Home » Armata »Global / Europa » Citesti:

Rusia nu a ales sa se împrietenească. Cazul Norvegiei

Edward Lucas iunie 26, 2017 Armata, Global / Europa
11 comentarii 3,549 Vizualizari

Ce ați spune dacă un vecin v-ar transmite acest mesaj: ” Să nu îți pui alarmă antifurt în casa ta. Nici zăbrele la geamuri. Altfel, mă voi supăra pe tine și nu mai răspund pentru consecințe.”

Orice proprietar de gospodărie ar fi îngrijorat – mai ales dacă proprietatea învecinată era folosită în trecut de gangsteri specializați în răpiri, jaf și fărădelegi. Se va grăbi să își îmbunătățească securitatea domiciliului. Unii ar lua în considerare chiar ideea de a se muta de acolo.

Oricât ar dori, vecinii Rusiei nu își pot schimba vecinătățile. Pot însă lua măsuri de apărare în fața amenințărilor Rusiei.

Asta se întâmplă în Norvegia acum. Rusia a amenințat în mod repetat Norvegia pentru îndrăzneala de a găzdui temporar un mic detașament de pușcași marini americani, staționați la aproximativ 1500 km de granița cu Rusia. Autoritățile de la Oslo au decis, cu prudență, că ar dori ca vizitatorii americani să rămână puțin mai mult. Ca urmare, ambasada rusă a emis o declarație remarcabilă spunând că această mișcare:

face ca Norvegia să nu fie un partener complet previzibil, poate, de asemenea, să escaladeze tensiunile și să conducă la destabilizarea situației în regiunea de Nord.

E de înțeles că Rusiei, cu temerile sale istorice legate de înconjurare și invazie, nu îi place ca alianțe militare străine să desfășoare trupe la granițele sale. Dar Kremlinul nu poate da vina decât pe sine. Extinderea NATO către națiunile ex-captive din Europa de Est nu s-a întâmplat din cauză că au așa au dorit niște imperialiști, susținători ai războiului, ci pentru că țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și alții au bătut la ușa Alianței, cerând să fie lăsate să intre. De ce se temeau ele? Pentru că simțeau deja vântul rece din est. Chiar și înainte ca Vladimir Putin să fi ajuns la putere, Rusia folosea fără milă arma energetică împotriva fostelor sale colonii, pompa banii clandestini în politica lor, desfășura activități subversive și ducea o campanie de propagandă veninoasă.

Occidentul nu prea a observat. Dar alții au văzut ce se petrecea – luați de exemplu discursul fostului președinte estonian, Lennart Meri, ținut la Hamburg, în februarie 1994.  El a criticat atunci amenințările Kremlinului asupra statelor baltice. Kremlinul spunea de exemplu că problemele legate de limbă și cetățenie din aceste țări fragile și traumatizate nu pot fi soluționate “doar prin mijloace diplomatice”. Imaginați-vă ce strigăte de protest ar fi fost dacă în anii de după război Germania de Vest ar fi amenințat o victimă a celui de-al Treilea Reich cu aceleași cuvinte.

Mergând rapid înainte, după 23 de ani percepția privind amenințările s-a schimbat. După atacul cibernetic asupra Estoniei, după războiul din Georgia și după amenințătoarele exerciții militare rusești, cu nume de cod Zapad și Ladoga, din 2009, Occidentul s-a trezit – mai mult sau mai puțin. Dacă inițial era hotărât să nu aibă planuri de apărare, să nu construiască nici o infrastructură și să nu desfășoare niciun exercițiu în statele baltice sau în alte state noi membre ale Alianței (pentru a nu deranja Rusia), NATO face acum pași serioși pentru a apăra statele din prima linie.

Aceast lucru include, desigur, Norvegia. Rusiei îi place să se plângă că NATO și-a “extins frontierele”, dar în cazul frontierei norvegiano-ruse, nimic nu s-a schimbat din 1945. Presiunile rusești, militare și de alt fel, asupra Norvegiei au produs o schimbare bruscă față de automulțumirea anilor 1990. Serviciul național de informații PST identifică acum Rusia ca o primă amenințare de securitate a Norvegiei. Norvegia își mărește cheltuielile pentru apărare și își intensifică cooperarea cu alte țări, inclusiv cu cele din afara NATO. Suedia și Finlanda.

Toate acestea decurg din alegerile făcute de Kremlin în ultimii 25 de ani. Rusia ar fi putut încerca să fie prietenă cu fostele colonii – în fond, cu toții au colaborat să doboare imperiul răului. Dar a ales să nu facă acest lucru. Și acum rușii – și noi – trebuie să trăim cu consecințele.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Film buff spune:

    Va recomand “Okkupert”, un serial norvegian despre ocuparea treptata a Norvegiei de catre Rusia.

  2. klz spune:

    Rusia este (pentru a cata oara?) aproape de colaps economic iar acesta este motivul pentru care liderii o tot tin cu dusmanii care “ne inconjor”. Putin este mult mai slab decat lasa sa se inteleaga, miscarile lui nu fac decat sa abata atentia de la problemele interne. Mecanismul acesta poate functiona cativa ani dar, mai devreme sau mai tarziu, vine scadenta.

    Sa speram ca de data aceasta va veni pasnic.

  3. geo spune:

    Din cate cunosc, intre Rusia si Norvegia exista schimburi comerciale importante, mai ales tehnologii pentru explorarea hidrocarburilor in zona cercului Arctic (ex: oteluri speciale pentru foraje, etc.). Cred ca este mai mult o problema economica la mijloc. Rusii se tem ca “vizitatorii americani” vor controla resursele energetice si poate si comertul cu ei.
    Nu uitati ca in Norvegia exista sediile celor mai mari companii de petrol si o puternica industrie petroliera (Stavanger, Alta, etc…).

  4. Josef Svejk spune:

    Rusia tot alege de secole sa nu se imprieteneasca cu nimeni. Nu e ceva nou. Rusia e ca broasca raioasa: Le aminteste mereu tuturor ca nu are nici un sens sa se amestece cu ea si ca orice fel de apropiere lasa sechele.

    Nu ma indoiesc ca toata povestea cu guitzul impotriva Norvegiei e in principal pentru consum intern: Mojicimea vede cat de temuta si fioroasa e maica Rusie si atunci propria mizerie pare suportabila, sau macar are un scop. Nu pot uita o povestioara spusa de tatal unui coleg german, veteran de razboi, care a calatorit decenii la rand in URSS in aproape fiecare vacanta. Nimic nu-l ungea mai tare la inimia decat modul regesc in care era tratat fostul gefreiter SS in timp ce veteranii sovietici cu piepturile pline de decoaratii nici nu indrazneau sa se apropie de hotelul pentru straini. :P Spunea ca daca nu a pus botu’ nici o clipa la propaganda lui Goebbels despre “untermensch”-ul sovietic, Inturist-ul l-a convins de contrariu :D Oricum ca sa nu deviez prea mult, intr-unul din voiaje autocarul a ramas pur si simplu impotmolit in noroaie nu departe de Leningrad ore in sir, pana au adus ceva vehicol senilat sa-i extraga si s-au intors la Leningrad. Omul l-a intrebat pe ghidul sovietic cum e posibil ca URSS sa zboare in cosmos, sa aiba mii de supersonice, sute de submarine atomice si totusi sa nu fie capabila sa faca un nenorocit de drum complet asfaltat de la Leningrad la Riga?! La ccare ghidul sovietic a raspuns cu mandrie ca daca drumurile sovietice nu s-ar fi inamolit in toamna lui 1941 nimeni n-ar mai fi putut opri tancurile germane in marsul lor spre Moscova. :D

    Cat despre nesfarsita obraznicie rusa, haideti sa nu uitam chestia cu Rogojin de acum cativa ani, cand nu i s-a permis survolul Romaniei zburand de la Triaspol spre Moscova – Rogojin fiind subiect al sanctiunilor UE impotriva Rusiei. Odata ce s-a vazut la Moscova mitocanul a facut o criza de isterie pentru ca el ditai oficialul muscalesc a trebuit sa se intoarca acasa cu un avion de linie si a guitzat furibiund ca data viitoare va zbura spre si de la Triaspol cu un bombardier si sa vedem cine o sa-l mai oopreasca. :D Sigur ca si asta era una din obisnuitele fanfaronade goale sovietice. Nu e cu nimic mai dificil de interzis survolul unui bombardier comparativ cu un avion de linie, dar ca orice oficila sovietic/rus pana nu se prabuseste in ridicol, nu se simte bine :P

  5. Dan Nicolescu spune:

    Memoria imi mai joaca feste ( de… batrinetea ) asa ca nu mai stiu exact cine a spus urmatoarele vorbe memorabile :
    ( un rus, parca Stanislavski, cu privire la regia de teatru) : ” Daca in actul 1 , pe o masa sta un revolver, atunci, pina la final, trebuie neaparat sa se traga cu el……”
    ( un politolog occidental ): ” Dictatorii si tiranii trebuiesc luati in serios. Daca oamneii politici ai anilor 1930 ar fi citi cu atentie <>, ar fi vazut ca de fapt toate actiunile politice si militare ale lui Hitler earu descrise si palnificate exact inca din anii 1920 ”
    Asa ca, nu cred de loc in subestimarea ” guitz-urilor ” Rusiei , bazata exclusiv pe considerente economice si militare. Asta este o viziune de tip neo-marxist. Nu trebuie de loc subestimat rolul ” nebunilor ” si “dictatorilor ” in istorie si mai ales in declansarea celor mai cumplite catastrofe din istorie. Nebunia, betia puterii ( cineva spunea ca dorinta de putere la om, este mai puternica decit instinctul de supravietuire – lupta pentru hrana – si decit instinctul de reproducere a speciei- placerea sexuala ), paranoia ce se instaleaza fara exceptie, face ca personaje ca Putin si Kim 3, sau conducatorii fundamnetalismului islamic, sa fie extrem de periculoase si sa necesite un tratament profilactic aplicat la timp si fara ezitare.

    • klz spune:

      Putin, neomarxist? Putin e traditionalist nationalist/fascist toata ziua, n-are nicio treaba cu marxismul, prietene. :)

  6. Stick spune:

    Cand dorinta unui “tătuc” “lipit” de scaunul Puterii este si dorinta unei mari mase de oameni ( aceea de a vedea din nou, Marea Rusie ) lucrurile nu pot evolua decat in mai rau pentru rusi si vecinii lor si in mai bine pentru conducatorii de la Kremlin…

  7. dan/ spune:

    Toate statele vizate de Rusia, intr-un fel sau altul,in NATO sau nu[Suedia parca], privesc spre est, ii ia cu frisoane, si se apuca sa faca “gardul” mai zdravan(adica investesc in capacitatea lor de aparare, armatele prorii , pana la aliati).
    Numai in Romania, armata e dotata cu intentii, pdf, programe de inzestrare nefinalizate si amanate de 20 de ani, si industria de aparare e la un pasa de colaps, dar dotarea e ce a lasat impuscatu’, modernizata in cantitati infime in urma cu 20 de ani.
    De fiecare data cand se vorbeste de dotarea armatei, haznalele de serviciu de la Latrina 3, Irealitatea tv, Sebi Ghita tv, multi idioti utili din presa scrisa si de pe facebook, urla ca suntem in NATO, ca nu ne ataca nimeni, ca programe de asistenta sociala, ca spitale, ca drumuri ( banii de la UE pt asa ceva de ce nu sunt accesati oare?), ce armata, suntem intr-o alianta, bla, bla…..
    1940 va spune ceva oare?
    Sistemul de aliante a Romaniei parea beton armat…..
    Coruptia din RO, inclusiv dotarea armatei, pestrita, in cantitati insuficiente, si cu predilectie de import, situatie parca trasa la indigo un zilele noastre….
    Daca permite-ti, cine isi uita istoria risca sa o repete…..

    Sper sa treaca de “cenzura” comentariul….. :(

  8. dan/ spune:

    Erata
    “Daca permiteti”….

  9. Absurdistan spune:

    / Ce ați spune dacă un vecin v-ar transmite acest mesaj: ” Să nu îți pui alarmă antifurt în casa ta. Nici zăbrele la geamuri. Altfel, mă voi supăra pe tine și nu mai răspund pentru consecințe.” /

    Ma bucura sa vad ca dl. Lucas a devenit (mai bine mai tirziu…) un Trumpist total si convins.

  10. cetateanul turmentat spune:

    Prima parte a articolului, cea cu vecinatatile, mi-a adus aminte de doua bancuri legate de URSS, care se potrivesc “manusa” si Rusiei de azi:

    Profesoara de geografie: Cu cine se invecineaza URSS?
    Bula: Cu cine vrea…

    Intrebare la Radio Erevan: De ce sintem prieteni cu toate popoarele lumii, insa doar cu marele popor sovietic sintem frati?
    Raspuns: Pentru ca prietenii poti sa ti-i alegi, insa fratii ti-i da Dumnezeu si trebuie sa traiesti cu ei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Edward Lucas


Edward Lucas

Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC. Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)