Home » Global / Europa »Interviu »Politica & Doctrine »crestin-democratie/conservatorism » Citesti:

INTERVIU Katja Leikert: Acei membri de frunte ai PSD care vorbesc despre Forumul German drept organizaţie continuatoare a nazismului ar trebui să-și dea demisia sau să fie demiși

contributors septembrie 16, 2018 Global / Europa, Interviu, Politica & Doctrine, crestin-democratie/conservatorism
5 comentarii 2,317 Vizualizari

Katja Leikert este vicelider al grupului parlamentar CDU/CSU in Bundestag, unde se ocupă de Afaceri Europene, Drepturile Omului și Ajutor Humanitar și de Afaceri Externe. Este poate cel mai avizat parlamentar al grupului CDU/CSU pe probleme europene. In perioada 18 -19 septembrie ea se va afla in Romania unde va avea avea întâlniri cu membri ai PNL – ca partid ce face parte din grupul PPE – cu  reprezentanți ai guvernului și președinției.

Katja Leikert (Fotograf, Tobias Koch)

V-ați întâlnit în luna mai cu o delegație a PNL, in Berlin. Vizita de acum in Romania vine în continuarea discuțiilor purtate atunci? Care sunt problemele pe care le veti aborda cu liderii PNL?

În calitate de vicelider de grup parlamentar, responsabil pentru afaceri europene, mă întâlnesc frecvent cu parteneri de discuţie din toată Europa, îndeosebi din cadrul partidelor noastre partenere. Pentru a duce Europa înainte împreună sunt necesare discuţii în persoană şi vizite reciproce.

În cadrul discuţiilor pe care le voi purta la Bucureşti doresc să mă informez cu privire la situaţia politică actuală la faţa locului. Totodată o temă importantă va fi Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene în primul semestru din 2019.

În ce constă colaborarea dintre CDU/CSU şi PNL? Există un interes politic real în Germania pentru România?

CDU/CSU şi PNL împărtăşesc obiectivul unei Europe libere şi puternice din punct de vedere economic. De aceea suntem împreună în Partidul Popular European (PPE). Avem frecvente schimburi de păreri despre cum putem să ne îndeplinim obiectivele comune – fiecare în propria ţară şi împreună în cadrul Uniunii Europene.

România este pentru noi un partener crucial într-o regiune dificilă în prezent. Ne bazăm pe o Românie puternică şi stabilă, care stimulează în vecinătatea sa democraţia şi statul de drept.

Recentele episoade in care un parlamentar roman insulta Germania sau faptul ca presedintelui Romaniei, etnic german, importanti politicieni din PSD ii deseneaza mustati a la Hitler si e facut nazist ar putea inrautati relatiile dintre Bucuresti si Berlin? Sau Germania si Romania vor continua business as usual, fara sa dea atentie acestor derapaje?

Aceste ieşiri sunt inacceptabile. Cine face aşa ceva se descalifică de la orice funcţie publică. Ar trebui să demisioneze sau să fie demis. La fel ar trebui să se întâmple când membri de frunte ai PSD vorbesc despre Forumul German drept organizaţie continuatoare a nazismului.

Aceste derapaje sunt receptate cu atenţie în Germania, dar şi în alte ţări. Ele afectează reputaţia României. Unii investitori germani s-ar putea chiar să se întrebe: să investesc acum în România, dacă eu sau angajaţii mei vor fi jigniţi în acest mod? Sau să merg mai degrabă într-o ţară vecină, în care mă simt respectat şi bine venit?

Zeci de mii de manifestanți ies in strada in Romania împotriva măsurilor luate de guvern, măsuri care lezeaza independența justiției și slabesc statul de drept.  Nu exista  protest la care să nu fie vazut steagul UE. Si totuși, comparativ cu anii trecuti, există impresia ca instituțiile europene nu mai reacționează cu aceeasi tărie la măsurile care se iau in România împotriva democrației și a independenței justiției. E România uitată de Europa? Sau, ca sa reformulez, este România mai puțin importantă pentru UE decât in anii trecuți?

Nu, nu împărtășesc această impresie. Europa se uită la România. Europa vede ameninţarea la adresa statului de drept şi Europa vede totodată şi cât de puternică este voinţa românilor de a apăra lucrurile pentru care le-au câștigat acum 30 de ani: libertate, democraţie şi stat de drept. Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE pentru România înseamnă şi că UE este în permanenţă bine informată – chiar şi atunci când România nu se regăseşte în titlurile din ziare.

România nu este încă o țară în care sa se fi impus un regim iliberal, dar se fac pași rapizi în această direcție. Cum ar trebui PPE sa trateze Romania si problemele ei?

Vedem probleme îndeosebi în sfera combaterii corupţiei.

Mai întâi trebuie noi toţi, români şi europeni, să ne uităm la acestea cu atenţie în mod constant. Inclusiv acestui scop serveşte vizita mea în România. Iar apoi trebuie să punem explicit în discuţie ce nu este compatibil cu valorile europene. Niciun guvern nu doreşte să i se reproşeze că este delăsător în privinţa combaterii corupţiei. Aceasta ar afecta reputaţia ţării şi economia, pentru că îi sperie pe investitori. În cele din urmă este afectat şi partidul de guvernământ, pentru că nimeni nu îşi doreşte să trăiască într-o ţară coruptă. De aceea opinia publică este o armă puternică. În cursul Preşedinţiei la Consiliul UE România va fi în atenţia Europei într-o manieră cum nu a mai văzut ţara de mulţi ani. Iar asta va ajuta România.

Mulți comentatori au semnalat o atitudine prea blandă a PPE fata de Fidesz, de-a lungul timpului. Deseori s-a spus ca e preferabil ”un dialog constructiv” cu Viktor Orban, in ciuda declaratiilor populiste si anti-europene ale premierului Ungariei. Aș menționa aici si relatia specială cu Putin si mai ales declaratiile de sprijin pentru ocuparea Crimeii de catre Rusia. Recenta ”alianta” dintre Viktor Orban si  Matteo Salvini va determina o atitudine mai severa fata de Fidesz in cadrul PPE? Care e pozitia CDU in legatura cu derapajele anti-democratice ale Fidesz?

Partidul Popular European cuprinde un spectru larg de partide. Acesta este un punct forte, însă creează uneori şi probleme. Pe de altă parte partidele noastre membre sunt totodată cel mai adesea partide de masă cu mai multe curente şi se deplasează de-a lungul anilor uneori mai degrabă spre centru, alteori mai în afară. Nu este nicio problemă, atâta timp cât nu se depăşeşte o anumită limită.

În prezent Fidesz nu ne face treaba mai uşoară şi mulţi din PPE îşi pierd răbdarea cu ei. Acest fapt s-a reflectat în votul referitor la procedura contra Ungariei privind statul de drept în Parlamentul European. Această procedură permite un dialog deschis, clar în privinţa subiectului, dar şi respectuos. Vrem să rămânem în dialog cu Fidesz, însă asta implică evident să avem şi un partener care să vrea acelaşi lucru.

Problema migratiei va domina campania electorala pentru alegerile europarlamentare. Este tema favorita a populistilor europeni si fara indoiala este si o tema importanta. Dar ea va acoperi alte teme, poate mai importante sau la fel de importante. Care ar fi in opinia dvs aceste teme europene importante pentru alegerile alegerile din 2019?

Migraţia va fi o temă a campaniei electorale în 2019. Dar ar fi greşit să vorbim doar despre asta. UE se află în faţa unor decizii importante: cum abordăm ameninţarea din partea Rusiei, mai ales în condiţiile în care Statele Unite transmit foarte clar că îşi vor reduce angajamentele? Trebuie aşadar să îmbunătăţim cooperarea în sfera apărării. Sau: cum asigurăm în mod durabil aprovizionarea cu energie, care reprezintă fundamentul şi condiţia prosperităţii noastre viitoare? Nu avem voie însă ca în această privinţă să devenim dependenţi de cei care nu ne doresc succesul şi trebuie totodată să tratăm cu delicateţe planeta noastră. Şi cadrul financiar multianual va fi în atenţia noastră în următoarele luni. Iar aici nu este vorba numai de bani, ci şi de decizii politice cu bătaie lungă pentru UE în deceniul următor.

Oare aceasta problema a migratiei va diviza PPE?  Există acest pericol?

Avem în cadrul familiei de partid viziuni parţial diferite cu privire la anumite măsuri, însă în esenţă suntem de aceeaşi părere: vrem să împiedicăm imigraţia ilegală. Vrem îndeosebi să împiedicăm ca oamenii să se înece în mare şi traficanţii să şi facă bani de pe urma lor. Însă vrem să respectăm propriile noastre standarde înalte privind umanitatea şi statul de drept, întrucât acestea sunt fundamentul valorilor europene. Nu este uşor, însă am progresat deja destul de bine. Clar este şi că povara trebuie purtată împreună. Migraţia nu trebuie să genereze certuri între partidele-surori din PPE, întrucât suntem în consens în privinţa obiectivului.

In Germania cum are de gand CDU/CSU sa contracareze discursul AfD cu privire la migratie?

AfD este un partid populist. Ei deformează realitatea şi oferă soluţii pretins simple, care nu ar putea funcţiona niciodată. Ceea ce mă dezgustă îndeosebi este perfidia cu care se vorbeşte despre oameni. Perfidia seamănă ură şi deschide astfel calea spre violenţă.

Populişti există peste tot, însă când aceştia au deodată mulţi adepţi, atunci este şi un semn că ceva nu a mers bine. Valul de migraţie din anii 2015 şi 2016 ne-a luat pe toţi prin surprindere şi cu siguranţă nu am putut reacţiona repede şi suficient de bine la toate provocările. De atunci am corectat multe, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Cu cât mai bine rezolvăm problemele fără a dramatiza situaţia, cu atât mai slabi vor deveni populiştii.

La intalnirea din iunie dintre cancelarul german si presedintele francez de la Meseberg au fost punctate mai multe obiective pentru reforma UE. Aceste obiective nu au fost insa insotite si de schitarea unor masuri concrete. Printre ele, se numară și constituirea unui buget al euro-zonei, paralel cu bugetul UE. Care mai este acum poziția Germaniei fata de acest buget al zonei euro? Cum va fi abordata problema in decembrie, avand in vedere o posibila scadere in popularitate a presedintelui Macron?

Succesul Europei este crucial pentru Germania. Iar în acest sens avem nevoie de buna cooperare între Germania şi Franţa. Suntem foarte bucuroşi că avem în preşedintele Macron un partener care vrea să ducă Europa mai departe. Aş prefera nici să nu mă gândesc cum ar fi fost dacă Marine Le Pen ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa.

Înţelegerile de la Meseberg sunt decizii de bază importante, care în parte trebuie elaborate mai în detaliu. Bugetul de investiţii al zonei euro nu va fi mare. Acesta poate genera impulsuri pentru consolidarea statelor membre euro mai slabe din punct de vedere economic.

Pentru tari ca Romania ce ar insemna crearea unui buget al eurozonei?

Dacă zonei euro îi merge bine profită de acest lucru toate statele membre UE. Sunt sigură că pentru România şi pentru firmele româneşti ar reprezenta o şansă dacă întărim capacitatea de investiţii în statele mai slabe din zona euro.

Iar apoi când euro va fi introdus şi în România un asemenea buget va contribui astfel încât primii paşi ai României cu moneda euro să fie şi mai de succes.

Are nevoie Europa cu adevarat de Nord Stream 2? Cancelarul Angela Merckel a recunoscut intr-o discutie cu presedinele ucrainean Petro Poroşenko implicatiile geopolitice ale acestui proiect.

Nici în grupul meu parlamentar nu există chiar un consens în această privinţă. Eu personal cred că securitatea energetică este o condiţie importantă pentru un viitor bun al Europei. Dar văd şi pagubele politice pe care le generează acest proiect în Europa Centrală şi de Est. Ţările de acolo întrucâtva nu au avut experienţe pozitive cu Rusia ca furnizor de energie şi nu vor ca influenţa Rusiei să crească şi mai mult. Trebuie să luăm în serios aceste îngrijorări.

Ce mesaj le transmiteți central si est-europenilor, deci și cetățenilor români, mereu suspiciosi fata de relatiile dintre Berlin si Moscova? Sau aceasta sensibilitate nu este inteleasa in Germania?

Ba da, această sensibilitate este văzută şi înţeleasă. Vrem o relaţie cât mai de parteneriat cu Rusia şi în aceste vremuri foarte grele. Dar Germania va fi întotdeauna un partener de nădejde pentru prietenii noştri din Europa Centrală şi de Est. Germania a impulsionat deschiderea UE spre est când alţii aveau încă mari îndoieli. Ne unesc multe, inclusiv revoluţiile de la 1989, care au permis ţării noastre reunificarea. (L.P.)

Katja Leikert a studiat științe politice, economie si statistici la  Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, Germania, și la Universitatea din Oslo, Norvegia, din 1995 până în 2001. În iulie 2003, a primit a bursă de la Comisia germano-americană Fulbright (Amherst, Massachusetts). Din mai până în iunie 2005 a câștigat o altă bursă de la German Marshall Fund. Între 2001 și 2006 a lucrat ca asistent de cercetare la Technische Universität Kaiserslautern, unde s-a specializat în domeniul relațiilor internaționale și al politicii externă și tot acolo și-a obținut doctoratul.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Mike spune:

    Nimic concret, nici o solutie pentru crizele care zguduie UE, doar o evaluare scurta a situatiei binecunoscute de la noi si din Europa. Nu-i mai intrebati pe liderii europeni ce solutii adopta pentru Romania deoarece raspunsul va fi acelasi: urmarim situatia si oricum exista MCV. Prin MCV UE nu poate rezolva problemele noastre si nu are nici o putere de-a rezolva problemele interne ale statelor.

  2. Kurt spune:

    Unde sunt contribuțile parlamentarilor PE din țară aici pe contributors? Care sunt candidații 2019? Cu care prioritate se prezintă la Bucureşti la preşedinția UE2019 aceşti delegați ai țării?

    …“… Eu personal cred că securitatea energetică este o condiţie importantă pentru un viitor bun al Europei. Dar văd şi pagubele politice pe care le generează acest proiect în Europa Centrală şi de Est. Ţările de acolo întrucâtva nu au avut experienţe pozitive cu Rusia ca furnizor de energie şi nu vor ca influenţa Rusiei să crească şi mai mult. Trebuie să luăm în serios aceste îngrijorări.… „….

    Fără astfel de interviuri cum află cititorii ce se întâmplă la Bruessel/PE, în alte parlamente? Gaz & petrol va rămâne încă 30- 50 de ani sursa primară de energie în transport etc. Economisire de energie la clădiri?
    Nu e nici o problemă pe malurile Dâmboviței dacă președinția e defăimata azi în vechi stil bolșevic? Nu derangează azi pe nimeni la București dacă „forumul (german)“ e declarat „nazist“ în stilul (procesul sașilor 1958 cu ani lungi de inchisoare: Wolf von Aichelbugr, Scherg, Birkner, Bergel, acuzați ca naziști) anilor 1945-1964? La Sibiu 1990- 2018 s-a văzut care e „politica“ forumului. Intrebări?
    Cum se pot obține azi investiții mari în industria 4.0 fără stat de drept credibil? Absența statului de drept azi o problemă arzătoare la București? Proiectul de țară … ….

  3. DanS spune:

    Salve,
    Intrebarile ‘grele’ au fost lasate la final – NS2 si relatia cu rusii; din pacate raspunsurile sunt blah blah blah, si mucles, voi astia mici. Lehamite…

  4. Cristi C spune:

    Dna Keikert nu știe nicio boabă de legislație românească. Pentru a recupera imobilele aparținând Grupului Etnic German, Forumul German a trebuit să se folosească de această prevedere legală:

    “Prin comunitatea minorităţilor naţionale se înţelege entitatea juridică de drept privat, constituită şi organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetăţenilor unei comunităţi ale unei minorităţi naţionale ce a deţinut în proprietate imobile preluate în mod abuziv şi care dovedeşte că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat“ (Legea 66/2004)

    Deci, FDGR a trebuit să demonstreze sau să pretindă că (și acum cităm din lege nu din altceva): “este continuatoarea recunoscută” a Grupului Etnic German.

    Este limpede? Bine. Să trecem mai departe. Dacă Grupul Etnic German a fost sau nu nazist, asta rămâne istoricilor să demonstreze sau au făcut-o deja. Dar un lucru este limpede: FDGR = GEG.

    • Kurt spune:

      In mod intenționat şi conştient de metoda de „diversiune comunistă mult folosită“ s-a lansat acum la PSD/guvern zvonul că FDGR e „nazist“.
      Forumul e creat pe baza legislației române după 1990. Nu există nici o continuitate (nu a existat 40 de ani decât acel „Sfat socialist al minorităților“ imupus de naționalcomunismul autohton. Sfatul era cureaua de trasmisiune al partidului PCR).
      Reguliile Forumului pot fi citite în STATUT şi sunt bine cunoscute de 29 de ani. Nu e nimic contra statului. Mai ales la Sibiu unde fostul Primar era membru şi a renunțat în momentul candidaturii la PNL şi Preşedinție. Atacul actual al PSD e de fapt parte din campania electorală pentru Preşedinția 2019 (Ponta: eu mândru român ortodox…. el „străinul“… … K.W.I.). Nu e nimic de demonstrat în relația cu o dafăimare, cu o minciună PSDistă.
      Metoda de „atac“ şi „defăimare“ s-a folosit la securitate până 1989. Tinerii scriitori din „Aktionsgruppe Banat“ auf fost acuzați 1974 la Timişoara ca „fascişti germani“ de securişti. William Totok a fost ținut la închisoare 1974-1975 peste 8 luni fără acuzație (Cartea. „Constrângerile memoriei“ redă evenimentele). Johann Lippet a documentat atacurile securiste (Das Leben einer Akte. Wunderhorn Verlag Heidelberg). Herta Müller a publicat „Die Akte Cristina“ şi „Patria mea a fost un sâmbure de măr“. O serie de publicații despre ataczurile securiste se găsesc şi sunt bine documentate. Gerhardt Csejka a fost mult timp la Bucureşti: Vexierspiegel Securitate .. Rumäniendeutsche Autoren im Visier des kommunistischen Geheimdienstes. Csejka, Gerhardt / Sienerth, Stefan (Der ehemalige Geheimdienst „Securitate“ hat während der kommunistischen Herrschaft in Rumänien zahlreiche Materialien über deutsche Literatur- und Kulturschaff ende im Land gesammelt. Dieser Band ist der Aufarbeitung gewidmet: Er beinhaltet Beiträge der internationalen Tagung „Deutsche Literatur in Rumänien im Spiegel und Zerrspiegel der Securitate- Akten“ 2009 am IKGS. Nach Einblicken in ihre Beobachtungsakten berichten nun bekannte deutsche Autoren aus Rumänien – Richard Wagner, Franz Hodjak, Joachim WittStock, Gerhardt Csejka, Johann Lippet, William Totok, Ernest Wichner, Horst Samson u. a. – über die Drangsalierungen… ….).
      Văd în aceste defăimări „continuitatea“ PCR/FSN/PSD cu metodele securiste /SRI. E numai una din continuitățile practicate de guvernul de „penali patrioți“ până azi.
      A. Pleşu descrie altfel minoritatea saşilor: sentimentul de apartenență, de la Sachsentreffen Dinkelsbühl/RFG.
      La centenar PSD se foloseşte de metode practicate de 73 de ani 1945-1989-2018, defăimare şi minciună. Cu succes electoral.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)