sâmbătă, mai 18, 2024

Jurnaliști de (unică) folosință

Leapșa pe furate între Realitatea Media și RTV, între Elan Schwarzenberg și Sebastian Ghiță, un joc nou al audio-vizualului nostru de tranziție, oferă o temă de reflecție despre ce a devenit jurnalistul român în acest context. Imaginile de necrezut ale exodului live, când redactori și membri ai echipei tehnice își luau catrafusele în timpul emisiei RTV pentru a da fuga la celălalt stăpân, vorbesc despre o adâncă  degringoladă morală, despre absența spiritului de echipă, despre spaima de a rămâne pe drumuri, cât și despre mefiența în orice formă de protecție sindicală. Emblematică pentru lejeritatea traseismului mediatic, rămâne atitudinea ipocrita a lui Chireac care își reitera extazul față de ”geniul” lui Sorin Ovidiu Vântu alintat ”Grăsuțul”, pentru a-i fi dat o lovitură sub centură lui Ghiță furându-i emisia în complicitate cu Elan. Admirația și-o exprima Chireac tocmai în studioul lui Ghiță de la care, se zice, lua sume frumușele, dar tăindu-și deja cale spre adversarul acestuia, via Vantu.

Caftul dintre Schwarzenberg și Ghiță, nu are nimic din stereotipul luptei dintre bine și rău. Mass-media a fost fatal pervertită de maniera vanitoasă și interesată în care Vântu a tratat televiziunea, în disprețul libertății de exprimare și a misiunii presei, cu ofertele sale ”de nerefuzat”. A cumpărat jurnaliști, conștiințe, a transformat trustul Realitatea într-un instrument de șantaj politic și într-o sursă nelegitimă de stors bani. La fel a făcut și Voiculescu, dar cu plăți mai zgârcite. Jurnalistii au acceptat si  s-au lasat folositi in scopuri straine de cele ale presei. Schwarzenberg și Ghiță reprezintă multiplicarea acestui contingent de ”patroni” neinițiați în domeniul mediatic, dar căliți în aranjamente dubioase, care pregătesc măciuca pentru alegerile viitoare. Profitul țintit de acest gen de intermediari nu vine din televiziunea văzută ca afacere, din publicitate sau producție, ci din contractele și afacerile așteptate ca răsplată pentru serviciile aduse învingătorului în alegeri. Să ne amintim că Realitatea TV a jucat politic pe o parte, apoi a trecut de partea cealaltă. A fost astfel viciată orice normă jurnalistică. S-au inventat ”experți”, hahalere oportuniste care să intoneze pe tonul cerut, cu toată energia. S-au stimulat isteria, bătaia de joc, gesticulația apocaliptică. Zilnic s-a practicat manipularea. Criza pieței media a facilitat apariția jurnalistului de unică folosință. Este indiferent, așadar, cum se va sfârși încăierarea dintre  Schwarzenberg și Ghiță, cine va lua camerele și cine se va alege cu trepiedele și microfoanele. Amândoi sunt parte a unor pariuri politice din care presa va ieși rănită. Tabloul nu conține toată media, ci doar partea contaminată de toxina jocului politicoid.

Acum cinci ani, când se lucra la textul Contractului Colectiv de Muncă pe Ramura Mass-media la inițiativa MediaSind, exista convingerea că jurnaliștii sunt dispuși să lupte pentru libertatea de exprimare și de aceea s-au introdus la art.70 instrumentele necesare pentru protejarea de ingerințele patronale sau de abuzurile șefilor editoriali. Astfel, ”jurnalistul, fără a suferi nici un fel de consecinţe are dreptul ”să refuze să scrie, să pregătească sau să participe la realizarea unui articol al cărui conţinut este contrar legislaţiei actuale sau deontologiei jurnalistului profesionist, invocând clauza de conştiinţă”, dar chiar ”să refuze să semneze materialul care a fost modificat prin intervenţia editorului… pe motiv că textul sau conţinutul materialului se opune opiniilor şi credinţelor jurnalistului”. Din 2006 până acum sunt puține (totusi exista) sau necunoscute cazurile în care jurnaliștii au părăsit o companie media din motive de conștiință. În majoritatea covârșitoare a cazurilor au plecat pentru bani. Fluctuațiile de personal nu reprezintă o situație aparte în lumea modernă, așa cum nici goana după un serviciu mai bine plătit. Numai că meseria de jurnalist are o componentă în plus: ea operează cu libertăți fundamentale și are ca justificare dreptul cetățenilor de a fi informați. De aceea în această meserie se amintește mai des de ”conștiință”, ”corectitudine”, ”libertate”. Micul ecran decupează cel mai pregnant impostura și oportunismul. Faptul ca parte din lumea politica a adoptat traseismul, jongleria cu interesele proprii pe banii cetateanului caruia nu-i ofera mai nimic, nu indreptateste presa sa abdice de la principii. Nefericita retragere a lui Șerban Huidu, realizatorul unei emisiuni longevive de atitudine împotriva imposturii în media și în politică, este un gest care face diferența.

Articol aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Mass-media din Romania sufera datorita faptului ca afaceristi dubiosi, s-au prins ca este un mod sigur de a santja politicul, de a manipula oamenii.. Romanii si ziaristii sunt doar niste victime colaterale.

    Eu nu pot sa inteleg cum romanii pot fi asa prosti incat sa se uite si sa ia lectii de la tembeliziunile celor mai nenorociti cetateni din Romania (fost colaborator al Securitatii care si-a turnat si rudele!, sau initiatorul celui mai mare jaf financiar din Romania). Ce te pot invata, tembeliziunile unor astfel de indivizi care intr-un stat normal ar trebui probabil sa ispaseasca pedepse cu inchisoarea?

    Vina e a noastra pentru ca nu luam nici o atitudine in grupul nostru de cunostiinte si nu spunem stop manipularilor ordinare ale unor sarlatani care au pus mana pe mass-media.

    Eu personal ma uit la ProTv si TVR, Euronews si sunt mult mai informat in catvea minute decat daca m-as uita o zi la ipocritii limitati de la tembeliziuni.

    • Pai sa stiti ca nu e usor sa-i mai „convingi” pe cei apropiati-rude,prieteni,ce-or fi. Eu am fost socat cu 5-6 ani in urma,cand un prieten,bun pianist si muzician-muzicolog deopotriva,a trecut pe la mine,nu ne vazusem de un an doi….am discutat despre muzica lui Schönberg,despre multe chestii misto,pana dupa miezul noptii.Dimineata ,el trebuia sa-si continue calatoria,a deschis computerul sa vada ce le-a mai zis „mircea badea” astora…! Nici acum nu pot sa uit „bucuria” cu care il asculta pe dement….! Nu m-am mai intalnit cu fostul prieten de-atunci–si nici nu vreau sa ne mai vedem vreodata!!!! Singura solutie e sa-i lasam sa se balacareasca in vidanjele lor……..

    • Si PRO-Tv dezinformeaza la greu. Si ma doare inima cand spun acest lucru. Nu dezinformeaza politic dar exagereaza pana la prostie orice intamplare din aceasta tara. La PRO-Tv auzi ca daca un proiectil uitat din cel de al doilea razboi ar exploda un cartier intreg ar fi ras de pe suprafata pamantului, auzi ca din 73 de Kg de minereu sarac de uraniu pot fi procesate 3 Kg de uraniu pur din care se face bombe atomice,(de parcam bombele atomice pot si facute de catre oricine si oriunde) ca ca un kg din acest minereu costa sute si sute de mii de dolari, ca sa nu mai spunem ca un Kg de uraniu costa zeci de milioane de dolari ??? (Stirile PRO-Tv de la ora 19 din data de 31 Oct 2011) Pai daca un kg. de aur costa cca 75000 de dolari va dati seama pe ce bogatii sta Romania? Ma si mir de ce se lupta atat pentru Rosia Montana cand la Baita putem obtine din 200 de Kg de minereu 9 Kg de uraniu pe care sa le vindem cu o suta de milioane de dolari, dar din 2000 de tone de minereu sau din 200000 de tone. Maiculita mama! Ce mai! Cretinism curat! PRO-Tv iti arata in prim plan toate jerpeliturile de case tiganesti spunand ca sunt case de romani de nu mai stii ce sa crezi despre tara asta. PRO-Tv lanseaza zilnic stiri panicarde despre cum seceta ne va face sa murim de foame(expresia favorita a Doamnei Esca) fiind astfel postul favorit al speculantilor de tot felul, si in general arice stire este prezentata cu tenta apocaliptica. Pacat, mare pacat.

  2. Se intampla in Romania si de asta nu ma mira si nici nu-mi bat capul cu dedesupturile!
    Totusi vreti sa auziti parerea mea:totul este un scenariu de 2 bani produs de trei baieti de cartier din Romania,trei baietii,care se cred geniile societatii!
    Sa avem pardon!Realitatea s-a impartit in 2,dar seful este tot acelasi excroc: SOV!
    De aici putem trage anumite concluzii:la butoanele juridic,securitatea statului,la CNA stau ori niste analfabeti,ori niste „grasuti”care incaseaza musamalizand acest joc dubluicitar!
    Nu exista RTV si Rrealitatea TV!Exista realitatea lui SOV condusa de dupa paravanul Schwartz si Weiss(pardon Ghita).Si asta numai ca sa se faca niste jocuri politice!
    Unde s-a ajuns doamne!Nimeni nu se mai sinchiseste de tanti Leana sau nea Nita din fundul Romaniei!Ptr.aceste „genii” tara este o proprietate privata,iar locuitori sunt tinuti in fata portilori .
    Jurnalism??Despre care jurnalism vorbiti doamna?Jurnalisti adevarati mai sunt numai cativa,restul mahalagii si tipatori de serviciu,platiti cu bani grei de SOV sau Voiculescu!
    Traim in Ro.si de asta nimic nu ne mai surprinde si nu ne mai mira!
    Noi suntem de vina,dam voie unui gainari sa-si bata joc de inteligentele noastre!

  3. Pentru a descrie acesti jurnalisti si actiunile lor in America se foloseste un joc de cuvinte elocvent: PRESSTITUTE si PRESSTITUTION.

    Discutam asadar despre PRESTITUATE, care presteaza servicii in bordeluri (nu studiouriI) de televiziune.

    Pe cand o dezbatere in Parlament cu privire la LEGALIZAREA PRESTITUTIEI?

  4. fiecare pasare pe limba ei piere. Cand un ziarist este vertical, nu-i este frica de somaj. Pe astia de la Realitatea nu-i mai ia decat Voiculescu.

  5. D-na Armanca, sunteti ceva diferit. Va urmaresc din cand in cand articolele, nu conteaza subiectul lor, oricum toate au ceva diferit. Ceva ce lipseste in „jurnalismul” din Romania (dar si de dincolo – am vazut televiziuni si dincolo si m-am lamurit.) Felicitari.
    De altfel depasiti conditia jurnalistului de meserie si totusi scrieti. Si bine faceti. Asa, noi ceilalti, avem un etalon, un termen de comparatie a ceea ce reprezinta folosirea cu grija a puterii cuvintelor.

  6. Exista un caz recent (si singurul, din cite stiu) de parasire a unei companii de presa din motive de constiinta, de ce aveti retineri sa-l pomeniti? Mai ales ca s-a petrecut chiar in trustul lui Vantu: ruptura Academia Catavencu – Kamikaze.

  7. Nu ca zic, da’ vreau sa spun:
    Corect!
    Daca sapati mai mult, stimata Doamna, veti constata ca tatucu santajului este sorin rosca stanescu, prin ziua, incepand cu 1997.
    zi buna

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro