Începand cu 1 iunie, Romania introduce taxarea inversa pentru (inca) doua categorii de produse, respective cerealele si plantele tehnice (adica cele care suporta prelucrare, precum sfecla de zahar). Acestea doua se adauga lemnului si deșeurilor, de exemplu, deja prinse in categoria taxării inverse. Motivul unei astfel de proceduri exceptionale este acela de a reduce fraudele tip carusel sau export fictiv in care acest fel de produse sunt des intalnite, fraude constand in rambursari ilegale de TVA către firme fantoma. Fiind o masura exceptionala, conform Directivei 112 privind TVA, pentru fiecare produs a fost necesară aprobarea Comisiei Europene.
Regula in Uniunea Europeana – conform aceleiași Directive – este taxarea normala, cand fiecare producator/comerciant factureaza cu TVA, colecteaza, deduce TVA-ul si vireza bugetului suma reprezentand diferenta intre TVA-ul colectat si dedus/platit, ramanand ca persoana fizică sa suporte, ca și consumator final, acest impozit indirect, neavând drept de deducere. In acest fel trezoreria incaseaza TVA-ul imediat, dupa fiecare tranzactie, spre deosebire de taxarea inversa unde fiecare participant din lanț se “autofactureaza” pentru TVA, adica nu platește TVA co-contractantului său (factura primită neavând TVA) ci auto-colecteaza TVA pe aceasta factura când incheie contractul de vanzare-cumparare. Asadar, in cazul taxarii inverse, cumparatorul nu vireaza TVA vânzătorului dar deduce TVA-ul autocalculat, urmand sa se procedeze in acest fel pe tot lanțul contractial, ceea ce face ca volumul rambursarilor de TVA de pe lanț sa fie considerabil reduse, respective posibile doar pentru marjă, si nu pentru intreaga baza. Deși este o metoda care elimina fraudele de tip carusel (vanzarea fictiva a unui bun de mai multe ori) sau de tip export cu livrare fictiva, în care se cerea rambursarea in bloc a TVA, aceasta metoda este considerata, in viziunea legiuitorului comunitar, una exceptionala pentru motivul mentionat mai sus, respectiv amanarea plații TVA pana la vânzarea catre consumatorul final, cand comerciantul vinde/facturează cu TVA, pe care il colecteazâ de la respectivul consumator final.
În primavara lui 2006 am pus pe masa ministrului de finante de la acea vreme, Sebastian Vladescu, un proiect de ordonanta de urgenta conform caruia o serie de produse cu risc ridicat de frauda prin rambursare ilegala de TVA urmau sa facă obiectul taxarii inverse. Cam aceleasi care, in sfarșit, sunt cuprinse acum in aceasta listă (in plus, in acel proiect, mai apareau materialele de constructii). Neprimind nici un raspuns de la dl. Vladescu, am reluat procedura, de data aceasta in mod formal, de la cabinetul presedintelui ANAF catre cabinetul ministrului. Nici asa nu a functionat si, dupa cum vedem, a trebuit sa treaca ceva ani pana cand taxarea inversa pentru acele categorii de produse sa ajunga in Monitorul Oficial. Si, odata cu acesti ani, un numar considerabil de fraude.
Desigur ca taxarea inversa nu elimina total fraudele fiscale. Firmele fantoma pot in continuare sa se interpuna pe lanțul comercial, dar nu in scopul de a primi TVA in mod ilegal ci pentru a mari marjele tranzactiilor, ducand astfel la profituri umflate. E adevarat ca statul încaseaza impozite de pe urma acestor profituri, doar ca ele nu reprezinta decat o modalitate de spalare a banilor, de introducere a lor in circuitul legal. Sau, deși autoturismele aduse in Romania de catre persoanele juridice fac si ele obiect al taxării inverse, există numeroase situatii in care mașini de lux sunt introduse in țară de firme fantoma și vandute către persoane fizice fară ca autoturismele respective sa fi fost inregistrate ca si active in contabilitatea unei astfel de firme și, fara ca TVA-ul colectat de la consumatorul final – persoana fizica sa fie virat la buget.
Toate aceste lucruri se petrec in conditiile in care viteza de reacție al fiscului este cam de…3 ani. Concret, fiscul verifica in prezent tranzacții intracomunitare (și raportarile aferente) derulate in 2007. Câte firme fantoma mai gasește fiscul dupa 3 ani e o intrebare cu raspuns previzibil. Cam asta este capacitatea administrativa de care dispunem. Cam asta realizează fiscul care, in plus, nu vede ce vede vama sau garda financiară care, la randul lor, nu vad ce vede fiscul din cauza ca sistemele informatice ale fiecarei instituții sunt incompatibile si nu permit interconectarea. Colaborarea administrativa in cadrul ANAF se face prin…adrese, fiecare institutie facând către celelalte adrese peste adrese. Și uite asa suntem o țara de „andrisanți”, care nu sunt in stare să isi convinga factorii decizionali de necesitatile reale ale modernizarii sistemului informatic.
Referinte:
Guvern: Taxarea inversa la cereale va fi aplicata de la 1 iunie
Al 3-lea articol consecutiv f. bun. Felicitari!
De acord cu explicatiile – mai pe intelesul tuturor. Ideea este ca fiscul roman, in al … nu stiu catelea ceas, poate mult prea tarziu, sau poate la momentul potrivit daca ar fi sa ne gandim la posible interese, a introdus aceasta masura de prevenire si limitare a fraudei cu TVA de tip carusel. Nu am inteles de ce (intrebare retorica) nu s-a actionat mai devreme, pana la urma aceasta schema de frauda s-a inventat chiar in UE si nu la noi, noi am copiat-o cu succes. Era cunoscuta de autoritati. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Ramane cred in dorinta tuturor, ca fiscul sa fie mai orientat catre combaterea marii fraude – acolo unde acum se poarta ca o domnisoara timida, si nu catre micile greseli ale contribuabililor cinstiti – acolo unde ” isi face meseria”. Un articol foarte bun!
Din cate stiu eu, pana in 2008, ANAF-ul, desi se desprinsese de MFP la 1 ianuarie 2004, nu a avut structura de IT. (Asa a inteles Nastase sa faca reforma). Normal ca devii depasit.
Si nici cei care conduc institutiile publice nu pun mare accent pe IT. Desi in cazul ANAF s-ar rezolva foarte multe probleme
Mai bine mai tarziu decat niciodata. Aplicarea unor masuri la timpul lor ne-ar fi gasit in alt loc acum…
Interesante materialele dvs, dle Bodu. Sa mai scrieti….