Home » Global / Europa » Citesti:

Moldova. Fragilitatea proiectului de tara si nevoia de europenizare

Denis Cenusa august 29, 2017 Global / Europa
3 comentarii 651 Vizualizari

Independența țării, celebrată pe 27 august, este cel mai potrivit moment pentru a evalua maturitatea societății și sustenabilitatea construcției statului. Disfuncționalitatea instituțiilor, coeziunea socială tot mai dispersată sau colonizarea instituțiilor democratice de către interesele obscure au produs o serie de fragilități sistemice. Deseori acestea sunt confundate de opinia publică cu starea de eșuare sau colaps al Moldovei ca stat independent. Nici pe de parte, această confuzie nu trebuie subestimată. Orice percepție se cristalizează în baza unor temeri concrete, rezultate din experiențe personale, deloc simple în realitățile cotidiene moldovene.

Sustenabilitatea proiectului de țară și migrația

Factorul major care alimentează percepția negativă față de sustenabilitatea țării pe termen lung este migrația, iar în particular cea a tinerilor. Anume aceasta diminuează certitudinea față de viitor. Posibil, tentația de a părăsi țara ar fi mai rezervată, dacă modalitățile de a abandona țara nu s-ar fi diversificat și simplificat atât de puternic în ultimii ani. Proximitatea de piața de muncă din Europa și urgentarea procesului de restabilire a relațiilor civile dintre cetățenii Moldovei cu România (redobândirea cetățeniei) reprezintă niște circumstanțe naturale care facilitează migrația. Cauzele obiective se regăsesc, totuși, în calitatea proastă a guvernării, incapacitatea economiei de a crea locuri de muncă bine plătite, dar și mai nou în învechirea fizică și morală a infrastructurii sociale și urbane la nivel local și central. Mutarea în țări mai prospere reprezintă pentru familiile tinere o investiție în viitorul copiilor.

Evident, migrația din Moldova este extrem de variată – de la permanentă, de regulă, spre Vest la cea sezonieră – tradițional în Rusia. Reducerea fluxurilor de remiteri indică, pe de o partea, starea anemică a economiei țărilor de unde moldovenii transferă bani acasă. Dar, pe de altă parte, aceste date semnalează faptul că migrația sezonieră ar pierde teren în favoarea celei permanente. (Vezi Tabelul)

Transferul de sume bănești din străinătate

2016 2015 2014
Total transferuri nete, milioane, USD 1,079.24 1,129.36 1,612.96
USD 278.97 306.25 383.64
EUR 410.77 390.48 384.77
RUB 8,034.07 13,276.51 19,057.74
Ponderea (%)
USD 28.3 29.5 25.4
EUR 46.1 41.7 33.5
RUB 12.2 21.2 32.4
MDL 13.4 7.6 8.7

Sursa: Banca Națională din Moldova

Emanciparea diasporei moldovenești vizavi de Moldova denotă anumite semne de integrare a moldovenilor în noile țări adoptive, dar și un interes energic pentru menținerea și avansarea legăturilor cu țara de origine după plecare. Acest lucru întărește argumentul că Moldova este într-o stare fragilă și necesită ajutor pentru a căpăta rezistență.

Chiar dacă contribuțiile practice ale diasporei (de exemplu, crowdfunding pentru proiecte sociale, proiecte de afaceri etc.) pot spori nivelul de încredere în proiectul de țară în rândul populației rămase, acestea nu trebuie să înlocuiască statul și guvernarea. Cele din urmă trebuie să fie îmbunătățite prin intermediul unui proces complex de reînnoire a clasei politice, inclusiv prin valorificarea potențialului uman al diasporei. Înlăturarea fragilităților din corpul statului depinde de viziunea strategică pentru țară și elita care trebuie să asigure realizarea acesteia. Viziunea strategică există și este înglobată în procesul de integrare europeană, lipsește însă o elită integră care să o implementeze necondiționat și plenar.

Europenizarea ca soluție pentru consolidarea proiectului de țară

Pe parcursul a 26 de ani de independență, moldovenii au cunoscut diferite viteze de integrare europeană propuse de către Uniunea Europeană. Cea mai avansată modalitate oferită până acum este Acordul de Asociere, care permite avansarea țării prin preluarea bunelor practici europene. Este cel mai ambițios proces, asumat vreodată de Moldova, care, implementat corect, la timp și integral, poate ameliora radical starea lucrurilor în țară.

Prin implementarea Acordului de Asociere, țara și societatea sunt supuse unui proces complicat de europenizare, care este ”cu succes” ocolit de către majoritatea absolută a partidelor politice. Anume din aceste considerente integrarea europeană este superficială și puternic asociată cu transpunerea mecanică a legislației europene. Tot acest lucru explică eșecurile statului de a folosi modelul european pentru a ridica standardele de viață și a descuraja astfel migrația.

Încorporarea agendei europene în viața cotidiană a moldovenilor poate avea loc doar dacă există suficient sprijin public. Sentimentele pro-europene au fost mereu mai puternice în rândul tinerilor. Cu toate acestea, percepția lor vizavi de UE s-a schimbat radical începând cu 2012, atunci când corupția politică legată de partidele pro-UE a început să abunde spațiul public.

Figura. Evoluția atitudinii tinerilor în vârstă de 18-29 ani cu privire la UE

Sursa: ipp.md

Cu posibilitatea de a pleca deschisă pentru oricine, tinerii moldoveni tind să se folosească de această oportunitate tot mai des, devenind astfel excluși din procesele politice care pot duce la corectarea lucrurilor în țară.

“Insulele” benefice pentru europenizarea țării se găsesc în părțile integre ale societății civile, mass-media și ale mediului de afaceri, care promovează și cer asigurarea valorilor europene – statul de drept, buna guvernare și drepturile omului. Aceste „insule” riscă să fie depopulate din cauza măsurilor restrictive planificate de către guvernare privind restricționarea finanțării externe.

Chiar și după trei ani de la semnarea Acordului de Asociere, integrarea europeană este o idee puternic incompatibilă cu agenda majorității partidelor politice, în particular a celor care guvernează țară. Opoziția extra-parlamentară este în proces de europenizare, dar încă nu a demonstrat că vrea să îmbrățișeze toate valorile europene, inclusiv pe cele care sunt incomode, periculoase și neatractive pentru societățile tradiționale. În asemenea condiții, apare riscul ca europenizarea Moldovei să fie susținută mai puternic de către UE decât de cetățenii moldoveni.

În loc de concluzie…

Procesul de europenizarea conține în sine ingredientele necesare pentru modernizarea țării și respectiv eliminarea fragilităților care face Moldova neatractivă pentru propriii săi cetățeni. Dar europenizarea nu poate fi realizată de către UE, ci cu ajutorul acesteia și de către clasa politică de la Chișinău.

Pe lângă faptul că migrația probează fuga moldovenilor de multiplele fragilități prezente în proiectul de țară, aceasta mai scoate la iveală și o provocare majoră cu care se confruntă Moldova și anume depopularea țării de susținătorii integrării europene. Pe de o parte, emigrează cetățenii care văd perspective clare în proximitatea de UE, iar, pe de altă parte, cei rămași în țara adoptă o poziție eurosceptică din cauza partidelor pro-UE care se dovedesc a fi corupte.

După 26 de ani de independență, Moldova încă poate recupera din oportunitățile de dezvoltare pierdute, dar numai dacă cetățenii reușesc să schimbe în mod calitativ clasa politică, astfel ca europenizarea țării să nu fie mimată, diluată, amânată sau în general abandonată. Cât de mult ar insista forțele pro-ruse, dar nu există în regiune alt model mai reușit de dezvoltare, pentru o țară interesată în democrație, decât prin instrumentele care alcătuiesc integrarea europeană.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Bunicul a făcut armata la Chișinău. Amintirea nu este atît de departe, numai două generații.

    … „….. Încorporarea agendei europene în viața cotidiană a moldovenilor poate avea loc doar dacă există suficient sprijin public. Sentimentele pro-europene au fost mereu mai puternice în rândul tinerilor. Cu toate acestea, percepția lor vizavi de UE s-a schimbat radical începând cu 2012, atunci când corupția politică legată de partidele pro-UE a început să abunde spațiul public…. „…..

    Să sperm că e așa. E.Macron a prezentat la București 2017 conceptul său de „reformare“ al UE27. Reformare poate înseamna pentru Moldova sprijin financiar dar cu o perioadă de tranziție mult mai lungă pînă la intare în UE. Reformarea UE se face numai în acord cu totț 27 parteneri în UE. Vot unanim înseamnă numitorul comun cel mai mic, cele mai mici posibilităti de integrare.
    Pentru extinderea UE în est-sudest, pentru aderarea atitor candidați: Macedonia, Kosovo, Bosnia-Hertegovina, Montenegro, Albania, Serbia, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia,etc. nu există un calendar precis. E. Macron urmărește 2017- 2022 de fapt UE cu două viteze, integrare mai mare și mai repede în zona EURO, fără ceilalți 8.
    Pentru Moldova rămîne incertitudinea cînd va putea intra în UE: peste 10 ani? Sau mai tîrziu?

    • in afara de Coreea de North si RDG, mai cunoasteti vreun alt stat membru ONU aflat in aceasta situatie, RESPECTIV... spune:

      Vreti sa spuneti Rep.Moldova, desigur, ca sa ne intelegem!
      Pentru ca cei mai multi moldoveni sunt deja in UE, avand si cetatenia europeana deoarece sunt cetateni romani de la crearea cetateniei romane.
      Nu vi se pare ciudat faptul ce cei mai multi moldoveni traiesc in Romania,respectiv in UE, si nu in Rep.Moldova si spatiul ex-sovietic?
      Probabil ca nu stiti asta, desi ma indoiesc, avand in vedere ca v-ar lipsi motivatia de a scrie pe aici, daca chiar n-ati sti lucrurile esentiale despre Romania, din care cauza faceti voit confuzia intre Rep.Moldova si MOLDOVA, moldoveni si cetatenii Rep.Moldova, urmarind niste scopuri, desigur – care insa ne deranjeaza pe noi, cei peste 5 milioane de moldoveni cetateni europeni = peste 1% din pop uniunii, la data.
      Ignorand aceasta, ne revelati nivelul de dezvoltare democratica concreta la care ati ajuns dupa doua razboaie mondiale initiate si pierdute, cu brio!, si episoadele de comunism si nazism aferente caderii in barbarie. Dupa cum s-a mai zis pe aici se pare ca nemtii au asemnea caderi istorice ciclic, deoarece structura interioara le-o cere.

  2. eu****** spune:

    Cred ca problema este de lidership – adica in a gasi acel lider care sa traga dupa el o masa din ce in ce mai mare. Mai este si o alta problema – odata ce apare liderul care misca masele, de indata Russia incepe atacul pentru compromiterea si denigrarea acelei persoane.

    Pana acum moldovenii au iesit mai mereu pe minus si si-au cam pierdut speranta.
    Un proiect de tara ar trebui sa le aduca credinta si pas cu pas, na ca am scris-o, etapa dupa etapa, apropierea si consolidarea drumului catre Europa.

    Ceea ce m-a intrigat a fost faptul ca ponderea USD a scazut relativ.
    Exact la fel s-a intamplat si in RO odata cu pregatirea pentru aderarea RO la UE. Nu cred ca este bine si lucrurile se vad: creste coruptia, scade increderea cetatenilor in schimbarea spre bine, samd.

    Tandemul USA_UE ar trebui sa fie functional si operational inainte si dupa intrarea in UE in orice tara care a facut parte din sistemul de influenta sovietic. Este nevoie de timp si de mai multa putere pentru a curata structurile de influentele rusesti.

    Cred ca oricand se poate face o paralela in Ro si Moldova – ref traseu urmat pentru pregatirea si aderarea efectiva la UE.

    Interesant articol – Multumesc!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau Citeste mai departe


E randul tau

...primul e termenul curent, din lat. culus. Cu ani în urmă, cineva i-a pus exact această întreb...

de: Funeriu

la "Întâmplări lingvistice triste, hazlii și puțin indecente. Astăzi despre spelling"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)