Home » Global / Europa »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Nevroticele defulari ale domnului Emil Constantinescu: Despre pizma si orbire

Vladimir Tismaneanu septembrie 18, 2012 Global / Europa, Politica & Doctrine, Societate/Life
61 comentarii 2,942 Vizualizari

Este infiorator de jenant sa vezi un om odinioara respectabil, ajuns la o varsta care ar trebui sa fie a intelepciunii, sustinand o sleahta de aventurieri iresponsabili. Este deprimant sa vezi un fost rector al Universitatii din Bucuresti refuzand sa spuna public ceea ce toti stim: ca premierul Ponta este un plagiator ordinar. Un plagiator care minte minut de minut, un Munchausen din Balcani. Ca El Crin este un demagog de ultima speta, combinatie de Hugo Chavez, Ostap Bender si Rica Venturiano. Ori macar sa taca, sa nu se expuna unui infinit ridicol defiland alaturi de aceste marionete ale lui Felix.

Un fost presedinte al Romaniei democratice are multe lucruri de facut: sa se angajeze in actiunile unor fundatii, sa promoveze cauza pacii pe plan international, sa-si scrie memoriile si cate altele. Un lucru pe care n-ar trebui sa-l faca este sa devina port-drapel al atacurilor impotriva unui presedinte in functiune, propagandist al fortelor care vor sa-l rastoarne, sa conteste, in compania acestora, statul de drept, sa participe la poluarea spatiului public si la dezinformarea Occidentului. Un fost presedinte care se respecta nu se deda unor defulari publice de genul epistolelor catre varii organisme europene in care oricine poate decela explozia unui ego hipertrofiat.

http://www.ziare.com/emil-constantinescu/presedinte/emil-constantinescu-i-a-scris-lui-schulz-despre-presiunile-lui-barroso-si-reding-asupra-romaniei-1189647

Din pacate, poate chiar mai intens decat Ion Iliescu, Emil Constantinescu a ales aceasta a doua postura, nociva pentru Cetate si comprimitatoare pentru el. Macar Iliescu se limiteaza la declaratii aiuritoare si la revarsarea veninului propagandistic pe blogul sau si in interviuri locale. Intepenit in obsesii tot mai auto-devorante, Emil Constantinescu risca sa faca apoplexie citind ce are de spus chiar mega-plagiatorul despre rolul lui Jose Manuel Barrose, cel denuntat de diversi aflatori in treaba pentru ca, in junete, a fost maoist si comunist (ca, de altfel, un ganditor precum Andre Glucksmann, unul dintre cei respectati exponenti ai spiritului anti-totalitar): ” Victor Ponta a reiterat faptul ca, in opinia sa, presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a fost corect si echilibrat acesta jucand ‘un rol de mediere foarte important pentru readucerea Romaniei la o situatie de normalitate’” (interviul din “Le Monde”, subl. mea). Azi, Ponta inca o mai critica pe Viviane Reding, “the bad cop”, maine ar fi in stare sa o glorifice.

A trecut ceva timp de cand am scris despre tristul caz al acestui om, Emil Constantinescu, care parea sa intruchipeze candva sperantele democratice ale cetatenilor Romaniei. Daca personajul s-ar fi ocupat in ultimii ani de binele tarii, nu de reglari de conturi, daca si-ar fi pastrat o demna tinuta de fost sef de stat, ar fi binemeritat respectul nostru, al celor care credem in norme si proceduri, in domnia legii. A optat insa in chip diferit, a devenit un actor intr-o piesa regizata de Felix si oamenii sai. Un actor secundar, un biet cabotin caruia i se ingaduie din cand in cand sa primeasca si el aplauzele “railor si famenilor” (Eminescu).

Am citit cu atentie scrisoarea deschisa adresata lui Emil Constantinescu de catre senatorul Radu F. Alexandru, scriitor, om politic si intelectual public. Iata un fragment: “Astăzi, urmare unei metamorfoze spirituale şi sufleteşti pe care nimeni nu şi-ar fi putut-o imagina, aţi trecut cu buretele peste obrazul atât de greu încercat de expectoraţiile ale căror ţintă a fost, v-aţi sutat răni ce natural nu s-ar fi închis niciodată şi v-aţi înrolat alături de foştii dumneavoastră calomniatori şi detractori, USL conferindu-vă sentimentul că, în sfârşit, puteţi da materialitate crezului politic care vă animă. În zelul pe care îl depuneţi aţi reuşit performanţa ca într-un timp foarte scurt să ştergeţi orice diferenţă între discursul dumneavoastră şi cele ale unui Crin Antonescu, Dan Voiculescu sau Victor Ponta, oameni ale căror prestaţie politică este privită cu o declarată reticenţă şi îngrijoare atât în cadrul instituţiilor UE cât şi la Casa Albă şi Departamentul de Stat.”

Acum trei ani, pe blogul meu, Angelo Mitchievici, admirabil prozator, istoric literar si critic de film, scria aceste randuri incarcate de o cumplita amaraciune:

“În mod aparent straniu, pot avea o recunoaştere a calităţilor de politician a lui Ion Iliescu în ciuda mâinilor pătate de sângele mineriadelor, l-am recunoscut ca pe un inamic al reformelor, al democratizării societăţii şi în forul său interior a rămas acelaşi. Nu am aşteptat nimic bun de la el şi n-a venit nimic bun, niciodată. Însă de la preşedintele Constantinescu am aşteptat totul. Sarcina pe care şi-a luat-o a fost imensă şi nu admitea nici cea mai mică frivolitate. Ori el a jucat rolul unui preşedinte într-o soap opera, a ieşit bine în toate fotografiile pentru cartea de istorie şi a leşinat la sfârşit de mandat în faţa organelor. Ceea ce aşteptatm de la Emil Constantinescu a fost în primul rând susţinerea legii lustraţiei aşa cum a formulat-o Ticu Dumitrescu şi o condamnare a comunismului. Nu a fost să fie, pe preşedinte nu l-au ţinut picioarele, s-a scăpat, a cedat psihic în faţa presiunilor enorme etc.. Eşecul său a aruncat România cu cel puţin un deceniu în urmă, a permis o revenire la putere a lui Ion Iliescu şi camarilei având ca rezultat construirea unui regim de tip mafiot. Ceea ce mă face să-l dispreţuiesc fără rezerve pe Emil Constantinescu nu este eşecul lui, ci faptul că nu a luptat nicio o clipă pentru cei care l-au ales cu o mare speranţă. El a fost marea speranţă a multora din generaţia mea, inclusiv a mea şi aş fi aşteptat de la Emil Constatinescu să lupte până la capăt pentru acele idei pe care le-a afirmat şi care m-au determinat să sper, să am încredere, să mă simt un cetăţean deplin. Am crezut că nu va dormi nopţile şi că va gândi alături de oameni integri şi inteligenţi soluţii pentru dificultăţile tranziţiei. Sau reformulând cu cuvintele rockerilor de la Nailpoint: „I won’t back down anymore even if I die trying/’cause I know what I’m fighting for and if I die trying/I’ll die trying.”, am crezut patetic că va asuma riscul de a „muri” încercând.”

http://tismaneanu.wordpress.com/2009/10/05/batalii-pierdute-batalii-castigate-angelo-mitchievici-despre-emil-constantinescu-traian-basescu-intelectuali-si-speranta-anticomunista/

Nu cred ca ramane mare lucru de adaugat. Degradarea etica si politica a fostul presedinte este ireversibila. Ca si a altor oameni pe care i-am considerat prieteni ai societatii deschise, ai valorilor liberale, ai Occidentului. Unii au ajuns sa scrie “poeme” batjocoritoare despre evenimente private, uitand poate ce inseamna iubirea unui parinte pentru propriul copil. “Glume” fara urma de umor, in fond sinistre. Altii scriu pamflete de doi bani pe bloguri de subterana.

In cazurile unor Andrei Marga, Zoe Petre si Emil Constantinescu avem de-a face cu metamorfozarea unor personalitati democratice in megafoanele celor mai reactionare forte din Romania zilelor noastre. Este ca si cum ar dori sa demonstreze cu orice pret ca au renuntat la principiile de-odinioara, la mostenirea morala a Conventiei Democratice, a PNT-CD, a lui Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ioan Barbus si Constantin Ticu Dumitrescu.

Ce s-a intamplat in acesti ani cu Emil Constantinescu? Cum explicam transfigurarea sa, ralierea cu cei care l-au contestat si l-au ponegrit candva cu feroce malitie? Nu am o explicatie precisa, ma hazardez si eu pe teritoriul alunecator al psihologiei abisale. Dar in mod cert ne intalnim cu un caz ingrijorator de nevroza, cu imense frustrari si colosale invidii.

Parte din raspuns tine de convingerea lui Emil Constantinescu ca intelectualii nu i-au acordat pretuirea pe care considera ca o binemerita. Invidia pentru Traian Basescu i-a intunecat ratiunea. Gelozia, ranchiuna, resentimentul l-au orbit. Nu mai distinge intre lichele si fiinte demne. Este daltonist moral. Are grave probleme de memorie. S-a lasat hipnotizat de cele mai abjecte lichele. Il mananca pizma. Ori toate laolalta. Din pacate, ca el sunt atatia altii, intelectuali candva stimabili, pe care ne-am amagit a-i crede oameni onesti. S-au dovedit canalii.

Este greu, in final, sa nu impartasesti intrebarea pusa de un cititor pe un alt portal: Cine este dl Emil Constantiescu? Indeed, cine este?

Versiune largita a articolului aparut in editia online a Revistei 22:

http://www.revista22.ro/nevroticele-defulari-ale-domnului-emil-constantinescu-17912.html

Pe tema “Intelectualii lui Ponta & Antonescu”, recomand excelentul articol al lui Andrei Cornea:

http://www.revista22.ro/articol.php?id=17861

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "61 comments" on this Article:

  1. Hantzy spune:

    Ghinionul lui Emil e ca nu stie sa rada: ha, ha, ha!

    • In rest, totul este minunat, chiar sublim :)

      • Luk spune:

        Sper sa-mi fie iertata brutalitatea comentariului:

        Domnul Constantinescu este un eunuc intr-un asezamant de curve. Pretiozitatea ii ascunde neputinta si pretinde ca-l deranjeaza mitocania cand, in fapt, il inspaimanta posibilitatea ca acel mitocan, acel badaran, acel mojic… sa reuseasca. N-o sa-l ierte niciodata pe Basescu, chiar niciodata!

        Domnul Constantinescu e un mare nefericit. Domnul Constantinescu este un om care merita compatimit si nu (mai) merita criticat… Domnul Constantinescu este atat de nesigur incat nici macar cei pe care-i sustine, direct sau indirect, nu se lauda cu interventiile sale.

        Despre morti, numai de bine.

        • Comentariul este, cum spuneti, de o duritate poate excesiva. Dar surprinde miezul chestiunii: Emil Constantinescu nu poate concepe ca altcineva a facut ceea ce, in auto-imaginea sa, a facut el, mai devreme si mai bine. Pe Traian Basescu il considera “securist”, “comunist”, il acuza de vulgaritate, de badaranie. In fapt, sper a-l parafraza pe Andrei Cornea (el folosea un limbaj mai “colorat”), Traian Basescu este mai degraba plebeul cu viziune. Nu se pretinde altcineva decat cel care este. Directetea, tenacitatea si autenticitatea sunt in cazul sau reale, nu contrafacute. La Emil Constantinescu ceea ce frapeaza este tocmai o uscaciune, o artificialitate aproape hieratica.

          • vida clara spune:

            M-am jurat ca n-oi mai be …. Adica, ca n-o sa mai intervin.
            Dar acel “plebeu cu viziune” nu ma lasa sa ma duc in drumul meu.
            Oamenii se impart in “doua feluri” intr-un infinit de feluri. Unul din ele este ca …. sunt pe
            “lumea asta”: 1) oameni care “vad” ; 2) oameni care in afara ca “vad” mai si “intrevad”.
            Ca om ( ma rog, ca fiinta umana ), ca sa vezi, iti trebuiesc ochii. Ca sa si intrevezi, trebuie
            sa cultivi in sprijinul ochilor, si mintea dar si cel de-al saselea simt (intuitia).
            Basescu face parte dintre oamenii care nu doar ca vad dar si intrevad. Iar pentru asta,
            bine zicea Pitis, nu conteaza cat de lung ai parul…

          • Luk spune:

            Din cate am aflat de la cei care au lucrat cu domnul Basescu, pot sa va spun de ce-l apreciez: se pare ca Presedintele are o putere de munca care-i face pe cei de langa el sa se intrebe daca-i om ori masina. Citeste tot, nu se lasa pana nu intelege ultimul detaliu si nu-i iarta pe cei care gresesc de doua ori la rand. Indiferent cat o sa fiu de criticat aici, pentru mine Basescu e un model. In primul rand pentru alegerile nete pe care le face. Optiuni clare, gresite ori bune, dar asumate pana la capat. Uneori, asa cum spunea D.P. Aligica, duse pana in intunericul ineptiei. Stiti ce mai cred, domnule Profesor? Cred ca Basescu a cochetat cu gandul abandonului in timpul suspendarii. Cred ca s-a gandit ca-i destul. Cred ca Aligica si altii ca el si ca dumneavoastra l-ati impins sa continue.

          • eu****** spune:

            Poate Emil Constantinescu nu a fost decat o papusa gonflabila si atat (iertare pentru duritate).
            Poate multi oameni aflati langa dumnealui l-au ajutat sa fie ceea am fi vrut sa fie si mai apoi, cand rand pe rand acestiau au plecat, nu a mai ramas decat carcasa si atat.

            Totusi, sa nu uitam, si acei 4 ani cu EC Presedinte au contat enorm pentru Romania.
            S-a dovedit ca se poate si altfel si de aceea astazi ar trebui sa se continue altfel ceea ce odata a fost inceput in 1996.

            Oamenii vin si pleaca, ceea ce ramane si conteaza este numai istoria faptelor lor.

            Propun sa fie uitat EC dupa 2000 asa cum a uitat si dumnealui de Romania atunci.

            • Politica externa a lui EC a fost pro-occidentala, neindoios. PDSR-ul l-a atacat constant, tocmai pentru aceasta orientare pro-NATO. N-am scris aici un portret integral. Am semnalat o trista degringolada. Ganduri bune.

      • Hantzy spune:

        Sublim?! Desigur ca nu. Nu poate fi sublim cand te trezesti la 12 ani dupa ce nu mai esti in functie.

  2. georegs spune:

    cata dreptate aveti. pe lista intelectualilor trecuti in cealalta barca l-as adauga si pe Stelian Tanase cel de acum, care nu mai are nimic de a face cu cel care era o voce in Alianta Civica sau CDR in 92, 93.

    ps. stiti ce ma intriga domnule profesor? faptul ca nu ati dat dovada de atata efervescenta si indignare cand Traian Basescu a iesit cu acea declaratie mizera in care l-a atacat pe Regele Mihai…. sa nu ma trimiteti la linkul cu acel comunicat politically corect :)

    cu bine,

    Georges

    • PS: Si totusi, daca-mi ingaduiti, nu vad legatura…

    • tudorel spune:

      Alea mi se par maruntisuri pe langa ce se intampla in ultimele luni.
      Si mai mi se pare normal ca intelectualitatea noastra sa reactioneze mult mai agresiv in conditiile actuale.

    • vida clara spune:

      Fostul rege Mihai a fost si va ramane in aceeasi barca si cu Constantinescu, si cu Iliescu,
      domnule.
      Democratia a fost violata. Nu avea voie sa nu ia pozitie, nu avea voie sa ramana in aer.
      Este clar ca nu il intereseaza “ce fel de” tara si-ar lua in patrimoniu ci doar sa-i fie in
      patrimoniu, oricum.
      Miere iei si de la un stup “domestic” dar si de la unul “salbatic”. Nu tot atata, si viata din
      stup nu e aceeasi, dar ce-l intereseaza pe cel ce-si linge degetele?

      PS. Inhaitandu-se cu cel ce trebuia, la Revolutie, sa se faca ca lucreaza,…..
      ..oare ce putea sa iasa
      si din stelian tanasa?

    • MadameDuRecamier spune:

      De unde atita respect pt. Tanase, care recunoaste intr-un documentar Arte, ca a mintit occidentul cu privire la derapajele ceausiste, fiindca serviciul secret francez i-a spus ca, fara morti, ei nu pot sa-l detroneze pe Ceausescu?

      In acelasi documentar, Doina Cornea aproape se rusineaza, ca ceea ce transmitea ea era umflat, distorsionat.

      http://www.youtube.com/watch?v=m7BEenUr6ZQ

      Astia ne sunt dizidentii! Sper ca aventura lui Umil Intiul, si cu ajutorul Domnului, Ultimul, sa ramina un scuipat cinic al istoriei pe obrazul Romaniei.

      Despre Ilici, doar de rau!

  3. Vali spune:

    Cum să nu rămâi perplex văzând un geolog de elită (adică cineva pasionat de miezul pământului) convertit, inexplicabil, la suprarealism? Cum să nu te mire în cel mai înalt grad avatarul recent al lui Emil Constantinescu, trecerea acestuia de la un soi de bonomă cumpătare politică la crocantele fandări monomane la care suntem martori? Să-l fi avariat capriciile fiziologice ale bătrâneții? Își visează o reconciliere turbo-perversă cu foștii vrăjmași, anume socialiștii autohtoni? E podidit de ură (disimulată într-o tomnatecă virilitate civică)?

    • vida clara spune:

      De “miezul pamantului”, da. Dar de “miezul Pamantului”, nici nu stie, d-apoi sa se preocupe.

      PS. Cu ce fel de pix scrii, Vali ? Ca tare frumos iti mai iese (fara nici lacrima -(mi) de ironie).

  4. Marian Tudor spune:

    Domnul Emil Constantinescu…e doar un om “invins de servicii”…

  5. Corvus Corax spune:

    @Marian Tudor: “M-a invins presa securista” este citatul exact din d. Constantinescu. Erau vremuri in care Tuca isi “facea mana” pe Emil, ehe… Erau inceputurile Antenelor. La vremea aia d. Tismaneanu mai avea naivitati, se ducea pe la emisiuni :) .

    @Subiectul: d-lui Tismaneanu : eu nu mi-as mai bate capul cu un caz patologic vadit. Sau poate ca omu’ nici n-a fost vreodata altfel, ci doar a parut (nu stim motivele deocamdata), caz in care ajungem tot la concluzia de dinainte. Ma indoiesc, insa, de ultima ipoteza (prea complicata!), vezi intreaga imprejurare a “survolului rusesc”, dintre multe altele; nu mai dau amanunte.

  6. vida clara spune:

    Pe mine domnul Constantinescu nu m-a deziluzionat deloc pentru ca nu m-a iluzionat
    cu nimic.
    I-am dat votul cand a castigat calcandu-mi pe inima, ca sa nu -l mai dau lui Iliescu dar
    a condus atat de bine incat l-a propulsat pe Vadim ca challenger in turul urmator. si m-a
    obligat sa-i dau iar votul lui Iliescu.
    Nu a avut si nu are vocatie democratica (pentru simplul motiv ca nu are vocatie de nici
    un fel). Ca si el, Crin ar fi stat cuminte, la adapost dupa fustele Republicii ca un rege
    ascuns dupa fustele Monarhiei.
    A castigat, a tras cortina si si-a ingrijit….. barba.
    Exact ce viseaza ( si vizeaza ) usl-eii.
    Adica un presedinte-orice altceva decat “jucator” (copil de mingi, arbitru, portar (la intrare),
    patron, chibit, comentator, vanzator de seminte, de ciunga, de ziare,etc,orice numai
    “jucator”, adica “cu adevarat implicat …, nu).
    Romanul are tot atata nevoie de o icoana cata au ogarii de curse de iepurele mecanic.
    Altfel, doar cu propria minte nici nu “vad” motivatia pentru care trebuie, nu mai zic sa
    alerge dar macar sa-si duca posmagii la gura (saracu Creanga, ce de filozofie ne-a
    lasat si cum am mai copilarit-o noi).
    Iata ca toti papa-lapte care nu mi-au placut stau acum, frumusel, intr-o aceeasi barca.
    Si Iliescu, si fostul rege, si vadim si ciorbea, si vacaroiu si becali, si ctp-ul, si nistorescu,
    si milica, si ponta, si tariceanu.
    Basescu a avut rolul unui turnesol, al unui filtru care a separat de o parte curentul
    a-democratic si de alta parte curentul pro-democratic.
    Ca … mai e drum lung pana departe, e adevarat dar principiul ( primii pasi in viata )
    Democratia, iata, i-a facut.
    Daca Fat-Frumos crestea in 3 zile cat altii intr-un an, apoi Democratia creste in 10 ani
    cat altii intr-o luna. Asa ca, de-abia si-a facut botezul.
    Nasul ei (nash, vreau sa zic), nasul ei bun, vrem nu vrem v-a purta un nume: Traian
    Basescu. Peste ani, cei care il injura cel mai abitir azi vor fi cei ce se vor baga primii
    in fata sa-i aduca ofrende.

  7. frank g. schmidt spune:

    sehr geehrter herr professor!

    va rog frumos si insistent sa ma lamuriti si pe mine cum este cu intelectualul public, adica ce il deosebeste de “doar” intelectual. fiind respectivul senator si om politic, luminile rampei ii sunt asigurate si fara a fi intelectual, adica oricum este persoana publica.
    cu multumir anticipate,
    al dumneavoastra constiincios cititor, frank g. schmidt

  8. john bilco spune:

    Cel mai rusinos PERSONAJ din istoria Romaniei !! impreuna cu imposibila fumatoare dela Cabinetul Presedintiie ( care fuma tigara dela tigara si a afirmat ca de fapt nu se pricepe la nimic !!) a fost si ramas CEL MAI PENIBIL CUPLU POLITIC ..Tragedie imensa a acestui popor !! John Bilco ( din Antalya Turcia)

  9. Lucky spune:

    Domnule Profesor Tismaneanu,

    Va marturisesc ca in perioada imediat inaintea alegerilor priveam la cuplul Zoe Petre – Emil Constantinescu cu multa incredere si speranta, ca dealtfel toti prietenii mei si multi alti sustinatori care au condus si la alegerea lui ca Presedinte.

    Dar o mica intamplare, pe care am povestit-o intr-un mai vechi comentariu, si pe care n-o pot uita mi-a ridicat un mare semn de intrebare asupra acestui personaj.

    Vizitam un vechi si bun prieten Ravel Weinstein in Germania. Dimineata, la micul dejun in hotelul prietenului meu din Offenbach isi face aparitia, spre uimirea mea, dl. Constantinescu. Inainteaza cu pasi hotarati, abordand o tinuta princiara, pana cam pe la mijlocul salii apoi, se intoarce la 90 de grade si, cu aceasi tinuta si pasi hotarati merge spre un colt al salii. Se opreste brusc si o ia in alta directie… Am ramas trasnit. Individul este fie dezechilibrat psihic, fie se simte cu “ochii pe el”, gandeam, si pozeaza in cavalerul Evului Mediu defiland in Sala Tronului.

    Repet, ma aflam intr-un Hotel curat dar modest iar cei cca 10 participanti din sala isi luau linistiti micul dejun, eu fiind poate singurul care-l cunosteam pe noul intrat.

    • Ati surprins perfect personajul: Istoria se intruchipeaza in El, providentialul “lider regional” :)

    • non-stop spune:

      Ce chestie, exact asa l-am cunoscut si eu: incurcat in propriile porniri! In 1998, Meinhard von Gerkan, omul care a castigat concursul de arhitectura Bucuresti 2000, a organizat un mare event la sala Dalles, pentru a readuce solutia castigatoare in ochii autoritatilor, care uitasera complet de ea. Emil Constantinescu a venit val-vartej la vernisajul expozitiei, a stat de vorba cateva minute cu gazda, si l-a invitat a doua zi la o discutie privata, numai ca a doua zi nu mai era de gasit. Von Gerkan a plecat injurand din Romania.

      • bugsy spune:

        Tot despre marele “lider regional”: decembrie 1999, EC intr-o “vizita istorica in Israel”. am stat toata ziua cu ochii pe televiziunile israeliene sa vad cum este reflectata vizita marelui lider . nimic! intr-un sfarsit, dupa miezul noptii, la radio kol israel, o stire scurta, aproape de sfarsitul buletinului de stiri despre vizita lui EC in Israel. interes zero!

  10. Lupul Monarhist spune:

    “Ori el a jucat rolul unui preşedinte într-o soap opera, a ieşit bine în toate fotografiile pentru cartea de istorie şi a leşinat la sfârşit de mandat în faţa organelor.”

    Nu d-le Mitchievici, nici chiar in toate pozele nu a iesit bine…va amintesc de episodul cu aruncatul vopselei spre finalul mandatului…nici macar paza personala nu si-a putut-o asigura…SPP-ul domniei sale era moale precum seful statului…
    A uitat de legea lustratiei, de dezbaterea privind forma viitoare de guvernamant a Romaniei, s-a complacut in pozitia de prezident cand intr-adevar ar fi putut face diferenta. O speranta transformata in mare dezamagire…

  11. Dan Plesoianu spune:

    Cred ca modul prezent de comportare al lui Emil Constantinescu se poate explica prin faptul ca si-a dat securismul pe fata, la fel ca si alti slujitori ai aceleiasi (foste ?) lugubre institutii: Andrei Marga, Mircea Diaconu, Ioan Ghise, si altii ca ei – de care este inca plina tara -, prea insignifianti ca sa merite sa fie numiti. Toate aceste personaje au, dupa 25 de ani, un comportament neschimbat fata de cel de pe vremea epocii de aur. Au reusit sa-si ascunda aproape certa apartenenta, dar nu isi pot lepada naravul ! Hua si sctir la toti cei ca ei, in frunte cu seful lor Voiculescu. Este posibil ca acesti indivizi, extrem de probabil fosti securisti, sa fi depus chiar un juramint la fosta firma-mama, DSS, cum ca vor fi uniti pina la moarte. Si nu vom scapa de ei decit cu acea ocazie…

  12. costica spune:

    Emil Constantinescu e la fel ca ceilalti politicieni romani: toti sunt asa, nu e nici unul mai breaz !
    Toti o apa si-un pamant!
    Ipocrizia si minciuna si interesul personal ii caracterizeaza.
    ATAT.
    Recentul scandal cu cumparaturile scandaloase ale lui MRU in cele 78 de zile de guvernare, dupa ce la investire promisese un Guvern care va duce la guvernare competenta, DECENTA m-au convins definitiv!!!
    Ipocrizie si minciuna, asa arata clasa politica romaneasca de 20 de ani !!!!
    SILA !!!

  13. ivanG spune:

    Este posibil ca dl. E.C. sa aiba o polita de platit.
    Cred ca l-a durut enorm afirmatia inspirata a lui T.B. cum ca el (liderul regional E.C.) nu a lasat “nicio dâra prin istorie”.
    E drept, nu cred ca l-a durut atat cat ne-a durut pe noi faptul ca impotenta sa (politica, of course…) ne-a putut spulbera intr-atat sperantele incat am putut sa avem ca unica optiune ulterioara doar cuplul Ilici-Vadim…
    Durerea e durere si, daca tot s-a ivit ocazia, tot incearca sa sara de la inaltimea scaunelului pe care s-a cocotat pentru a-i da un cap in gura lui T.B.

  14. Cristian Constantinescu Cristian Constantinescu spune:

    As spune domnule Tismaneanu ca pentru prima data de cand va citesc articolele pe contributors.ro suntem absolut de acord.
    Este extrem de curioasa pozitia politica a lui Emil Constantinescu (care trebuie spus ca nu mai joaca absolut nici un fel de rol in politica romaneasca). Singura explicatie rationala ar fi ca dul Emil Constantinescu spera sa poata juca un rol in continuare in cadrul aliantei politice PNL-PSD care de altfel a cooptat ceva oameni din defunctul PNTCD, desi acum ramasitele acelui partid incearca (cel putin la nivel de imagine) a fi recuperate de MRU sub stindard prezidentiabil.
    Insa, in ansamblu este asa cum spuneti, o jalnica reprezentatie pentru un nemeritat mostenitor al lui Corneliu Coposu, un om de o rara calitate care in 17 ani de puscarie comunista nu a cedat si care si-a tinut fruntea sus pana la sfarsit.

  15. benny spune:

    Domnule profesor,
    Lucrurile curg in buna traditie romaneasca si nimic nu este nou. In 1996 lumea avea mari asteptari de la un presedinte care parea a fi cu totul altfel decat predecesorul sau. In mare parte a fost diferit. Dupa 2000 au inceput criticile, cele mai multe indreptatite. Despre Iliescu chiar dumneavoastra aveati o parere diferita in timpul ultimului mandat al sau fata de cea exprimata ulterior. Despre Basescu sa asteptam terminarea mandatelor si apoi sa vedeti cati dintre cei care-l apreciaza astazi vor mai avea aceleasi pareri. Reevaluarea a devenit politica de stat. Un mic ex. M. Mihaies scria foarte “frumos” despre primarul TB. Dupa ce T B a ajuns presedinte s-au inversat toate cuvintele. Despre comportamentul unor intelectuali importanti a se vedea Capcanele istoriei de L. Boia.

    • vida clara spune:

      Depindem de ceea ce spunem in toate momentele (si nu doar in anumite momente ale vietii
      noastre).
      (Si) Domnul Constantinescu a venit cu completari ulterioare, completari care nu au cum sa
      nu metamorfozeze o imagine pe care o avea la un anumit moment.
      Probabil ca .. daca tacea … cota-i crestea.
      Interesul spre a atinge un punct, poate converge la un moment dat cu anumite persoane.
      Apoi, de la punctul atins (ca in alpinism) la urmatorul tintit, cei de o parere cu tine nu vor
      mai fi nicicand aceiasi.
      Cu cat si-ar face mai clare rationamentele, cu atat ti-ai da mai bine seama daca distanta
      dintre tine si celalalt e bine sa se mareasca sau sa se apropie.
      Normal ca si in cazul lui Basescu va depinde nu doar ce spune, ce face si ce este “azi”
      ci cum va pastra, sau schimba, imaginea asta, dupa aceea.

  16. Titus Andrei spune:

    Emil Constantinescu daca a procedat bine sau rau prin actiunile sale in timpul mandatului de presedonte nu are rost sa comentam acum aici deoarece nu face obiectul articolului. Dar domnule Tismaneanu chiar dumneavoastra ati precizat ca scrieti si spuneti ceea ce ganditi, iar daca domnul Constantinescu are idei diferite sau contrare celor dumneavoastra trebuie blamat in fel si chip? Titulatura de fost presedinte nu il impiedica sa aiba opinii. Penibil domnule Tismaneanu!

    • Radu spune:

      Pai nu cred ca pentru asta e blamabil Constantinescu, ci pentru inconsistenta si lipsa de continuitate a deciziilor si actiunilor sale. Nimeni nu il injura pe Iliescu pentru ca e comunist, pur si simplu, ci pentru ca a facut rau; nimeni nu il injura pe Contantinescu acum ca e anti-Basescu, il injura pentru ca a pactizat cu dusmanul, pentru ca a ajuns gornistul unor Vociulescu si Iliescu, ca are taria morala si verticalitatea unei rame si ca si-a batut joc de sperantele a milioane de votanti din 1996 (atunci am votat pentru prima data, si l-am votat cu speranta).

  17. barbu spune:

    emil constantinescu a fost produsul electoral al echipei băcanu-blandiana-coposu-costin georgescu.
    este peşedintele care a promulgat acea monstruoasă lege a adopţiilor internaţionale, suspendată în 2001 de adrian năstase, după o audineţă la papa ioan paul II.
    este preşedintele care “n-a ştiut” de afacerea ţigareta 2, şi care
    a ameninţat un personaj important că îi scoate dosarul de ofiţer de securitate dacă refuză să candideze pentru CDR. şi multe altele…

  18. Radu spune:

    In cazul sus-mentionatilor de Dvs cred ca avem de-a face cu o reeditare tarzie a fenomenului Pitesti, pastrand proportiile. Cei palmuiti, huliti si haituiti isi schimba cu 180 de grade convingerile si devin si ei dintre cei care scuipa, hulesc si palmuiesc, alaturi de tortionarii initiali. Sau, la fel ca in curtea scolii, cel mic si batut devine school bully pentru a nu mai fi el bullied la randul lui. Alte fete, aceeasi piesa a slabiciunii umane, nu este nimic nou, nimic spectaculos.

  19. Florentin spune:

    Nu cred ca este ok comparatia cu Ostap Bender. Pe Ostap Bender il iubesti, chiar daca te lasa cu buzunarele goale.

    Ori, dumnealui, insul Antonescu, e un Neica Nimeni, ajuns conjunctural la o notorietate trecatoare. Se va reintoarce acolo unde ii este locul, in anonimat.

    Ostap Bender e nemuritor :)

    Florentin

    • De acord, nu este un Ostap Bender decat in sensul de smecher fara scrupule :) Poate ca Ponta este mai aproape de “marele maestru al combinatiilor”, prin modul nonsalant in care isi etaleaza imensa impostura…

  20. sebi spune:

    Nu mi-a placut niciodata E Constantinescu in mod deosebit. L-am votat pentru ca reprezenta altceva. Nu-mi pare rau de acest vot. Dimpotriva.
    Dar votul dat lui T. Basescu sau A Nastase in 2004 mi s-a parut a fi un compromis pe care nu-l puteam face. Si am pus stampila pe amandoi, anulandu-l. E tot ce puteam face sa ma impotriv esc unor asemenea oameni care nu aveau ce cauta in functia de presedinte al Romaniei.
    Pur si simplu nu va pot intelege D-le V Tismaneanu care va sunt motivele pentru care il sustineti pe T. Basescu.

    • Nu-l sustin pe Traian Basescu ca persoana, sustin valorile statului de drept, independenta justitiei, orientarea occidentala a politicii externe a Romaniei, continuarea decomunizarii si a luptei impotriva coruptiei, modernizarea institutionala, societatea deschisa. Discut asadar proiecte politice, nu (doar) rolul unei personalitati ori al alteia. Care rol, fireste, nu este catusi de putin neglijabil.

      • sebi spune:

        Va cred ca militati pentru aceste valori. Pe dumneavoastra chiar va cred.
        Numai ca asociindu-l pe Dl. Traian cu aceste valori, facand din el un aparator al democratiei, cand de fapt domnia-sa nu are nici un respect fata de democratie prin atitudine si fapte, faceti un mare deserviciu ideii de civism si de angajare a intelectualului, dar nu numai, in modernizarea Romaniei si apropierea de valorile occidentale.

  21. Bibliotecaru spune:

    @ Vladimir Tismaneanu

    Revin…

    Nu ştiu ce să spun, mie nu mi s-a părut că Emil Constantinescu are o reacţie alături de USL (chiar dacă reacţia era cumva împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a intereselor sale, deci conform intereselor de moment ale USL) când s-a plâns de intervenţia domniilor europene Barroso şi Reding, eu am receptat un fost preşedinte care vede România înjosită şi cu suveranitatea ştirbită, de o “solicitudine” aproape de neimaginat (în ţări puternice, precum Anglia, Franţa, Germania, de exemplu) din partea domnului Ponta, prin voia lui Dumnezeu, premier al României. Sunt un pic nedumerit de natura celor ce le spuneţi în acest articol. De aceea vă întreb direct…

    Domnule Vladimir Tismăneanu, consideraţi că personajele politice Barroso, Reding şi Gordon au avut o reacţie compatibil instituţională faţă de România? Au făcut aceşti domni şi doamnă ceea ce le permitea mandatul lor să facă? Da? Nu?

    Recunosc că mie mi s-a părut că aceşti oameni ne-au desconsiderat, ne-au tratat de sus, au venit cu “porunci” la adresa României, au intervenit cu violenţă în problemele noastre interne… şi când spun “ne-au” mă refer strict la poporul român şi la suveranitatea sa, fără nici o legătură partinică.

    • In analiza mea, nu dl Barroso, doamna Reading si dl Gordon au desconsiderat Romania, ci aceia care s-au angajat pe panta unei aventuri puciste, de schimbare a naturii statului roman, cu consecinte extrem de grave pentru tara. Fara interventia institutiilor occidentale, atributiile CCR ar fi ramas grav stirbite, inamovibilitatea judecatorilor ar fi fost negata, spre a nu vorbi de efectele in zona politicii externe. Nu vad de ce comparati Romania cu democratii consolidate de ani si ani, cu traditii robuste in ceea ce priveste respectarea normelor si procedurilor, precum Anglia, Franta, Germania.

      In rest, nimic nu e mai util decat sa ne informam corect. Eu unul pun pret pe marile ziare occidentale, pe pozitiile unor respectati diplomati, pe analizele unor Dragos Paul Aligica, Andrei Plesu, Tom Gallagher, Dan Tapalaga, Grigore Cartianu, Andrei Cornea, Mircea Marian, Sabina Fati, Rodica Palade, Cristian Campeanu, Sorin Ionita, Cr. Patrasconiu, dar lista este, evident, incompleta. Ce inseamna “ne-au desconsiderat”? Vorbiti in numele unei entitati colective numita “poporul roman”? Eu unul imi amintesc perfect retorica national-stalinista, imprecatiile agitatorilor ceausisti la adresa celor care “se amesteca in treburile noastre interne”. Nu spun ca Dvs ati relua aceste sloganuri nefaste, le mentionez insa pentru cititorii care poate ca nu au avut de-a face cu propaganda totalitara.

      • Bibliotecaru spune:

        @ Vladimir Tismaneanu

        Ştiţi că argumente asemănătoare au impus intervenţia sovietică în România. Cominterniştii chiar rolul acesta îl aveau, “să ne înveţe” ce înseamnă societatea socialistă. Acum domnia voastră spuneţi bine că avem europeni şi americani pentru că altfel nu am cunoaşte democraţia? Se prea poate să aveţi dreptate, personal mă simt un român la fel de jignit de noile intervenţii care încalcă suveranitatea României ca şi odinioară cominterniştii. Personal sunt foarte mâhnit că liderii politici şi intelectualii României construiesc arhetipul românului care se complace într-o existenţă de mână a doua. Eu am pretenţii mai mari de la România şi pretenţiile mele sunt disperate pentru că îmi dau seama că nu pot să-mi fac ţara demnă, aşa cum aş vrea, competentă, aşa cum aş vrea, cu bun simţ, aşa cum aş vrea… Cum eu altă viaţă nu am, trebuie să trăiesc în mizeria altora…

        Oferiţi o “listă martor”: Dragos Paul Aligica, Andrei Plesu, Tom Gallagher, Dan Tapalaga, Grigore Cartianu, Andrei Cornea, Mircea Marian, Sabina Fati, Rodica Palade, Cristian Campeanu, Sorin Ionita, Cr. Patrasconiu

        Întâmplător toţi aceşti oameni au opinii preponderent în favoarea lui Traian Băsescu. Pentru dumneavoastră aceşti oameni reprezintă poate poporul. Pentru mine poporul este reprezentat de rude, cunoştinţe, vecini, oameni cu care iau contact pe stradă. Proporţia acestora este 80-90 împotriva domnului Băsescu, 2 fanatici Băsescu (şi spun “fanatici” pentru că nu sunt numai pro-Băsescu… ci chiar exaltaţi până la lipsă de logică) şi câţiva care nu sunt interesaţi deloc de ce se întâmplă (cred că aici ajung şi eu până la urmă). 100% însă s-au declarat umiliţi de intervenţia brutală a străinătăţii în treburile noastre interne.

        Mai am două episoade şi închei zicerea mea despre statul de drept.
        http://bibliotecaru.blog.com/

        Poate că din când în când politicienii şi comentatorii politici ar trebui să mai citească cărţile ca să înţeleagă conceptul de suveranitate, uneori am impresia că-l uită. Din păcate intervenţia străină asupra problemelor noastre interne transformă România într-o colonie. Toate treburile noastre interne trebuiesc rezolvate instituţional şi nu prin presiune din afara ţării. Am trecut printr-o revoluţie şi nu am chemat tancurile Rusiei să ne apere de terorişti, chiar nu puteam trece peste ce tocmai s-a întâmplat fără tripleta Gordon-Barroso-Reding. Dacă aceste probleme nu pot fi rezolvate într-un mod instituţional, atunci sau nu a fost nimic greşit, prima variantă, sau sistemul instituţional este greşit, a doua variantă.

        Altfel ajungem să ne batem în liste de specialişti, intelectuali, filosofi, ziarişti…

    • non-stop spune:

      ideea asta cu neamestecul in treburile interne ne-a dus unde ne-a dus, si pana nu vor invata sa renuntam la ea nu vom face mare branza. europa a devenit ce este tocmai pentrui ca s-au amestecatl unii in treburile altora, papii in treburile regilor, regii intreburile boierimii. cand le-a venit unora prin europa sa nu tina cont de restul, s-a lasat cu catastrofe de obicei, vezi bonaparte, hitler, ceausescu.

  22. Santoro spune:

    Draga d-le Tismaneanu,repet, eu nu sunt Santoro,sa stiti ca m-ati facut fericit,atit pe mine cit si pe prietenii mei cu ocaziunea articolului d-voastra.
    Mi-aduc aminte ce spunea odata Lyndon B. Johnson, si cred ca explica perfect situatia,starea si omul – Emil Constantinescu: ” Sigur, lasati-l sa ni se alature in campanie.Prefer sa stiu ca e in cort si se pisa afara decit sa fie afara si sa se pise in cort.”
    Cu admiratie,
    S

  23. F. Ioncioaia spune:

    Infiorator de jenant, intr-adevar!
    Mult timp am crezut ca dl. Constantinescu nu a fost tocmai pregatit pentru a deveni presedinte si i-am iertat deciziile din ultima parte a mandatului, inclusiv strania sa demisie din postura de candidat. Acum vad ca nu este pregatit nici sa devina un fost presedinte onorabil. Imi pare rau. Ne pare rau.

  24. benny spune:

    Domnule profesor,
    Am vrut sa va intreb candva despre sursele dumneavoastra de informare, avand in vedere ca nu stati in Romania. Ati raspuns mai sus si m-am edificat asupra unor pozitii pe care le-ati avut pe aceasta platforma. Sunt surse bune, dar toti cei nominalizati sunt comentatorii favorabili aceleasi parti a spectrului politic romanesc. Realitatea romaneasca se vede si din alt unghi, nu credeti ? Aceea in care justitia nu este chiar independenta, institutiile statului n-au fost consolidate, lupta impotriva coruptiei este selectiva si in ultimii ani a crescut in ciuda unor sentinte judecatoresti aplicate unor personaje importante, iar orientarea spre vest pare mai degraba o subordonare neconditionata. Decomunizarea este doar declarativa.

    • Va asigur ca urmaresc si pozitiile la care va referiti. Doar ca nu sunt de acord cu ele. Nu idealizez ce s-a realizat, dar pot compara cu perioada Iiliescu-Nastase (mexicanizare) si Ponta-Antonescu (mafiotizare). Incerc sa explic, sa analizez, nu sa justitific.

  25. Anonymous spune:

    Excelent articol! Ati surprins exact si gandurile mele … EC este cea mai mare dezamagire umana
    PS. iar articolul lui Cornea despre “mahalagiul vizionar” exprima iar excelent si viziunea mea despre Basescu si probabil ceea ce il macina pe interior pe EC



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)