Home » Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Nările lui Koba: Ceaușescu la inmormântarea lui Stalin

Vladimir Tismaneanu martie 13, 2015 Global / Europa, Politica & Doctrine
16 comentarii 4,238 Vizualizari

Țin la Universitatea Maryland un seminar despre “Dictatori, dictaturi si film”. Azi am prezentat studenţilor mei documentarul “The Great Farewell” despre funeraliile genialissimului generalissim. Incepe cu faimosul crainic de la Radio Moscova, Iuri Levitan, anuntând solemn incetarea din viată a parintelui popoarelor, a corifeului știinţei, continuatorul “măreţei opere a lui Lenin”, strategul neintrecut, prietenul copiilor etc Apar imagini cu femei plângând, cozi nesfarșite, trei zile si trei nopţi, un fluviu uman in fata Casei Sindicatelor din Moscova, avalanșe de coroane de flori. Isterie generală, angoasă, sentiment de sfârșit al lumii. Coregrafia este perfectă. Va fi respectată, reluată si potenţată in spectacolele funerare ce vor urma: Klement Gottwald, Boleslaw Bierut, Wilhelm Pieck, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosip Broz Tito, Mao Zedong, Leonid Ilici Brejnev, Iuri Vladimirovici Andropov, Konstantin Ustinovici Cernenko.

Apar delegatiile din tarile sovietizate conduse de micii Stalini locali, de la Klement Gottwald si Matyas Rakosi la Walter Ulbricht si Boleslaw Bierut. Sunt acolo, desigur, Palmiro Togliatti, Jacques Duclos si Dolores Ibarruri. Ba chiar și presedintele Urho Kekkonen al Finlandei “finlandizate”. Il vedem pe Zhou Enlai inclinandu-se pâna la pamânt langa sicriul monstrului. Mareșali, scriitori, balerine, pionieri, aviatori, pompieri, colhoznice, arhitecţi, academicieni, artiști si preoti.

Delegatia PMR/RPR: pășesc primii Gheorghe Gheorghiu-Dej si Iosif Chișinevschi, urmaţi de Mihail Sadoveanu și Petru Groza, la rândul lor urmaţi de Miron Constantinescu și Gheorghe Apostol. Ultimul, in uniformă de general, foarte tânăr, Nicolae Ceaușescu. Avea 35 de ani. Mă intreb dacă apărea in componenta oficială a delegatiei. Am unele indoieli. Dar constat că Sorin Toma, pe atunci redactorul-șef al “Scânteii” și membru al acelei delegaţii, și-l amintea. Poate că atunci s-a gândit Ceaușescu prima oară la cum ar putea organiza el, peste ani, funeraliile lui Dej. Avea să o facă peste 12 ani, in urmă cu cinci decenii…

Frapante sunt nările enorme ale lui Koba. Imense precum niște cratere. Parcă și mort fiind, continuă să-și adulmece inamicii, reali și imaginari.

Fostul comandant din “Colonia penitenciară” de Kafka. “Motanul negru” (Ciornii kot) al lui Bulat Okudjava, cel care face atat de “neveselă casa in care trăim” (“potomu tak nevesiolii dom v kotorom mi jiviom”). URSS ca locuintă comunală, cum a spus istoricul de la Berkeley, Iuri Slezkine. “Plăieșul de la Kremlin” despre care a scris Osip Mandelstam cea mai importantă poezie politica a secolului trecut și pentru care a plătit cu viata. Muzică funebră, Wagner, Chopin, Ceaikovski (Simfonia Patetica), Simfonia a Saptea de Beethoven. Mitingul de doliu deschis de Nikita Sergheievici Hrușciov, primul secretar al organizatiei de partid din Moscova, urmeaza speech-urile lui Gheorghi Maximilianovici Malenkov, Lavrenti Pavlovici Beria, Viaceslav Mihailovici Molotov. Toti au mâinile pline de sange.

Doar Molotov pare trist. Poate că si este.”Obez, limbut si titanozaur” (Petre Pandrea despre Goering), Beria perorează indiferent si mecanic, fără urmă de intonatie, despre invăţătura nepieritoare a lui Lenin si Stalin.

Malenkov pare o marionetă, de fapt chiar este una. Gangsterii se luptă pentru impărţirea moștenirii. Va urma imbălsămarea, parte a ceea ce religia politică bolsevică numeste “eternizarea memoriei” liderului decedat. Beria va fi “demascat” ca agent, trădător și spion peste doar câteva luni. Va fi impușcat, vorba procurorului suprem al stalinismului dezlănţuit, “ca un câine turbat”. Andrei Ianuarievici Vișinski, pro-consulul trimis in România in 1945, ambasador la ONU, moare si el in 1954, scapând de anchetele ce-ar fi urmat inevitabil. Jucase un rol decisiv in Marea Teroare. Răfuieli, vendete, crime. Istoria comunismului in secolul XX.

Arthur Koestler in “Invisible Writing”: “In câteva decenii comunismul a parcurs drumul de la primii crestini la familia Borgia”. Scoala in care s-au format Ana Pauker, Dej si Ceausescu. Scoala care i-a invăţat că, pentru cauza sacră a Partidului, orice viciu devine o virtute, orice crimă este justificată, orice trădare este onorabilă. Pentru că nu există valori absolute, iar onoarea este, n’est-ce pas, condiţionată social, subordonată “intereselor de clasă”…

Recomandari:

http://www.contributors.ro/global-europa/moartea-genialissimului-generalissim-un-eseu-de-vladimir-tismaneanu-%c8%99i-marius-stan/

http://www.curteaveche.ro/dosar-stalin-genialissimul-generalissim-ebook.html

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/funeraliile-lui-stalin-118380.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. Dan Nicolescu spune:

    Am trait din plin si fara intrerupere cei 45 de ani de communism in Romania, din 6 Martie 1945 in 22 Decembrie 1989. Am invatat pe pielea parintilor mei si a mea ce inseamna ca ” pentru cauza sacra a Partidului, orice viciu devine o virtute, orice crima este justificata, orice tradare este onorabila “. Am invatat deasemena ca pentru a supravietui, trebuie sa accepti ca ” mai bine este sa gresesti impreuna cu Partidul , decit sa ai dreptate impotriva lui ”
    Dar nu asta vreau sa spun acum, cind ne aducem aminte despre cum s-a petrecut si ce a insemnat moartea lui Stalin.
    Eram, in primavara lui 1953, in penultima clasa de liceu la ‘ Gheorghe Lazar ” din Sibiu 1953 si deprinsesem exact tehnologia vietii duble sub communism. O viata acasa si intre prietenii intimi si alta in societate, la scoala, pe strada sau in piata.
    La mitingul de doliu, in curtea liceului, secretarul de partid, un profesor mediocru de matematica, pe numele lui Ion Niculescu, a spus, strgindu-si mereu ochii cu batista, pina ii inrosise de tot: ” Asa o durere, tovarasi profesori si elevi, nu am am simtit din anul 1924 cind… ( aici a facut o pauza si noi am asteptat sa spuna ceva despre moartea mamei sau a unui frate iubit … ) ,, a murit Vladimir Ilici Lenin !
    Morala istorioarei asta, demna de un discurs caragialesc , este insa alta. Am aflat , la putin timp dupa terminarea liceului, ca omul nostru, cel care plinsese amarnic la moartea lui Lenin si Stalin a fost dat afara din partid si din invatamint, fiindca a fot descoperit drept legionar. Nu mai stiu daca a facut si puscarie.
    Si ca sa inchei amintirile despre moartea genialissimului generalissim ( geniala gaselnita onomastica, dle Tismaneanu ! ) intr-un registru uui moristic ( ma gindesc ca dupa peste 60-70 de ani se poate si zimbi episodic la amintirea acest trecut ingrozitor fascist si communist, asa cum a facut-o si Benigni ), o amintire tot din primii ani din deceniul ’50
    Profesorul meu de matematica din liceu, un om si profesionist minunat, Radu Mihaescu, provenea dintr-un neam de mici mosieri de prin Teleorman, unde se mai ducea in fiecare toamna sa participe la citeva partide de vinatoare in sat cu fostii colegi de scoala. Il cunosteau desigur si primarul, si notarul si seful de post, toti adresindui-se politicos cu ” Domn’ professor “. El mi=a povestit istorioara de mai jos.
    Intorcindu-s intr-o zi pe cimp dela vinatoare, vede pe seful de post, ducind in fata lui, pe drumul spre Alexandria, cu miinile legate la spate pe un taran amarit pe care il cunostea, si il apostrofeaza:
    - Mai Gheorghe ( sau cum l-o fi chemat ) ce ai cu prapaditul asta, unde-l duci, e un betiv nenorocit, da-i drumul, orice=o fi facut , ca ii mor copii de foame !
    - Nu pot. domn. professor. Il duc la oras. N-a furat, n-a omorit,, I=A ZIS DE MAMA GENIALULUI !
    Ei da, asta crima !

    Dle professor, va multumesc din nou pentru excelentele Dvs articole, si vorba (parca) lui Neculai Munteanu de pe vremuri: ” In rest, sa auzim numai de bine! “

  2. DanielS spune:

    Copil fiind, mama a plins sincera la moartea lui Stalin. Imensa tragedie. Citeva generatii au rabdat indoctrinarea, bucurindu-se la fiecare schimbare de stil propagandistic, odata cu rotirea comandantilor supremi.

    Din pacate indoctrinarea a reusit. Nu chiar ce si-a propus, dar omul nou a fost creeat. Cu dirzenie in fata modernizarii si democratiei, cultura vechiului om nou se stinge in urlet lugubru. Cu multa nepasare, generatiile noi asculta orice altceva in casti. Cultura complicitatii comuniste de masa dispare incet, dar sigur in negura vremurilor. Din pacate inca ne mai bintuie spasmele mizeriei sovietice. Nimeni n-o sa-i contorizeze ultima ei suflare. Dar decaderea lui Putin va marca viitorul apropiat.

    • Filostenie spune:

      @DanielS Oamenii simpli nu au mari sanse de a se sustrage indoctrinarii, fie ca e vorba de comunism, nazism, liberalismul actual – aceast reusit sistem de dezumanizare prezentat cu fata umana sau multe alte ism-uri create de oamenii “destepti” cu idei ce se preumbla prin istoria ultimelor secole. Sisteme ce ignora spiritul uman si trateaza fiinta – prin prisma ideologiei – ca obiect, in incalceala voit relativista pe care o propovaduie de zor.

      Adevarata drama este ca aceste sisteme abjecte – nazismul si comunismul secolului XX sunt oficial condamnate in timp ce spiritul si metodele lor sunt reformulate si emulate cu tot mai mult success in lumea “democrat”-corporatista (sa-mi fie scuzat pleonasmul). “Omul nou” ca proiect rezultat din ideologia metodei stiintifice este fundamental un robot organic egoist. Usor de indreptat in ce directie e nevoie.

      Respect? Onoare? Coloana vertebrala? Rosteste aceste cuvinte in societatea nord-americana si vei primi inapoi priviri goale si glume fortate. Expune o problema si vei vedea ca nimeni nu va expune o parere pana nu vor afla despre cine e vorba. Ad-hominem ridicat la rang de virtute.

      Cultura complicitatii, a ipocriziei permeaza lumea actuala (est, vest, nord, sud), si multi descopera cu eroare cum ca saritul din raul absolut intr-un rau relativ este doar masura trecerii timupului. Nimic nou.

  3. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Scuze pentru insertul cam off topic !

    Domnule profesor, o întrebare: în ce măsură așa-zisul interviu luat de Giovanni Papini lui Lenin este fantezia scriitorului ? Dacă măcar 80% ar fi adevărat el reprezintă o mărturie senzațională. Pe de altă parte este atît de literaturizat încît mă frămîntă mari îndoieli. Poate n-ar strica un articol pe tema asta.

  4. Stefan Michiu spune:

    Domnule Profesor, datorita dumneavoastra am citit-in ruseste si traducere- poezia Plaiesului de la Kremlin,pentru care va multumesc!Poate, artistic, e cea mai veridica imagine a criminalului popoarelor;
    Ce ma oripileaza, este ca Stalin a inceput sa fie “Reevaluat”, are muzee si statui, etc.In timp ce mai toate mass media ne prezinta in exces pe celalalt criminal istoric-ce manca, ce bea, ce femei iubea, ce caine avea,ce complici, fiecare cu istoria lui, etc.despre -cum excelent l-ati denumit-genialissimul generalissim e mai mult tacere ba din contra, i se gasesc motivatii ale crimelor in masa,ni se subliniaza minunatele lui insusiri si esentiala lui contributie in infrangerea Nazismului.Astfel nu-i de mirare ca in Rusia lui Putin a inceput “reabilitarea” lui, includerea in mod pozitiv in cartile de istorie si tacere totala despre gulag.In Rusia lui Putin e explicabil, inexplicabila este aceasta atitudine in tarile occidentale. De ce oare?

  5. comentariu spune:

    Prezenta lui Ceausescu comfirma pozitia lui in plina formare si favorit sovietic ca urmare a serviciile aduse inclusiv de eliminarea unor fosti tovarasi care nu erau 100% pe linia sovietica si pe care i-a trecut in eternitate.
    Aceasta este parerea unor fosti tovarasi care au fost la TgJiu sau au luptat in Spania.
    Ceausesc este unul dintre cei care au dat arme pro-sovieticilor din partid pentru a elimina pe tovarasi inca din 44 si 45.
    La moartea lui Stalin bisericile din Romania au slujit pe dictator cu coliva detinutilor morti in inchisare.

    • Ma intreb daca nu se afla acolo pentru cursul intensiv de la Academia “Frunze”, o tema prea putin investigata. Din amintirile unor demnitari ai epocii, ar reiesi ca NC a facut parte din delegatie.

      • comentariu spune:

        Nu cunosc multe ci parerea unui detinut de la Targu Jiu, relatata direct si care nu a mers in uniunea sovietica.
        Acesta a fost supus unor unr incercari de eliminare fizica ale gruparii in paralele cu urmarirea de catre chestura care insa nu a reusit sa-l aresteze si in citeva rinduri a ajuns la Patrascanu care l-a salvat.
        Ulterior a fost arestat de mai multe ori, ultima data in 1952.
        Ceausescu l-a achemat dupa ce a ajuns la putere si i-a propus sa lucreze pentru el intrucit cunostea pe ceilalti membri ai comitetului central sa-i traga de limba.
        VIndecat de comunism a plecat din tara si a crezut tot timpul ca NC este omul rusilor.

  6. mariusmioc spune:

    „Delegatia PMR/RPR: pasesc primii Gheorghe Gheorghiu-Dej si Iosif Chișinevschi, urmati de Mihail Sadoveanu si Petru Groza, la rândul lor urmati de Miron Constantinescu si Gheorghe Apostol. Ultimul, in uniforma de general, foarte tânar, Nicolae Ceaușescu. Avea 35 de ani. Mă intreb daca apărea in componenta oficială a delegatiei. Am unele indoieli.”

    Vă spulber eu îndoielile, domnule Tismăneanu. Nicolae Ceaușescu făcea parte din delegația oficială a României trimisă la înmormîntarea lui Stalin, după cum scrie „Scînteia” din 9 martie 1953:
    „Delegaţia este condusă de tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., şi secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Din delegaţie fac parte: dr. P. Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.; I. Chişinevschi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., secretar a C.C. al P.M.R.; Gh. Apostol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., secretar a C.C. al P.M.R.; M. Constantinescu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, secretar al C.C. al P.M.R.; acad. M. Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale; Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor; general locotenent N. Ceauşescu, membru al C.C. al P.M.R., ministru adjunct la Ministerul Forţelor Armate; Sorin Toma, membru al C.C. al P.M.R., redactor-şef al ziarului “Scînteia”; M. Dalea, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P.R. în Uniunea Sovietică; V. Muşat, prim-secretar al C.C. al U.T.M.”

    Puteți vedea facsimilul articolului din „Scînteia” pe blogul meu, l-am publicat în 2013: http://wp.me/pjejF-3Vx

    • Veti fi observat ca am dat link la “JN” unde este citat Sorin Toma care il mentioneaza pe Ceausescu. Era totusi dificil, veti admite, sa tin minte componenta intregii delegatii. Sorin Toma si-i amintea si pe Emil Bodnaras si pe Chivu Stoica, care nu erau acolo, deci memoria ne poate juca feste oricaruia dintre noi :) Ceea ce este surprinzator pentru mine e absenta lui Leonte Rautu. Revenind la tema artcolului, acesta a fost un eveniment formativ crucial pentru NC. Nu este, de fapt, niciunul dintre cominternistii din exilul moscovit. Nici macar eternul Gheorghe Stoica. Nu e nici Petre Borila.

      Va raman indatorat pentru interventia pe forum.

  7. DanielT spune:

    Hors subjet.
    Hmm Ceva, ceva se petrece la Kremlin.
    Pozițiile rigide, a dlui Putin din fotografiile , prezentate mediei de către Kremlin, sunt extrem de nenaturale..aproape ireale într-o epocă media a comunicării prin video….pare mai degrabă une artistique mise en decor.

    • Dan Nicolescu spune:

      Nu sinteti ” hors subjet ”
      Cele doua personalitati se leaga si seamana asa de mult , incit ma tem ca viitorul Dlui Putin devine previzibil. Elementul de supriza poate veni doar din faptul ca personalitatea Dlui Putin conitne si buna doza djn Hitler

    • Dan Nicolescu spune:

      Cicula prin lume si astfel de zvonuri bomba .

      There is speculation that Putin is dead, ill, or having plastic surgery.

      Rumors are swirling about the possible illness — or even death — of Russian President Vladimir Putin. Mainstream media outlets have reported that he may be sick. Social media jokers used the hashtag #ПутинУмер (“Putin is dead”) to speculate that he will be buried topless — a reference to his fondness for posing for bare-chested photos — or that he couldn’t possibly die, because “it’s not profitable.”
      Putin is almost certainly going to re-emerge in a few days looking none the worse for wear. But this isn’t the first time rumors of this kind have caught on — and the fact that he can’t cancel a couple of meetings without causing a frenzy of speculation hints at a deeper truth about Russia and the state of Putin’s regime.
      These rumors stem from fear and uncertainty about what happens after Putin. No one knows who would assume power if he died, got sick, or otherwise left office. That instability is a real danger, even if the death rumors are probably false.
      Why hasn’t Putin been seen since March 5?
      The rumors began on Wednesday after Putin canceled a visit to Kazakhstan this week. An anonymous Kazakh government official told Reuters, “It looks like he has fallen ill.” Reuters later reported that Putin had also rescheduled a meeting with officials from Georgia’s breakaway South Ossetia region, which was set to take place on March 11 but has now been postponed to March 18.
      Putin has not been seen in public since March 5. Although the Kremlin has released footage of meetings that supposedly took place on March 10 and 11, there is significant online speculation that those were actually taped the previous week. Analysts and online enthusiasts have eagerly scrutinized the footage, noting that Putin had apparently worn the same outfit to meetings on multiple days, and examined photographs to determine whether a desk calendar in the background shows the same or different dates.
      Putin’s spokesperson Dmitri Peskov immediately denied that the president was ill, insisting: “He has meetings all the time. He has meetings today, tomorrow. I don’t know which ones we will make public.”
      On Friday March 13 Russian state television aired footage that they said showed Putin meeting with Vyacheslav Lebedev, the head of the Supreme Court, but that was not enough to quell the rumors. Peskov has had to specifically deny tabloid reports that Putin was absent because of the birth of a “love child” with rumored mistress (or wife) Alina Kabayeva.
      “The information on a baby born to Vladimir Putin is false,” Peskov said, according to state news agency ITAR-TASS. “I am going to ask people who have money to organize a contest on the best media rumor.”
      Rumors of Putin’s demise have been greatly exaggerated
      Theories, both lighthearted and serious, continue to swirl online and in different media outlets: Putin has had a stroke! Putin is recovering from plastic surgery! Putin is battling with his intelligence agency over the murder of Boris Nemtsov!
      The idea that Putin would schedule plastic surgery for a week when he was supposed to have multiple public meetings seems highly implausible. And while it’s possible that he’s ill, it’s equally likely that he’s fine, and has withdrawn from public view for reasons of his own. The Brookings Institution’s Hannah Thoburn told me there was just no way to know the real reason for his absence from public life. “For all we know, he probably has the flu, or just wanted to hang out with his daughters or something. You never know what it is.”
      “the information on a baby born to vladimir putin is false”
      Rumors that Putin is ill or injured arise with some regularity. “These sort of rumors happen all the time,” Thoburn told me. “Is Putin sick? Is he this, is he that? Did he have plastic surgery?”
      In 2012, Putin canceled and postponed foreign trips for more than a month. Belarusian President Aleksandr Lukashenko said Putin had suffered a spinal injury during a judo bout, and there were rumors that he was seriously injured. But Prime Minister Dmitri Medvedev denied that Putin had hurt his back, and eventually the president reappeared.
      The truth behind the rumors: they reveal a frightening weakness in the Russian state
      The rumors may not be true, but that does not mean they are irrelevant. They speak to Russians’ nervousness about what would happen if Putin really were to become incapacitated. Because power is so centralized around him, there is no fallback plan for what would happen if he really were to suddenly become unable to rule. A system of government that rests on the health of a single man is very fragile, and that fragility — that weakness — is frightening.
      University of Pittsburgh research fellow Sean Guillory explained via email that the rumors “say a lot” in that “they excite both the desire and fears of many people, likely at the same time.” Some Russians may want Putin gone — but fear that “if he is, what comes next?”
      Thoburn agreed. The rumors, she said, “get to the problem with having only one central figure” in the Russian government. She noted that if the US president or the German chancellor were to suddenly take ill or have a stroke, there would be other means of succession and other instruments of government to fill that void while a replacement was found. But in Russia right now, “you don’t have that. That does expose a certain fragility in the system that scares Russians a little bit.”
      That’s very serious. “If both the system and the integrity of the nation state are so centered on one person, whether it’s a czar or whether it’s Putin or some other leader,” Thoburn said, “it becomes very dangerous.” And if the system is so centralized but there is no system set up for succession, “the system itself is not viable in the long term.”

      Prime Minister Dmitri Medvedev would take over if Putin were to die suddenly. But who would really take power? (Getty Images/Sasha Modovets)
      How did Russian politics become so centered on one man?
      Since coming to power in 2000, Putin and his supporters in the Kremlin have deliberately silenced political opposition. The president, Russia scholar Mark Galeotti explained to me in an interview several months ago, is “very jealous of power.” That has prevented him from anointing a successor among his allies, because he is unwilling to give that kind of authority to someone else. Indeed, Galeotti said, “There’s nothing that’s more of a career killer than being discussed as a potential successor to Putin.” And although opposition figures have periodically surfaced, they have for the most part been prominent individuals who’d found success in other arenas, such as oligarch-turned-activist Mikhail Khodorkovsky or chess-champion-turned-activist Garry Kasparov. They were essentially one-man operations — dissidents, rather than true political opposition.
      Is succession Russia’s most frightening political weakness?
      Guillory explained that succession is a longstanding weakness of the Russian system. Going back to the times of the czars, and throughout the Soviet era, Russia has had “a historical problem with succession, especially when the successor isn’t pre-anointed by the leader.” As a result, power transfers lead to political instability, and sometimes even violence. The current rumors around Putin’s whereabouts, Guillory suggested, “are tapping into this fact that is known and feared by many in Russia.”
      And in Russia today, there is no clear succession plan in place. Technically, of course, there is: Prime Minister Dmitri Medvedev would take over if Putin were to suddenly die or become incapacitated. But the real question isn’t who would assume Putin’s office, but who would assume his role: who would really take power after he is gone. That question remains unanswered.
      That is a significant source of potential instability for Russia, and it deserves to be taken seriously, even if the rumors themselves do not. It is easy to mistake Putin’s personal control over the levers of power in Russia for a sign of strength — after all, it makes him look like an especially powerful leader. But for Russia, it is a weakness. And that means that for the rest of the world, and for Russians, it is a potential source of instability and danger.
      Après Putin, le déluge?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)