Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Georgia la răscruce de visuri

Laura Bretea octombrie 5, 2012 Analize, Global / Europa
2 comentarii 1,521 Vizualizari

Partidul Președintelui georgian Saakașvili s-a prezentat la urne după opt ani de guvernare de succes, având ca atuuri faptul că guvernarea sa a fost perceput multă vreme ca una cvasi-occidentală și având sprijinul deschis al Statelor Unite și al Uniunii Europene. În ciuda acestor argumente, câștigătorii alegerilor de pe 1 octombrie 2012 au fost cei din partidul Visul Georgian, condus de rivalul Ivanișvili, un personaj caracterizat de mulți drept un demagog sprijinit de Rusia, fără experiență la guvernare. Ce semnifică acest rezultat pentru Georgia, atât pe plan intern cât și din perspectiva relațiilor sale externe?

Recentul scrutin georgian demonstrează faptul că democrația este bine instalată în fosta republică sovietică gruzină. În această privință, ca și în altele, Georgia seamănă tot mai mult cu statele candidate UE decât cu vecinele sale din Caucaz. Georgienii sunt deja la al doilea set de alegeri satisfăcătoare din punct de vedere organizatoric, partidele politice candidate având șanse aproximativ egale în timpul campaniei. Mai mult decât atât, rezultatul dovedește că cetățenii au înțeles mecanismul democratic mai bine chiar decât conducătorii lor. Răsturnându-l din fotoliul său confortabil pe un Mikheil Saakașvili cu tendințe autoritare, georgienii își asumă riscurile unei mari schimbări.

Saakașvili – elevul bun din Caucaz?

După ce a demisionat din partidul lui Șevardnadze, Saakașvili a înființat în 2001 partidul de opoziție, Mișcarea Națională Unificată (MNU), care, după Revoluția Rozelor din 2003 rămâne cel mai important partid georgian. Deși inițial platforma MNU era una de stânga – cu priorități ca mărirea pensiilor și ajutoarele sociale – partidul a progresat înspre ceea ce mulți georgieni consideră a fi „liberalism agresiv”. Performanțele guvernării MNU au fost lăudate de nenumărate ori de presa internațională și recent chiar de cea din România. O creștere economică de 7% în ultimii ani, eradicarea corupției la niveluri inferioare, o reformă reușită a poliției și vămilor, sunt realizări pe care le invidiază multe țări fost comuniste.

Cu toate acestea, georgienii au destule motive pentru a fi nemulțumiți de această guvernare și implicit pentru a-și dori o schimbare. În 2008, în timp ce televiziunile occidentale îl prezentau pe Saakașvili ca liderul tinerilor pro-vestici, acesta pierdea deja viteză în rândul intelectualilor, fiind de fapt susținut în mediul rural și de către funcționarii publici și alți angajați ai statului. La acel scrutin Saakașvili a obţinut 53% din voturi, dar s-a considerat trădat și şi-a intensificat vânătoarea împotriva opoziției. Criticile nu au întârziat. În rândul intelectualilor, Saakașvili este din ce în ce mai mult privit ca un despot, care folosește tot aparatul de stat împotriva opoziției, abuzând de media publică și încălcând libertățile presei private.

Conservatorii îl consideră pe Saakașvili o marionetă a Statelor Unite, care aplică tot ce i se dictează din Occident. Ei sunt nemulțumiți de atitudinea ostilă față de Biserica Ortodoxă din Georgia și de toleranța manifestă pentru minoritățile sexuale. Săracii se consideră abandonați, mai ales cei de vârstă mijlocie, care se adaptează cu greu realităților economiei de piață. Ei sunt nemulțumiți și de politica de dezvoltare a turismului, renovările din Tbilisi și alte orașe, proiectele de dezvoltare arhitecturală, de pe urma cărora cei mai săraci nu profită. La toate acestea se adaugă și revolta împotriva noilor îmbogățiți ai regimului Saakașvili. Așa cum o precizează multe publicații internaționale, corupția la nivel inferior a fost mult redusă în Georgia față de alte țări Est-europene, însă corupția la nivel înalt este la fel de răspândită ca și în celelalte state din regiune.

Majoritatea dominantă a georgienilor este nemulțumită de degradarea relațiilor cu Rusia. Saakașvili se arată neîndemânatic cu Rusia, încercând să inflameze spiritul anti-rus în Georgia, însă fără mare succes. Numeroși georgieni muncesc în Rusia, iar influența indirectă a Rusiei este evidentă. Deși condamnă acțiunile Rusiei în zonă, de exemplu prin refuzul tinerilor intelectuali de a mai vorbi rusă, totuși marea masă a georgienilor preferă o abordare pacifică a relațiilor cu marele vecin de la nord. Pe de altă parte, Saakașvili însuşi s-a simțit trădat de George Bush, atât în timpul războiului din 2008, cât și la Summit-ul de la București, atunci când, frustrat de refuzul aderării Georgiei la NATO, a distrus mobilierul unei camere de hotel din capitala noastră.

Astfel că, Bidzina Ivanișvili, opozantul lui Mişa (aşa cum este supranumit Preşedintele georgian), a profitat în aceste alegeri de un val de nemulțumire care îi atinge atât pe cei mai săraci, dar și electoratul din marile orașe, în special din capitala Tbilisi. Opt ani de guvernare au erodat popularitatea liderului Revoluției Rozelor și i-au accentuat defectele.

Ivanișvili – Visul Georgian?

Dar cine este miliardarul misterios care conduce coaliția câștigătoare, Visul Georgian? Bidzina Ivanișvili este cotat de revista Forbes ca deținătorul celei de-a 153 averi mondiale, iar The Economist spune că banii pe care îi deține sunt cât jumătate din PIB-ul Georgiei. Georgienii au pariat pe acest om de afaceri de succes despre care speră că nu are nevoie să mai sifoneze bani din rezervele statului și care deja și-a demonstrat abilitatea de manager.

Însă istoricul lui Ivanișvili nu justifică aceste speranțe, pentru că el își spală astăzi trecutul de oligarh al metalurgiei rusești. Mecena al artelor georgiene, el a cumpărat recent un Picasso cu 95 de milioane de euro, deși pictura fusese estimată la doar 60 de milioane. A finanțat cea mai mare biserică din Georgia și împarte bani în jurul său celor care îi cer. Ivanișvili promite să rezolve toate problemele Georgie în doi ani de zile ca prim ministru, după care spune că va demisiona. Marea întrebare este totuși dacă el poate gestiona economia georgiană, sau dacă se va rezuma la a plăti din buzunarul său pentru a mulțumi pe toată lumea.

Ce se schimbă?

Rezultatul alegerilor a adus cu sine o veste bună şi o veste mai puţin bună. Pe de o parte este faptul că alternanţa la putere şi acceptarea acesteia de către ambele tabere demonstrează faptul că Georgia s-a democratizat. Dacă în 2003 a fost nevoie de o revoluţie pentru a asigura respectarea rezultatelor, în Georgia anului 2012, jocul democratic pare a fi înţeles de toţi actorii. Acest lucru este cu atât mai important cu cât subiectul alegerilor georgiene provoca anxietate în capitalele lumii cu privire la orientarea pe care regimul politic al ţării urma să o aleagă. Existau temeri serioase faţă de o “putinizare” a Georgiei, iar ipoteza consecvenţei democratice părea destul de şubredă. Din acest punct de vedere, declaraţia post-scrutin a lui Mikheil Saakașvili în care acesta explică faptul că partidul său „se află în opoziţie pentru a prezerva ceea ce a construit în 8 ani” este una binevenită.

Pe de altă parte, funcţionarea cotidiană a sistemului politic nu va fi una uşoară. Preşedintele ţării rămâne până în toamna lui 2013 Saakașvili, în timp ce la guvernare va fi Visul Georgian, prim-ministru urmând a fi, cel mai probabil, Ivanişhvili. Coabitarea dintre cei doi se anunță foarte dificilă, cu atât mai mult cu cât rivalitatea între cei doi nu este doar una politică, ci mai ales una personală. Pe de o parte Ivanishvili l-a invitat pe Saakașvili să demisioneze. Pe de altă parte, guvernul lui Saakașvili i-a retras de curând naționalitatea georgiană opozantului său, iar gurile rele spun că acțiunea a fost intreprinsă pentru a-i pune bețe în roate potențialului candidat la prezidențiale. La fel, există numeroase zvonuri precum că Saakașvili și-ar dori un al treilea mandat, dar alți observatori sugerează că el va rămâne în umbră și, în mod ironic, va încerca să facă, după modelul rusesc, o rocadă cu primul său ministru.

Rămâne deci de văzut care va fi marja de acţiune politică de care va beneficia viitorul Prim-ministru. În orice caz, Ivanişhvili a promis că vor fi mai multe locuri de muncă, şcoli mai bune, un sistem de sănătate mai bine pus la punct şi dezvoltarea agriculturii. În campania electorală, Visul georgian a afirmat de asemenea că va asigura libertatea presei, dar şi tribunale independente.

Şi cum este văzută schimbarea din afara Georgiei?

La nivel european, declarația Comisiei Europene după alegeri a fost una standard, care felicita poporul georgian pentru participarea și spiritul său democratic, invitând la continuarea colaborării UE-Georgia. Însă, în spatele acestei declarații obiective, partidele georgiene au reușit să polarizeze partidele din interiorul Parlamentului European. Aliați cu ELDR (Liberalii şi Democraţii Europeni), reprezentanţii Visului Georgian au fost sprijiniţi vizibil, prin declaraţii şi evenimente, de către unii politicieni vestici. Graham Watson, preşedintele ELDR a fost primul de altfel care și-a felicitat aliaţii după alegeri, după ce în trecut avertizase de posibilele fraude ce ar fi putut fi comise de partidul lui Saakașhvili. De cealaltă parte a baricadei, mai mulţi lideri ai Partidului Popular European (PPE) au sprijinit mai mult sau mai puţin partidul MNU al liderul din Tbilisi.

Tot datorită acestei campanii externe, în Georgia au fost înregistrate 61 de organizaţii internaţionale de monitorizare electorală. În contextul în care controlul administraţiei era în mare măsură în mâinile partidului de guvernământ, o îngrijorare majoră pentru opoziţie erau posibilele fraudări, ori prezenţa masivă a observatorilor externi a dus la o zi electorală mult mai corectă decât multe previziuni iniţiale. Misiunea ODIHR/OSCE a avizat corectitudinea alegerilor, cu o declarație standard care pune Georgia pe lista democratizărilor de succes.

Dincolo de Europa, SUA, aliatul cel mai fidel al Georgiei a încercat o poziţie echilibrată, negând că ar fi susținut partidul lui Saakașvili. Statele Unite au tot interesul de a păstra relații bune cu Georgia, care a primit din 2004 până în prezent ajutoare financiare în valoare de 1,7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea economiei, turismului, dar și a forțelor armate. Deocamdata, Ivanișvili pare a fi deschis să colaboreze cu SUA, în discursul său de câștigător afirmând că prima sa vizită în străinătate, în calitate de prim ministru, va fi la Washington.

Premierul rus s-a grăbit să salute victoria opoziției în Georgia, spunând că nu poate decât să se bucure că pe scena politică georgiană vor fi forțe mai diverse și poate mai responsabile. În mod evident, nu e o efuziune democratică, ci felicitări ascunse pentru partidul lui Ivanişvili. La rândul său, câștigătorul a declarat într-o conferință de presă că nu va pregeta nici un efort pentru a îmbunătăți relațiile cu Rusia. Campania partidului lui Saakașvili a pus accentul des pe contradicția Occident – Rusia dintre cele două mari tabere. Ivanișvili își interpretează victoria ca un permis pentru o apropiere de Rusia. Ce rămâne de văzut este dacă nivelul de apropiere pe care și-l dorește Ivanișvili este același ca și cel dorit de georgieni. Va fi interesant de observat dacă Georgia va reuși să țină în echilibru relațiile diplomatice cu Rusia și Statele Unite, așa cum o face de exemplu Armenia.

Cutremurul din politica georgiană reprezintă cam același lucru pentru vecinii Georgiei și marii actori din zonă ca și pentru georgieni – o schimbare destul de riscantă la nivel înalt, dorința de îmbunătățire a relațiilor cu Rusia, poate chiar și de atenuare a influenței Statelor Unite. Georgia se află într-o etapă foarte importantă, iar această schimbare de direcție ar putea să dăuneze economiei sale. Cu toate acestea, modul în care Saakașvili a fost învins și felul în care acesta și-a recunoscut înfrângerea ne fac să fim optimiști cu privință la pârghiile pe care le au georgienii pentru a-și sancționa politicienii.

Articol semnat de Redactia Europuls

_________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. dorin valeriu spune:

    Articol foarte bun, cuprinzator si echilibrat. Felicitari !

  2. eu****** spune:

    Greu de spus incotro se va duce Georgia!
    Dar directia acestei tari cred ca este urmarita de foarte multi.

    Proba de foc in Georgia cred ca de abia acum urmeaza.
    Oare va rezista sau se va scufunda incet sub presiunea Rusiei?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Bretea


Laura Bretea

Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latin... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)