. Producţia internă (10.9 miliarde de metri cubi) în 2010 a acoperit peste 80% din consum (13.3 miliarde de metri cubi), restul  venind din importuri din Rusia. Consumul de gaz natural a fluctuat între 2000 şi 2010 în jurul unei medii de 16.4 miliarde de metri cubi de gaz înregistrând în 2006 cea mai mare pondere a gazelor din import, de 34% în a acoperi consumul. Este de aşteptat ca până în 2030, consumul anual de gaz să ajungă la 20 miliarde metri cubi, timp in care resursele de gaz ale ţării se vor diminua considerabil, poate chiar epuiza… Perspectivele acoperirii necesarului vizează în momentul de faţă diversificarea surselor de import de gaz prin conducta Nabucco ce va transporta către Europa gazul produs în Azerbaijdan sau descoperirea de noi resurse precum cele din Marea Neagră explorate de Petrom şi ExxonMobil.

Semne de la Uniunea Europeana şi agenda guvernului Ponta

Ţările membre UE au dreptul de a-şi stabili mixul energetic, de a alege între sursele de energie şi condiţiile de exploatare ale acestora, oferind astfel Uniunii Europe un mecanism de pârghii limitat asupra politicilor ţărilor în domeniul energiei. În momentul de faţă UE are trei mari obiective în domeniul energiei, reducerea emisiilor de gaze, creşterea ponderei resurselor regenerabile în balanţa energetică şi promovarea eficienţei energetice. Exploatarea resurselor neconvenţionale nu este încă înscrisă pe agenda UE, însă gazele de şist au potenţialul de a asigura securitatea energetică şi de a reduce emisiile de dioxid de carbon care reprezintă principale preocupări. Un raport comandat de Comisia Europeană în 2011 arată că legislaţia de mediu europeană poate fi aplicată pe parcursul tuturor fazelor de exploatare a resurselor neconvenţionale şi că legislaţiile tărilor membre în domeniul hidrocarburilor sunt acoperitoare, punctând faptul că nu este necesară o legislaţie specifică. Pe 19 septembrie, Comisia de mediu din cadrul Parlamentului European a afirmat că sprijină formularea unei noi legislaţii care să reglementeze intr-un mod mai strict activitatea de exploatare a gazelor de şist în timp ce colegii din Comisia de industrii şi energie a insistat pentru dreptul ţărilor membre de a decide asupra explorării şi exploatării gazelor de şist. Rezoluţiile ambelor comisii au nevoie de aprobarea în plenul Parlamentului, dezbateri ce se vor desfăşura în Octombrie. Incoerenţa la nivel european denotă faptul ca este improbabil ca UE sa aibă o poziţie unitară având în vedere că ţările nu au la dispoziţie acelaşi resurse şi îşi definesc strategiile energetice. Cu toate acestea, politicile de mediu vor conferi UE mai multe puteri asupra dezvoltării gazelor de şist prin impunerea de standarde de mediu în ceea ce priveşte de exemplu resursa de apă. Totodată, Parlamentul European sfătuieşte ţările membre să înveţe din experienţa SUA în exploatarea în mod eficient şi responsabil a resurselor neconvenţionale, folosind procese tehnologice cu impact redus asupra mediului şi tehnologii de bună practică.

Guvernul Ponta a impus în mai 2012 printr-o frază inclusă în programul de guvernare un moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor la nivel european privind impactul asupra mediului. Curând, guvernul va trebui sa ia o poziţie (alta decât “aşteptăm studii şi indicaţii”) în această privinţă având în vedere că semnele europene converg spre libera alegere în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist. Moratariul nu este justificat sau necesar dacă luăm în considerare următoarele. În primul rând, faza de explorare, cea în care aflăm resursele disponibile nu implică folosirea fracturării hidraulică. În al doilea rând, există divergenţe de opinie în literatura de specialitate cu privire la impactul asupra mediului şi nu s-a formulat un consens clar în această privinţă datorită implicării mai multor părţi interesate care fie au de pierdut, fie de câştigat şi datorită stadiului incipient al exploatării care nu poate oferi studii concludente. Majoritatea studiilor din SUA arată că procedul de fracturare hidraulică nu are un efect direct asupra pânzei freatice, ci mai degrabă problemele de cimentare a sondelor de gaz (aceleaşi dificultate întâlnită în sondarea tradiţională) sunt cele care reprezită un risc asupra mediului. Acestea pot fi contracarate prin progresul tehnologic, execuţie la o calitate înaltă şi standarde de siguranţă mai stricte. Impactul asupra mediului asociat dezvoltării gazelor de şist, ca de altfel al oricărei activităţi umane nu poate fi zero, aşa că guvernul trebuie să găsească un echilibru între riscuri şi beneficii. În al treilea rând, guvernul are la dispoziţie pârghiile necesare pentru a împiedica dezvoltarea prin multitudinea de avize necesare sau prin impunerea unor standarde de mediu mai stricte.

Ce putem învăţa de la modelul american de exploatare a resurselor neconventionale?

Practic, revoluţia gazelor de şist în SUA a reuşit să crească în mod semnificativ producţia de gaze, depăşind deja producţia Rusiei; să scadă preţurile la gaze, acestea fiind de 5 ori mai mici comparativ cu piaţa europeană; să dimuneze emisiile de dioxid de carbon şi să remodeleze piaţa de energie, anulând importurile de gaz petrolier lichefiat. Factorii care au contribuit la construirea acestui succes sunt următorii. În primul rând, Statele Unite ale Americii au fost foarte ferme în a evalua potenţialul resurselor. A fost nevoie de 20 de ani pentru evalua resursele disponibile cu ajutorul unor scutiri de taxe acordate companiilor angajate în procesul de explorare. In al doilea rând, tehnologia de fracturare hidraulică a fost imbunătăţită de-a lungul timpului, căutându-se soluţii cu impact redus asupra mediului. In al treilea rând, dezvoltarea resurselor neconvenţionale a beneficiat de consecvenţa forţelor politice implicate. Perspectivele părţilor interesate în procesul de exploatare au fost armonizate pentru a se atinge benefiicile economice cu un impact redus asupra mediului. Mai mult, a existat o rezistenţă mică din partea comunităţilor locale având în vedere că în SUA dreptul de propietate asupra resurselor subsolului revine proprietarilor de teren, nu statului ca în ţările europene. Locuitorii din zonele vizate primesc astfel redevenţe în schimbul dreptului de exploatare a resurselor. Dezvoltarea resurselor neconvenţionale a fost susţinută de reţeua de gaz disponibilă, de infrastructura locală, de industria de petrol şi gaze producătoare de echipamente necesare technologiei de fracturare hidraulică, dar şi de forţa de muncă calificată. De asemenea, modelul american de comunicare şi educare a publicului asupra avantajelor şi dezavantajelor, implicând toate părţile interesate a răspuns temerilor populaţiei oferind companiilor licenţa socială de operare.

Factorii care au construit povestea de success în SUA întâlnesc insă alte condiţii în România şi provocări majore rămân greu de depăşit: lipsa datelor geologice asupra resurselor disponibile, investiţiile semnificative necesare dezvoltării gazelor de şist, instabilitatea politică şi economică, neprielinică investiţiilor străine. Este discutabil dacă SUA pot reprezenta un model de urmat pentru România, iar deficienţele în modul de formulare a politicilor trebuie studiate pentru a evita repetiţia. Rămâne de văzut cum va răspunde guvernul Ponta, cel mai probabil după alegeri, mult aşteptatelor semne europene…

Articolul a fost scris pe baza concluziilor tezei de cercetare realizată în vara anului 2012 în cadrul University of Edinburgh.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. Daniel StPaul spune:

    Entuziasmul cu care e imbratisata the fracking technology in aceasta cercetare de teza suscita suspiciuni fie in ce priveste obiectivitatea, fie in ce priveste cuprinderea surselor bibliografice. Mi se pare cel putin riscant sa afirmi ca tehnologia are un impact de mediu redus cind aria vizind efectele sale circumscrie “environmental impacts, including contamination of ground water, risks to air quality, the migration of gases and hydraulic fracturing chemicals to the surface, surface contamination from spills and flowback“ ca si o mare probabilitate de “ health effects on the population“(desi tehnologia exista de zeci de ani, inca nu exista studii serioase in materie care sa probeze dimensiunea acestor efecte pe termen indelungat).

  2. cornel vilcu spune:

    Să vorbeşti despre o ‘poveste de succes’ a gazelor de şist în SUA mi se pare un act nu de investigare/ argumentare ştiinţifică, ci pur şi simplu de lobby. Jenant, mai mult decât jenant. Aveam ceva mai multă încredere în site-ul Contributors… de aici înainte voi fi mai circumspect. Money over people. Continuaţi în acest stil, şi cu siguranţă mă veţi transforma într-un militant de stânga…

    • Red spune:

      Corect, se strecoara si multe abureli cu iz de lobby, adica autori si autoare care arunca tot felul de generalitati gen “multe studii au aratat”

  3. lucid spune:

    Comentatori: datzi-va cu parerea numai dupa ce avetzi un minimum background in problema. Fracturarea hidraulica se foloseste de cateva zeci de ani in subsolul patriei si nimeni nu a simtzit vreun cutremur in zona sau vreo panza freatica (aia de unde se scoate apa de baut) contaminata – e suficient sa compari cele cateva zeci de metri adancime ai panzei freatice cu cele cateva mii de metri unde se gasesc hidrocarburile. Iar chestia cu studiul efectelor asupra sanatatzii oamenilor pe timp lung e o gugumanie: ori asteptzi trei-patru generatzii, ceea ce pune capat ideii de exploatare, ori “simulezi” accelerand posibilele efecte, ceea ce e criminal. Asa ca e “drobul de sare” versus o sursa de energie care poate contribui la independentza energetica a tzarii. Cat despre acum bine-cunoscutzii eco-nazi care nu vor nici minierit nici exploatari de hidrocarburi, daca nu le place “contributors” au cale libera spre marele partid ecologisto-uslinos al unui specimen valvoi-barbos greu de catalogat dpdv al sanatatzii mentale.

    • Daniel StPaul spune:

      Domnule, refuz sa cred ca nu veti fi fiind Duhul Sfint ori cel putin vreun elf (altfel, s-ar putea sa va fie pe potriva : cine zice, lui isi zice, desi, asta e exclus, cunoscuta fiind omnicompetenta din posesie-va, de la psihobotanica la poezie astrala, de la teologie vermiculara la politologie trogloditica etc.). Am sa va desenez, calligrammatic – cu smerenie recunosc, cam liniar) niste note-observatii la bunul simt gingas deversat de Marimea voastra mai sus:

      - cu acumenul si simtul antreprenorial ce va locuieste, poate n-ar strica, data fiind competenta recunoscuta, sa patentati -eventual impreuna cu autoarea insemnarii- stilul lobbyis-obiectiv de cercetare doctorala .

      -sa va inseninati ca, desi econazistii i-au imbrobodit pe mai toti politicienii sa interzica azbestul (azbestosul) exploatarea lui istorica avind pe lipsa de constiinta un minim de un milion de cancere pulmonare, uite, inca viiaza un inalt iq de independenta si lumina ce vegheza la continuarea exploatarii lui intr-o tara civilizata (Quebec-Canada).

      - in acceasi tara, tv-ul public arata imagini de apocalisa cu peisaje imbunatatite de exploatarea sisturilor bituminoase si , impartial, impartaseste reclamele companiilor implicate in ea care iilumineaza pe intunericiti in ce priveste binefacerile economice si de mediu pe care ea le revarsa, revarsa , revarsa .

      – aveti dreptate sa fiti pissed-off pe econazistii care, de exemplu, i-au determinat pe cei de la Vale Inco (cu o nesfirsita dira de lumina ecologica pe urme in mai toata lumea) sa renunte, in Noua Caledonie, la imensele bazine de decantare din exploatarea nickelului si sa construiasca o conducta deversind milioane de litri de solutii cu tot felul de benefice saruri minerale la vreo 30 km in ocean.

      - sint un meliorist si, in general, am incredere in bunul simt al celor ce sint pusi sa administreze interesele poporului (aci incap conciliabule…) pina apar , cu tot dinadinsul, iluminati , de teapa-va, si-atunci vad verde si-mi vine sa scot pistolul (ori pistilul ? ) econazist.

      -cu empatie, daca nu mi-o veti lua in nume de rau, poate veti da auscultare si bietei vezici biliare ce va tot ia pe dinainte; altminterea, avurati prea multa atentie din parte-mi (carele mai degraba as fi folosit vorbe nastratinesti spre concizia si exactitatea mesajului). Sa dormiti bine!

    • Paul spune:

      In principiu sunt de acord cu argumetele dumneavoastra cu conditia sa se aplica principiul poluatorul plateste 100%. De exemplu: s-a produs un accident si s-a crapat o teava la 10 km sub pamant si a fost infestata panza freatica, atunci poluatorul plateste tuturor celor care ii va afecta accidentul respectiv. Peste 3 ani ajung apele infestate la suprafata si un oras nu mai poate folosi apa respectiva, poluatorul plateste. Nu mai poate folosi apa la irigat, poluatorul plateste. Este afectata fauna si flora dintr-un rau, poluatorul plateste. S-a imbolnavit cineva dupa ce a consumat apa respectiva, poluatorul plateste etc. Iar sumele sa nu fie hotarate de ce nu stiu agentie guvernamentala, ci in urma unui proces in justitie (chiar daca firma respectiva are aviz de mediu).

  4. leeview spune:

    Ati atacat un subiect foarte “fierbinte” care naste patimi de ambele parti, dovada comentariile acide, aprope jignitoare la adresa “celuilalt”.

    Totusi, pentru a nu fi atacata de “lobby-sm” (articolul fiind totusi destul de echilibrat si informativ) cred ca ar trebui chiar incepand din titlu sa aratati ca exista doua viziuni total diferite si nu o singura viziune cu doua nuante.

    “Eldorado neconventional sau vaca de muls” induce ideea ca exploatarea gazelor de sist poate aduce doar bunastare. Acest aspect nu satisface cealalta parte ( mai eco ca sa spun asa) ce considera exploatarea periculoasa.

    “Eldorado neconventional sau Cernobal in mijlocul Romaniei” ori “vaca nebuna sau vaca de muls” ar fi fost niste titluri mai echilibrate.

    Asa, chiar dupa ce am citit articolul ( care e mult mai echilibrat decat titlul) tot nu m-am putut abtine sa nu ma uit inca odata in parte din dreapat sus a paginii, unde apare o mica biografie a autorului.

    • Prostu' satului spune:

      Elegant mesaj. In lipsa unui disclaimer, e bine si-asa. Si, leeview, ce-ai descoperit acolo unde te-ai uitat, in coltisorul cu pricina?
      @Cornel Vilcu. Nu exagerati. Exact cum spune leeview, articolul e destul de echilibrat, cel putin in raport cu titlul si mai ales cu articolul de-acum vreo doua luni al Otiliei Nutu; e citat mai sus, cel cu un titlu cat se poate de lamuritor asupra continutului, “Gazul de șist. A fi sau a nu fi dependenți de Rusia”.
      Se vede de altfel, dupa unele stangacii de limbaj, ca articolul de fata e traducerea unui text in engleza.
      @Paul. Treaba sta cam asa cu principiul asta, PPP, care e departe de a fi un panaceu; e mai bun decat nimic, desigur, dar nici pe departe nu rezolva totul.
      In modul cel mai general, el are mai mult un rol de descurajare a poluatorului, lovindu-l la portofel, decat de rezolvare a problemei create. Adesea, problema nu mai poate fi, de fapt, rezolvata cu adevarat.
      Bunaoara, cu nu chiar atat de multi ani in urma, niste baieti la fel de aroganti ca @lucid mai sus, au considerat ca “chestia cu studiul efectelor asupra sanatatii oamenilor pe timp lung e o gugumanie”, i-au convins si pe altii, si-au bagat mare cu niste alte chestii inofensive gen DDT sau thalidomida si-or mai fi multe zeci pe lista.
      E oribil ce spun, dar daca la 10 ani dupa aia lui @lucid i s-ar fi nascut un copil retardat, sau fara brate, poate ca s-ar fi gandit mai mult inainte de a considera astfel de “chestii” o gugumanie. Tu esti de parere ca o compensatie financiara tip PPP “rezolva” o astfel de problema, ne spalam pe maini si back to business as usual?
      Doi, revenind la subiect, o panza freatica o data contaminata este practic o resursa pierduta, compromisa, distrusa practic pentru totdeauna in raport cu existenta umana. Daca stie cineva (eventual autoarea, sau specialistul @lucid) cum se poate curata apa contaminata din panza freatica, as fi foarte interesat sa aflu cat mai multe lucruri despre asta. Daca nu se poate, atunci ori ii relochezi pe aia de-acolo, ori le cumperi apa din alta parte (crescand astfel pretul apei SI PENTRU ALTII, din alte zone, ca parca asa zice legea aia cu cererea si oferta).
      Trei, riscul e si el unul de foarte lunga durata, practic pentru eternitate. Cimentarea aia a sondei poate sa crape, iar camasile de otel sa se corodeze si distruga a doua zi dupa ce sonda e inchisa (la figurat vorbind, desigur), dar — paradoxal — daca oamenii isi fac bine treaba, e de presupus ca va dura mult, ani, poate zeci de ani. Cam ce sanse crezi ca va avea statul roman in 2050 sa obtina despagubiri de la compania X daca in urma deteriorarii sondelor vechi apa de pe urma careia traiesc amaratii aia din Vaslui este contaminata?
      Patru — asta, desigur, daca pana atunci mai exista compania cu pricina. Asta ca trimitere la o alta discutie celebra, in care o companie miniera, dupa ce o sa extraga tot ce e de extras, o sa mai cheltuie timp si bani vreme de vreo zece ani ca sa faca mediul bec.
      Cinci, astfel de pretentii ca acelea mentionate de tine vor fi, evident, contestate de poluator si se va ajunge la procese care vor dura ani, sau zeci de ani; asa se intampla intotdeauna. Intre timp, ce fac amaratii aia din Vaslui — se cara de-acolo (unde, pe banii cui?), sau aleg sa ramana si sa moara pe capete band apa contaminata, ca-n felul asta poate se rezolva si problema de la sine?
      Sase, in eventuala confruntare legala dintre taranii din Vaslui sau chiar dintre statul roman si unele dintre cele mai mari companii ale lumii, cam cine crezi tu ca ar putea avea castig de cauza? Realist vorbind, ai vreo indoiala ca, la o adica, intr-o tara ca Romania pana si legile ar putea fi “ajustate” corespunzator (cam la fel cum incercau cei doi distinsi senatori, Grebla si celalalt, mai deunazi sa modifice Legea Minelor)?

      @lucid. Daca nu ne-am mai fi intalnit pe niste site-uri exact pe subiectul asta, te-as fi banuit doar de ignoranta si implicit aroganta. Asa, sunt obligat sa constat inca o data cel putin reaua vointa, ca sa nu le zic pe sleau minciuna si tentativa de manipulare.
      Bunaoara, apa potabila a Barladului nun se extrage de la cateva zeci de metri, ci de la cca doua sute; in tot mai multe sate din zona se introduce apa curenta (UE sa traiasca) pompata, la fel, din puturi de mare adancime, sute de metri.
      Povestea cu miile de metri dintre stratul de sist si panza freatica e un vax pentru oricine a vazut, sau macar a auzit de vulcanii noroiosi, mofete, izvoare sulfuroase sau termale, dovezi limpezi ca lumina zilei ca fracturi ale scoartei care merg pana la mii de metri adancime exista in mod natural. Diferenta e ca, deocamdata, in acele adancuri nu exista inca deliciosul fracking fluid la presiuni de sute de atmosfere.
      Fracturarea hidraulica aplicata intr-adevar la sute si mii de sonde in Romania si-aiurea de zeci de ani se deosebeste net, cantitativ si mai ales calitativ, de ce ni se pregateste acum. Cantitativ pentru ca se aplica rar, la sonde indepartate intre ele si mai ales pe distante foarte scurte (implicand in ultima instanta volume de noroi de foraj cu 2-3 ordine de marime mai mici decat in frackingul de care vorbim) si calitativ pentru ca acel noroi de foraj “traditional” nu contine cocktailul de chimicale necesar in exploatarea gazelor de sist.

      Ca unul care te-am mai citit, mesajul tau nu ma mira; m-a dezamagit in schimb admin-ul Contributors, care din ce sute de comentarii se vor fi scris zilele astea pe-aici, l-a gasit taman pe-al tau demn de dat exemplu. Pesemne i-o fi placut atacul la persoana din final.

  5. smaranda spune:

    Multa demagogie in articol ex: “Reprezintă însă o certitudine faptul că România este dependentă de combustibili fosili..”.. si daca se va face exploatarea gazelor de sist se va da gaze pe gratis? Nu, pe bani grei la nivelul pietii.
    Faptul ca avem poate cel mai bun pamint pentru agricultura nu inseamna automat ca avem si alimente. Nu, sintem importatori de alimente si este o rusine.
    Alt ex: „Statele Unite ale Americii au fost foarte ferme în a evalua potenţialul resurselor”. Demagogie fara rusine. Praf de aruncat in ochii prostilor. Cine poate pune baza pe asemenea cifre? Cifrele adevarate sint secretele cele mai bine pazite.
    Alt ex: „ Locuitorii din zonele vizate primesc astfel redevenţe în schimbul dreptului de exploatare a resurselor”. Vreau sa stiu un singur exemplu in Romania unde un cetatean a incasat redevente. Unul. La Rosia Montana se vehiculeaza aceasi demagogie. Pacat.

    • Chianti spune:

      Doamna, vorbiti prostii mari cit casa, cu tot respectul pt orice interlocutor. Toti proprietarii de pamant din Dobrogea primesc bani pentru pamantul folosit de eoliene.

      Apoi da, Romania este dependenta de combustibilii fosili. Astazi Romania foloseste aproape 40-50% carbune si gaze naturale pentru energie electrica. Iarna, ca sa va incalziti, folositi gaze naturale, fie ca sunteti conectate la sisteme centralizate alimentate de centralele de cogenerare, fie ca folositi centrala proprie.

      In al treilea rand, in USA, pretul gazului pe piata wholesale este la $3/1000 m3. In 2005 era cam 14 dolari. Ia ghiciti ce s-a intimplat in SUA in perioada asta?

      Asa ca mai fugiti din calea teoriilor conspiratiilor si judecati cu capul (daca il aveti).

      • s spune:

        @ chianti. In general nu raspund persoanelor cu educatia neterminata. Dialogul presupune in primul rind discutie la obiect si nu atac la persoana. Lipsa argumentelor ori argumente din alta zona geografica este impardonabila. In Dobrogea propietari terenurilor primesc bani pentru ca generatoarele eoliene sint amplasate pe propietatea lor. Cum se poate defini propietarul gazului de sist in legislatia actuala in Romania?

        • Chianti spune:

          Daca vreti, ne putem compara educatia fara nici o problema din partea mea.

          As prefera insa sa vorbesc cu cineva care se pricepe si nu crede ca se pricepe. In Dobrogea proprietarii de pamant primesc bani, nu proprietarii vintului. Pe baza aceluiasi principiu, proprietarii loturilor unde o companie ar incerca sa exploreze/exploateze gazele de sist ar primi bani si nu proprietarul gazelor de sist.

          Si oricum statul roman (proprietarul drepturilor asupra resurselor) isi primeste banii din taxe si royalties.

          • Prostu' satului spune:

            Va certati si insultati degeaba, pentru ca discutia e “pe langa”.
            Articolul e destul de clar in aceasta privinta si subliniaza diferenta intre SUA (unde proprietarul terenului este SI PROPRIETARUL SUBSOLULUI, scuzati zbieretele) si Ro, unde nu esti decat proprietarul SUPRAFETEI terenului; ce e in subsol apartine statului.
            Iar ceea ce sugereaza autoarea (pe drept cuvant, as zice) e ca si-n Romania opozitia fata de gazele de sist ar fi fost mult mai mica daca dreptul de proprietate asupra bogatiilor subsolului revenea proprietarilor terenurilor.
            Exemplul cu eolienele e nepotrivit in contextul discutiei de-aici, din cel putin doua motive. Unu, pentru ca se refera la suprafete — in speta la cele ocupate de turbine, platforme, drumuri de acces, adica suprafete si implicit sume (foarte) mici in raport cu volumul afacerii.
            Doi, mici sau mari, aceste sume sunt rezultatul unor negocieri libere. Daca de exemplu Chianti-tulceanul, indiferent de compensatie, n-a vrut sa-i lase pe aia sa-si instaleze moristile, vb dispretuitoare a d-nei Nutu, pe terenurile lui, asta e, compania a trebuit sa inghita galusca si sa bata la alta usa. In vreme ce-n povestea asta cu gazele de sist, nu numai ca nu e vb practic de nicio compensatie pentru proprietarii de terenuri, dar nici macar nu-i intreaba nimeni daca sunt de acord sau nu.

          • fLoreign spune:

            Ramane problema rezumata in celebra replica “I drink your milkshake!” din filmul “There will be blood”
            Cu alte cuvinte, chiar daca putul vertical se afla la 5 km de terenul meu, forajul in adancime este orizontal si de fapt iese la suprafata gazul de sub terenul meu, iar eu nu am semnat nici un contract de redeventa cu compania extractoare.

            • Prostu' satului spune:

              INDIFERENT unde e putul vertical, ORICUM nu semnati cu compania un astfel de contract. Redeventele sunt ale statului (in Romania), nu ale proprietarului terenului, nu stiu cum s-o spun mai clar de-atat.
              Ce veti semna (ca proprietar al celor cateva hectare pe care se amplaseaza platforma de foraj, echipamentele aferente, cisternele, drumurile etc.) va fi un contract de inchiriere a terenului respectiv.
              Chiria, e limpede, va fi (relativ) mica, pentru ca daca va incapatanati sa faceti calcule prea laborioase despre cate “le iese” lor si ce firimituri primiti dvs., oamenii isi pot lesne lua catrafusele si muta la 200 de metri mai incolo, unde gasesc un vecin mai intelegator sau doar mai naiv. Din punctul acesta de vedere, o astfel de exploatare e mai simpla decat problema eolienelor mentionate de Chianti mai sus, in sensul ca acestea din urma (eolienele adica) sunt mult mai dependente de o anumita pozitie in teren.
              Chiria, sigur, va fi oricum (mult) mai mare decat ce-ati scoate de pe terenul acela exploatandu-l ca teren agricol, insa la ani-lumina distanta de ce-ar insemna redeventele.

  6. lucid spune:

    La adresa de mai jos putetzi citi o discutzie ampla contzinand si interventziile unor specialisti – ing. Calota – care poate fi utila cui vrea sa intzeleaga ce se intampla, cu conditzia sa nu fie deja fanatizat de terorismul eco, din aceeasi stirpe fanatico-”mesianica” precum salafistii sau ultra-ortodocsii mozaici care dau cu pietre in automobile de Shabath:
    http://www.criticatac.ro/13750/frack-off-chevron-co-semnat-romania-despre-gaze-de-sist-si-ce-ni-se-pregateste/

    • Prostu' satului spune:

      Postarile d-lui inginer sunt intr-adevar bune (in masura in care le pot eu intelege), la obiect, dar sufera de doua mari slabiciuni.
      Prima e, sa zicem, doar subiectiva — domnia sa e de o marlanie rar intalnita pe forumurile cu oarecari pretentii, probabil deprinsa pe acele santiere unde n-are parte decat de conversatia frusta, barbateasca, a muncitorilor petrolisti.
      A doua slabiciune este insa cat se poate de obiectiva — comentand acest subiect domnia sa are un conflict de interese cat casa. Cat de “naiv” trebuie sa fii ca sa poti crede ca un om care isi castiga existenta muncind (onest si competent, fara indoiala) pentru o firma care fractureaza hidraulic sonde ar putea gasi de cuviinta sa critice, in public si in nume propriu, industria si tehnologia de pe urma careia traieste???
      Asa stand lucrurile, nu stiu la ce ne mai complicam cu comentariile — n-ar fi mai bine sa rugam pe careva de la Chevron sa ne spuna cum devine chestiunea, ca doar ei stiu cel mai bine?

      • lucid spune:

        /// deci SPECIALISTII – fiind in “conflict de interese” – adica MUNCIND in specialitatea lor, nu trebuie sa fie luatzi in seama. Bolsevism imbecil cras, nu degeaba eco-nazi au fost finantzatzi la greu de urss, trebuie sa decida cei ca voi, fara nici o meserie si munca utila celorlaltzi. Ia spune, nu-i asa ca nu ai nici o tangentza cu ingineria geologica?
        Eu unul m-am saturat explicand zilele astea imbecililor care sustzin ca proiectul ELI de la Magurele – CEL MAI MARE PROIECT STIINTZIFIC DIN EUROPA DE EST – va transforma Romania in depozitul deseurilor nucleare europene, ca e vorba doar de cercetari privind visul alchimistilor – sa faci din plumb aur prin bombardare cu particule incarcate, pas cu pas de la un element la altul. Aici e vorba de transformarea pas cu pas a unui izotop radioactiv de viatza lunga intr-unul de viatza scurta, deci repede disparand, prin bombardari succesive cu protoni (sau alt ion) accelerati. Daca ar fi dupa eco-nazi ar trebui sa ne intoarcem in pestera.

        • Prostu' satului spune:

          Sunt tot mai suprins cum de admin-ul Contributors tolereaza astfel de mesaje. Incep sa pluteasca miasme de forum de tabloid si pe-aici.
          O sa trec peste prima parte a mesajului (pentru aia, exact ca si-n cazul d-lui inginer Calota, de vina nu sunteti domniile voastre, ci probabil mediul in care traiti si poate mamele care v-au dat drumul in lume inainte de absolvirea celor sapte ani regulamentari), precum si peste ultima parte, care este complet off-topic.
          O sa ma limitez la a face doua observatii. Prima, n-am spus defel ca unul ca dl. inginer n-ar trebui luat in seama; am spus doar ca n-ar trebui crezut orbeste, pe baza unicului considerent ca e specialist, atata vreme cat interesul sau evident (si legitim, desigur) este ca “treaba sa se faca”.
          La fel cum n-ar trebui crezuti orbeste nici d-na Georgeta Ionescu sau acel geolog din Barlad, imi scapa acum numele, care se numara printre opozantii cei mai indarjiti ai acestor proiecte – desi, nota bene, draga lucid, cu exceptia insinuarilor murdare si gratuite de genul celor pe care le faci si tu, nu rezulta de nicaieri ca acesti oameni ar avea ceva de castigat din NErealizarea proiectelor.
          A doua, da “m-ai prins”, felicitari, n-am nicio tangenta cu ingineria geologica – acces la dosare, ceva? Spre deosebire de tine care, inteleg, esti specialist atat in geologie, cat si in tehnologii de foraj, cat si in laseri de putere, cat si in acceleratoare de particule, fizica nucleara si, presupun, multe altele.
          Eu, tocmai pentru ca nu sunt nici pe departe specialist ma rezum la a pune intrebari si a face observatii pe care le consider de bun simt (OK, termenul nu e potrivit pentru tine, dar sunt sigur ca intelegi ce vreau sa spun), pe care le poate pricepe orice absolvent bun de liceu care n-a fost certat cu stiinta. Asa cum sunt cele din mesajul lung de mai sus.
          Din pacate, pentru ca la astfel de intrebari si observatii simple specialistii ca tine n-au raspunsuri, trec degraba la cele doua tipuri de argumente cunoscute inca din antichitate ca fiind complet irelevante intr-o dezbatere – argumentul “ad hominem” (mai pe intelesul tau, argumentul “ba pe-a matii”), respectiv argumentul autoritatii.
          Hai, pa. Sper ca adminul sa aiba macar atata decenta incat sa te opreasca inainte de-a trece la “four-letter words”.

  7. Iulian spune:

    Buna ziua.

    Stimata doamna, in articolul de mai sus afirmati ca:
    “revoluţia gazelor de şist în SUA a reuşit … să dimuneze emisiile de dioxid de carbon”.

    As dori mai multe detalii (eventual trimiteri bibliografice) legate de aceasta afirmatie.

    Va multumesc.

    • Constantin spune:

      Postez aici doar rezumatul (Abstract) unui recent articol publicat de profesoru Larry Cathles de la Cornell University
      ============================================================================
      Assessing the greenhouse impact of natural gas
      L. M. Cathles
      Department of Earth and Atmospheric Sciences, Cornell University, Ithaca, New York 14853, USA
      (lmc19@cornell.edu)

      published in
      Geochemistry, Geophysics, Geosystems, Volume 13, Number 6, 19 June 2012, Q06013, doi:10.1029/2012GC004032, ISSN: 1525-2027

      The global warming impact of substituting natural gas for coal and oil is currently in debate. We address this question here by comparing the reduction of greenhouse warming that would result from substituting gas for coal and some oil to the reduction which could be achieved by instead substituting zero carbon energy sources. We show that substitution of natural gas reduces global warming by 40% of that which could be attained by the substitution of zero carbon energy sources. At methane leakage rates that are 1% of production, which is similar to today’s probable leakage rate of 1.5% of production, the 40% benefit is realized as gas substitution occurs. For short transitions the leakage rate must be more than 10 to 15% of production for gas substitution not to reduce warming, and for longer transitions the leakage must be much greater. But even if the leakage was so high that the substitution was not of immediate benefit, the 40%-of-zero-carbon benefit
      would be realized shortly after methane emissions ceased because methane is removed quickly from the atmosphere whereas CO2 is not. The benefits of substitution are unaffected by heat exchange to the ocean. CO2 emissions are the key to anthropogenic climate change, and substituting gas reduces them by 40% of that possible by conversion to zero carbon energy sources. Gas substitution also reduces the rate at which
      zero carbon energy sources must eventually be introduced.

      • Prostu' satului spune:

        Interesant; sunt curios daca gasesc pe undeva articolul intreg (si daca, vb lui lucid, o sa fiu macar in stare sa-l inteleg).
        Insa am impresia ca articolul acesta e doar in parte relevant pentru intrebarea lui Iulian. El se refera la avantajele substituirii carbunelui si (partial) petrolului cu gaz natural dpdv al emisiilor de gaze cu efect de sera.
        Aceasta din urma e o problema globala, nu locala sau macar regionala. Mai clar, daca rezultatul faptului ca Europa ar extrage 100 miliarde de metri cubi de gaz de sist pe an este ca Rusia extrage cu 100 de miliarde mai putin, efectul cu privire STRICT la gaze cu efect de sera este cel mult zero (sunt ce-i drept si multe alte consideratii, carbunele e poluant in mai multe feluri, apoi sunt aspecte de geopolitica etc.).
        De fapt, s-ar putea sa fie chiar negativ pentru ca, spun multi (inclusiv, amuzant, o alta echipa de la Cornell, citata aici http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-13053040), extractia gazelor de sist produce mai multe gaze cu efect de sera (in esenta pierderi de gaz la exploatare) decat extractia gazului din zacaminte conventionale.
        Mie insa mi-a atras atentia altceva, anume graficul de-aici (guvernu’ american o fi si el vandut Gazpromului??? Parca poti sa stii, in zilele noastre orice e posibil…), http://www.eia.gov/dnav/ng/hist/n9140us2m.htm
        In opinia mea de ignorant, acest grafic pur si simplu spulbera argumentul conform caruia exploatarea gazelor de sist va conduce la scaderi ale pretului gazelor (in Europa in general si-n Romania in special) fie si macar pe departe comparabile cu cele din SUA.
        Pe langa forma lui amuzanta, cu acea cocoasa in mijlocul verii, graficul arata cum consumul de gaze naturale al Americii a ramas practic neschimbat de la inceputul anilor 2000 (de fapt, in ultimul deceniu n-a fost semnificativ mai mare decat chiar in anii ’70). In 2010 SUA au consumat un amarat de 2% in plus fata de 2000, si asta in ciuda revolutiei gazelor de sist si a scaderii abrupte a preturilor de cand acest tip de gaze au inceput sa conteze, pe la mijlocul deceniului trecut.
        Acest lucru cumva contraintuitiv provine dintr-o anumita rigiditate a economiei americane in materie de gaz natural. Indiferent de pret, economia nu poate absorbi (pe termen scurt si mediu) o cantitate suplimentara de gaz; vii brusc cu o supraproductie (gazele de sist) si consecinta imediata e prabusirea preturilor.
        Lucrurile stau cu totul altfel in Europa, unde apetitul insatiabil pentru gaz a fost constant tinut in sah de preturile mari ale gazului rusesc, insa cerere mare pentru gaz exista. Aparitia brusca a unei alte surse de gaz va duce cel mai probabil la o crestere a consumului si un echilibru al preturilor la un nivel ceva mai scazut, dar in niciun caz de enshpe ori mai scazut, cum spera unii. Cu atat mai mult cu cat gazul de sist ar urma sa devina important in Europa peste niste ani, destui… la vremea cand numai renuntarea Germaniei la nuclear va crea probabil o cerere suplimentara (si cat se poate de solvabila) de gaz.

        • Constantin spune:

          - “sunt curios daca gasesc pe undeva articolul intreg…” – aveti adresa de e-mail a profesorului Cathles; cereti si veti primi tot articolul;

          - “In opinia mea de ignorant…” – foarte corect va apreciati. Graficul pe care il indicati nu are nici “o cocoasa in mijlocul verii”. Daca puteti sa cititi cifrele din tabelul de sub grafic, veti observa usor ca peak-ul de consum este in fiecare an in ianuarie, nu in mijlocul verii. Tot restul comentariului dv. “nu este in chestie”. Maiorescu sfatuia pe unii ca dv: “A se slabi”. Iar Wittgenstein, in Tractatus Logico-Philosophicus (1922), are un alt sfat util: “Wovon man nicht sprechen kann, darüber muss man schweigen” (Ceea ce nu putem vorbi, trebuie sa tacem)

          • Ungureanu spune:

            A aparut si Constantin cu bolboroseli celebre, fara legatura cu subiectul sau cu realitatea.

          • Prostu' satului spune:

            Mda. Vad ca ploua cu pretentii pe-aici.
            Sa reformulez atunci, incercand o exprimare putin mai elevata. D-le Constantin, daca va mai uitati o data pe graficul indicat (de data asta cu atentie), o sa vedeti ca, in afara de maximul firesc, natural pentru o tara aflata in emisfera nordica, aparut in timpul iernii, mai exista un maxim local (nu cocoasa, ca nu e stiintific) prin iulie-august. E un fenomen consistent, nu un accident, apare an de an.
            Insa, ca sa nu ne contrazicem pe un aspect cu totul marginal (cine m-o fi pus s-o bag pe-aia cu cocoasa???), va sugerez sa faceti abstractie de prima parte a paragrafului incriminat, adica de “Pe langa forma lui amuzanta, cu acea cocoasa in mijlocul verii”. Incepeti lectura de la “graficul arata…”
            Sau, mai bine, priviti varianta anualizata a graficului, http://www.eia.gov/dnav/ng/hist/n9140us2A.htm, pentru ca la asta ma refeream de fapt, nu la variatiile lunare.
            Acu’ e bine? Acu’ intelegeti?
            In rest, intre unul care isi admite ignoranta si macar face niste eforturi sa priceapa si o gramada de experti auto-declarati, ce sa zic, fiecare alege pe cine vrea sa citeasca…

        • Chianti spune:

          Stimate domn Prostu’ Satului,

          Desi recunoasteti ca nu aveti idee despre ce vorbiti, totusi ati umplut pagina cu comentariile voastre. Banuiesc insa ca asta nu tine de cei 7 ani de acasa.

          D-voastra scrieti:

          “In opinia mea de ignorant, acest grafic pur si simplu spulbera argumentul conform caruia exploatarea gazelor de sist va conduce la scaderi ale pretului gazelor (in Europa in general si-n Romania in special) fie si macar pe departe comparabile cu cele din SUA.”

          In primul rind, d-voastra va uitati la un grafic al consumului lunar de gaze. Consumul de gaze prezinta sezonalitate (fapt evident dc urmariti formele repetitive ale curbei). Ca sa identificati trendul (ceea ce pare sa va intereseze), d-voastra ar trebui sa desezonalizati seria in timp, din punct de vedere statistic. Daca ati fi apasat pe butonul “Annual”, ati observa o crestere semnificativa din 1985 si in special din 2006 (care poate fi legat de exploatarea gazelor de sist in SUA).

          In al doilea rind, d-voastra credeti ca acest consum lunar poate creste spectaculos peste noapte. Aici aratati intr-adevar ca o persoana ignoranta. Singurul sector in care puteti inregistra o crestere spectaculoasa a consumului de gaze este cel al producerii de energie electrica (schimbarea tehnologiilor de pe carbune pe gaz – asta insemnand ca devine mai ieftin sa produci din gaze naturale decit din carbune). Insa in nici un caz o asemenea tendinta nu o vezi putea vedea pe consumul lunar dat fiind ca o centrala pe gaz se construieste cam in 4 ani in cel mai bun caz, cu toate avizele necesare.

          • Prostu' satului spune:

            Aveti perfecta dreptate. Comentariile (mele) lungi NU tin de cei sapte ani de-acasa, atata vreme cat 1) pe site nu sunt impuse, fie si informal, limite privind numarul de mesaje sau lungimea lor, 2) mesajele sunt la subiect si 3) sunt rezonabil de decente.
            Ca sa-l citez aproximativ pe cel mai prolific autor de-aici (probabil dl. Vlaston, ca altminteri si dl. Tismaneanu contribuie neobosit), daca dupa ce-ati citit 5-10-15 comentarii de-ale mele ati ajuns la concluzia ca sunt varza si pierdere de vreme, solutia e simpla. Nimic nu va impiedica — pe dvs., Constantin si probabil multi altii — sa treceti mai departe cand vedeti nick-ul meu.
            Altfel, la modul general, imi repet staruitoarea rugaminte facuta si lui lucid – straduiti-va sa nu mai folositi argumente ad hominem. Cat de ignorant sunt eu sau ce nick prefer sa folosesc sunt lucruri irelevante; ramaneti “la cestiune”.
            Asa; sper ca pe-asta am lamurit-o.
            Mai departe.
            Nu pareti sa aveti nevoie de lectii despre cum se interpreteaza un grafic si cat de lungi trebuie sa fie perioadele de timp analizate ca sa poti identifica un trend. Pe graficul anualizat putem discuta la nesfarsit si trage fiecare concluziile preferate (o stiti desigur pe-aia cu lies, damned lies…) – de ce sa ne uitam pe cinci ani si nu pe 10, de ce pe 15 si nu pe 30 (crestere de consum de 10% in ultimi 30 de ani) samd.
            Realitatea insa e aceeasi (si scutiti-ma va rog de indicatiile de a folosi datele anualizate, dupa care concluzionati ca sunt ignorant pe baza celor lunare) – cererea americana pentru gaz s-a dovedit in ultimii ani (de cand cu gazele de sist) a avea o mare rigiditate a cererii. Chiar si pe intervalul propus, cel mai “convenabil”, 2006-2011, avem o crestere de numai 12% a consumului, in conditiile in care pretul a scazut cu multe zeci de procente, 70-80% sau cate-or fi.
            Motivele sunt destul de limpezi, partial mentionate si de dvs., energy paradigm shift etc., dar nu asta e relevant.
            Ceea ce-am incercat eu sa arat, si subiectul asupra caruia speram sa comentati atat dvs., cat si Constantin, si eventual altii, era ca NU NE PUTEM ASTEPTA IN MOD REALIST LA SCADERI ASEMANATOARE DE PRETURI IN EUROPA/ROMANIA.
            Asta ca sa nu mai pomenim faptul ca, o data ce acel shift catre gaz va avea loc si in SUA, o data ce acele centrale vor fi construite, iar automobilistul american isi va schimba atitudinea fata de gaz, cererea va creste mult mai viguros… si preturile de azi vor deveni istorie.

  8. salvati-l pe lucid spune:

    salvati-l pe lucid, luati-i calculatorul !

  9. lucid spune:

    Desi nici macar nu au inceput activitatzile serioase de EXPLORARE a potentzialelor gaze de shist, deci nici macar nu stim daca exista rezerve economiceste exploatabile, obsedatzii “verzi” deja da-i si lupta, da-i si lupta pentru “prezervarea” bogatziilor subsolului scumpei patrii. Fara minierit de aur si cupru, fara extractzie de hidrocarburi, fara, fara, doar cu cules de zmeura si crescut ciuperci cum le recomanda celor din Rosia Montana. Daca traiesc in Romania ii potzi doar banui de saracime (cu duhul), dar daca sunt emigrantzi – de buna voie alegatori ai altei patrii – grija asta pentru sanatatea ecologica a Romaniei devine suspecta si gretzoasa. Pana una alta, Mechel vinde cele patru combinate – inclusiv Targoviste, care producea totusi OTZEL. Nici Mittal nu sta pe roze. Metroul e oprit, autostrazile la fel. Sunt curios ce le propun partidele (sau ma rog ce or fi) ecologiste – recent aliate cu uslinosii – disponibilizatzilor otzelari. Sigur palavre, palavre, palavre….

  10. True Blue spune:

    Domnule PRO SAT, nici cunostintele geologice : ) si nici cele de statistica economica nu-s de folos aici, patologically speaking. Doar atat: PUTINUL BUCURESTI VA MULTUMESTE PENTRU MODUL EXEMPLAR IN CARE LUPTATI, SI IN REAL SI IN VIRTUAL. SPERAM SA AVEM ONOAREA SA VA STRANGEM MANA INTR-O ZI. TOT RESPECTUL NOSTRU.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentina Ivan


Valentina Ivan

Valentina Ivan are o experienţă de 5 ani în consultanţă de afaceri publice si analiză de politici publice în energie, ICT, retail şi alcool la Candole Partners. A abosolvit... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)