sâmbătă, mai 18, 2024

Riscuri majore în trecut au dispărut, noi riscuri sunt la orizont în securitatea alimentării cu gaze naturale

Riscul cel mai mare în securitatea alimentării cu gaze naturale a românilor pe timp de iarnă, până în urmă cu 1-2 ani o reprezentau posibilele întreruperii ale livrării gazelor de la ruși. Astăzi acest risc a dispărut. În ianuarie 2012 importurile de gaze (directe și înmagazinate) ajungeau la cca. 65% din necesarul zilnic de consum, astazi ele reprezintă cca. 3%.

Într-un studiu realizat în anul 2012 am identificat 5 posibile influențe asupra întreruperi livrărilor de gaze naturale, iar ponderea cea mai mare o reprezenta riscurile geo-politice.

Riscuri geo-politice. Aceste riscuri le-am categorisit că provin din modificarea relaților geo-politice, diplomatice, comerciale sau militare într-o anumită zonă geografică determinând: întreruperea importului de gaze naturale din Federaţia Rusă, întreruperea transportului gazelor naturale în ţările de tranzit intermediar, incidente diplomatice, neînțelegeri comerciale etc.

Riscuri naturale. Această categorie de riscuri le-am categorisit ca fiind în principal datorate fenomenelor naturale:  cutremure, temperaturi extreme, inundaţii, incendii, alunecări de teren, furtuni, căderi masive de zăpadă, îngheț etc.

Riscuri tehnice. Această categorie de riscuri le-am categorisit în:  explozii, incendii, accidente, utilizarea unor tehnologii depăşite, indisponibilitatea personalului de serviciu (ex: cauzată de o pandemie), erori ale personalului operatorului, erori in actiune al tertelor persoane, acte de vandalism, defecţiuni ale infrastructurilor adiacente productiei sau inmagazinarii (transportului, distributiei, instalatilor de utilizare), defecţiuni ale sistemelor informatice (soft si hard), defectiuni ale sistemelor de utilitati (energie electrice, apa), defectiuni ale sistemelor de comunicatii, furtul unor echipamente sau piese de echipament critice, calitatea gazelor naturale.

Riscuri de aprovizionare.  Costul şi disponibilitatea pieselor de schimb, materialelor si consumabilelor care poate fi afectată de un management prost, greve, falimente sau de schimbările tehnologice, indisponibilitatea forţei de muncă, actiuni de protest, falimentul furnizorilor, management de achizitie si aprovizionare defectuos, lipsa previziunii privind necesarul de aprovizionare

Riscuri geologice Riscuri ce derivă din modul cum au fost explorate si interpretate rezultatele geologice ale structurilor, care pot aduce limitari ale livrarii pe termen scurt, mediu sau lung: dificultăţi în extracţie, epuizarea zăcamintelor etc.

Dacă riscurile prezentate, sunt riscuri cu care România s-a confruntat în ultimii 25 de ani, măsurarea lor (impact, probabilitate) fiind realizată, până în prezent pe baza evenimentelor istorice, riscurile prezente și mai ales viitoare nu mai sunt riscuri care să derive exclusiv din istoricul evenimentelor. Apreciez că România se va confrunta cu noi riscuri: riscuri de piață, riscuri financiare, riscuri de conformitate și riscul unor acțiuni teroriste.

Riscuri de piaţă. Principala sursă de risc ce determină apariţia acestei categorii o reprezintă faptul că cererea pentru bunurile şi serviciile întreprinderilor din sector este influenţată de modul de reacție al clienților față de aceste produse și servicii: lipsa predictibilităţii pe piata gazelor naturale din Romania (cantitati, pret), dezechilibru între cerere şi ofertă, sărăcia energetică, situaţia de oligopol în piaţa producţiei interne, situaţia de monopol privind sursele de import, falimente, insolvente, arierate etc.

Riscuri financiare. Cauzate de resursele necesare asigurării şi menţinerii capitalului unei organizaţii din sectorul gazelor naturale de a face fata riscurilor determinate depinde de politica guvernamentală reflectată în modificările ratei dobânzii, cursului de schimb, nivelului taxelor şi impozitelor: impredictibilitatea cursului de schimb, impredictibilitatea taxelor si a impozitelor, intarzieri de plata, instrumente de garantie limitate si scumpe etc.

Riscuri de conformitate. Riscuri ce derivă din obligativitatea respectării legilor şi a altor, reglementări, care dacă sunt, sau dupa caz, nu sunt respectate pot aduce limitari ale livrarii: lipsa unei strategii pe termen mediu si lung, lipsa stabilitatii legislative (legislatiei primare si secundare), situatia terenurilor si accesului la obiective, necorelarea intre infrastructurile adiacente etc.

Noile riscuri determinate de modificările ultimilor 10 ani din plan mondial și European, care au apărut și în Romania, sunt dificil de identificat și anticipat, ca probabilitate și impact, din lipsa elementelor de istoric.

Riscurile unor atacuri terorirste, în România nu sunt considerate probabile, dacă ele ar exista și ar fi îndreptate de exemplu asupra capacității de extracție din depozite ar putea determina o importantă cauză de limitare a alimentării cu gaze, probabil mult superioară tuturor celorlalte riscuri.

Uitâtndu-ne în urmă vedem că numărul atacurilor asupra infrastructurii din energetică s-au dublat în 20 de ani, atingând  un număr mediu de 300 de atentate pe an, respectiv de 10.000 de antentate în 20 de ani comform unor statistici prezentate la seminarul Energy seminar spotlights security, critical infrastructure, organizat de George C. Marshall European Center for Security Studies.

Preponderent au fost atacate infrastructura de țiței și electricitate, dar nu au fost menajate nici celelalte tipuri de producere a energiei.

Modul în care aceste atacuri au fost realizate este unul foarte diferit, nelipsind aproape nici un fel de formă de atac terorist.

Aceste elemente arată că infrastructura energetică este o țintă preferată de teroriști, că mijloacele de atac sunt nelimitate, dar mai arată și că zone care au fost considerate sigure, brusc au devenit ținte teroriste, în timp ce în zone în care în anii precedenți existau numeroase astfel de atacuri, numărul atacurilor s-a redus între timp.

Atacuri teroriste in infrastrucra energetică

Elementele prezentate scot în evidență că ideea de zonă sigură, este relativă, iar România trebuie să ia și această categorie de risc în evidență și să găsească mijloace să o preîntâmpine.

Dinamica complexei piețe energetice, complicată de liberalizarea pieței, privatizarea și cotarea la bursă a actorilor, peste care s-a așezat o situație geo-politică, dar și socio-economică fierbinte, determină modificarea continuă a riscurilor și obligă la o altă viziune asupra problematicii energetice.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Chisalita
Dumitru Chisalita
Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2000. A obținut masterul în “Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la UniversitateaTransilvania din Brașov. Are titlul Ştiinţific obţinut în iunie 2004 în Științe Inginerești, Specializarea Mecanica fluidelor. Începând cu anul 2010 este doctorand laUniversité de Technologie de Belfort Montbéliard, Franța, cu tema L’histoire de gaz naturel. În perioada 1966 – 2002 l-a asistat pe domnul prof.dr.ing Simescu Nicolaie la disciplina “Transportul gazelor naturale” la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Din 2008 până în prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații cu disciplinele Termotehnica clădirilor, Măsurarea Fluidelor și Sisteme de energie regenerabile pentru clădiri. Din ianuarie 2006 este membru în colectivul de redacție al revistei Tehnica Instalațiilor, Tg. Mureș, din iunie 2005, este membru în colectivul de redacție al suplimentului revistei Ştiinţă şiTehnică, Bucureşti. Din octombrie 2001 este membru fondator al Asociaţiei Culturale “Mediaşul Nostru“. De asemenea, este membru al Societății Ingineriilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR) și Președintele Societății Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale din cadrul AGIR. În anul 2006 obține atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant in domeniul petrol si gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, in anul 2007 obtine atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE, in anul 2009 atestatul de Auditor Energetic pentru Cladiri eliberat de MDRL si in anul 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției. În 2010 a câștigat Premiul AGIR – Inginerul anului 2009 la secțiunea Ingineria resurselor naturale și a energiei pentru activitatea desfășurată în ultimii 12 ani de promovare a gazelor natural și valorificarea istoriei gazelor natural în lucrarea intitulată sugestiv: O istorie a gazelor naturale din România.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro