Home » Politica & Doctrine » Citesti:

Alegerile locale – o altă interpretare a rezultatelor

Barbu Mateescu iunie 13, 2012 Politica & Doctrine
15 comentarii 3,396 Vizualizari

Să ne închipuim că România constă din 100 locuitori cu drept de vot. Conform sondajelor din ultimele luni…

31 susţineau că ar vota USL.

7 susţineau că ar vota PDL.

17 ar fi votat alte partide (PPDD, UDMR, PRM, PNG, etc.)

45 erau în străinătate, erau “fantome” (persoane decedate înscrise încă pe listele electorale) sau afirmau că nu intenţionează să voteze pentru un partid sau altul. Unii chiar erau neinteresaţi de politică. Câţiva dintre ei şi-au arătat la nivel verbal susţinerea faţă de USL după venirea la putere, fără ca acest lucru să aibă efecte concrete. Alţii erau în “spirala-tăcerii-PDL”: aveau încredere în Traian Băsescu într-un mod mai mult sau mai puţin declarat, dar nu susţineau că ar vota PDL, ei apărând în genere la rubrica “nu ştiu/nu răspund”.

Ce s-a întâmplat duminică?

La vot au venit 58 din cei 100 de români.

Pentru USL au votat 29 de locuitori. 29/58 = 50%. 29 din 31 de votanţi potenţiali = o mobilizare foarte bună a USL, peste 90%.

Pentru PDL au votat, rotunjind, 12 persoane. 12,1/58 = 21%, adică scorul obţinut de PDL sub nume propriu sau în toate alianţele sale, din care scădem 1% pentru votanţi UNPR, PNŢ, etc. care au susţinut aceste alianţe. În afara electoratului declarat PDL, alegerile locale au mobilizat 5 români aflaţi în “spirala-tăcerii-PDL”.

Din ceilalţi 59 de români, au venit la vot 17, cinci votând PPDD, alţii votând UDMR, ş.a.m.d.

Ce rezultate am avut?

După cum era şi evident, USL a câştigat aproape peste tot, pentru că în doar foarte puţine locuri din România votanţii PDL (cu tot cu cei din spirala-tăcerii-PDL) > votanţii USL. Acest lucru nu are de-a face cu austeritatea, Emil Boc, Traian Băsescu, protestele din ianuarie, FMI, corupţie, Liviu Negoiţă, criza mondială, etc. ci este un efect al dispunerii voinţei politice de foarte, foarte mulţi ani de zile. Pur şi simplu PDL n-a avut niciodată mai mulţi votanţi decât PSD şi PNL, puse împreună. Dacă în 2008 – moment de glorie pentru PDL – Uniunea Social-Liberală ar fi existat, rezultatele ar fi fost extrem de asemănătoare.

În foarte puţine locuri din România, primari PDL au reuşit să schimbe această situaţie. Electoratul din Bucureşti, votând puternic politizat, nu a reprezentat o excepţie de la situaţia naţională.

Datorită evenimentelor din ultimii ani dar şi datorită ajungerii la putere a USL, electoratele partidelor principale au fost extrem de mobilizate. Afirmaţia lui Mihai Răzvan Ungureanu privind absenteismul se dovedeşte a fi neinspirată. Prezenţa la vot a fost mai mare decât cea de la toate alegerile parlamentare sau locale din 2001 încoace, fiind la egalitate cu cea de la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009.

Ce putem observa?

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la votul uninominal majoritar într-un singur tur va determina dispoziţia mandatelor în parlament. PDL, cu 22-24% din voturi, poate obţine 22-24% din mandate sau mai puţin. Dar, după cum o arată deja rezultatele de la locale, USL cu 49-50% din voturi câştigă 70-80% din cursele electorale.

Dacă legea este declarată neconstituţională, ponderea PDL nu va creşte în mod substanţial, dar numărul de mandate al USL va scădea, în avantajul celor de la PPDD.

Atât USL cât şi PDL-cu-tot-cu-spirala-tăcerii sunt aproape de epuizare atunci când vine vorba de maximizarea rezultatelor. Bătălia de la toamnă se va duce pe cine pierde mai puţini votanţi (prezenţa la parlamentare va fi mult, mult mai scăzută). Mihai Răzvan Ungureanu este un jolly-joker care poate face diferenţa în contextul unei strategii inteligente. Prin comparaţie, victoria USL depinde de decizia Curţii Constituţionale şi mai puţin de mesaje sau lideri.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. ex spune:

    Hai sa va dau si eu o idee pt scenarii viitoare:

    PDL a avut 21% intentie de vot in aceste alegeri in conditiile in care detinea o anume infrastructura locala (primari, consilieri).

    In urma acestor alegeri, infrastructura locala a PDL a scazut mult. Sinteti sigur ca la parlamentare vor strange tot 21% intentie de vot?

    • Pentru ex şi Cătălin:
      Infrastructura locală are un rol în determinarea rezultatelor din toamnă, dar nu atât de mare pe cât se crede. Pentru a lua exemplul cel mai recent, PSD a înregistrat o mare victorie – iar PNL-PD-ADA o mare înfrângere – la localele din 2004, dacă vorbim de numărul primarilor aleşi la nivelul întregii ţări. Această disproporţie nu s-a reflectat în rezultatul alegerilor din toamna aceluiaşi an.

  2. eugen spune:

    ex… dc. e pe legea cu redistribuirea_ deci nu aia cu primul ia tot_ atunci poate sa ia.. ca drumu_i lung panan noiembrie.. sa vedem duminica cu grecia si mai stam de vb.

  3. Catalin spune:

    in conditiile in care PDL a pierdut consilii judetene, primarii dar mai ales nu mai este la putere nu vor mai fi nici bani.. cred ca pdl se va prabusi efectiv la generale spre 12-13% maxim

  4. ion spune:

    Nu vorbeste nimeni de rezultatele asteptate (dar inca tinute la secret) ale recensamantului -asa, dezastruos coordonat de INS. Raportam procentele la un numar de votanti care nu exista in Romania. Apropo, stie cineva daca recensamantul nou va fi luat in seama la stabilirea numarului de parlamentari din toamna?

    • gheo spune:

      Nu va fi luat in seama.Alegerile se vor baza pe vechiul recensamant.

      • Ronnie spune:

        rezultatele finale ale recensamantului nou, cele care conteaza, nu cele provizorii – preliminare, se oficializeaza in 2013-2014 parca – abia la prezidentiale va fi luat in seama

  5. punk spune:

    În realitate prezența la vot este foarte bună. Pe listele de vot sunt înscriși 18,3 milioane de oameni, în timp ce populația stabilă a țării este de 19 milioane de oameni. Vorbim de 3-4 milioane de votanți lipsă, oameni care au emigrat și/sau au murit fără a fi extrași de pe listele electorale.

    În condițiile astea, România are în jur de 14, maximum-maximorum 15 milioane de votanți reali. Când raportezi participarea reală la vot la 18.3 milioane de votanți potențiali, cifrele sunt mult diminuate. Au venit la urne 10.3 milioane de oameni, adică în jur de 70% din votanții reali ai țării. O prezență foarte bună.

    Aviz mișcărilor de tip Noua Republică, “Ungurenii mei”, Forța Noua etc.: partea ascunsă a electoratului pe care se mizează este mult mai mică decât se crede, și include cetățenii cei mai refractari la ideea de vot. Nimeni și nimic nu va convinge să zicem un depresiv sau un bolnav în stadiu terminal să meargă la vot dacă nu dorește. Să zicem că s-ar putea mobiliza la urne un 10% din absenții obișnuiți, dar nu se pot câștiga alegerile cu 10%.

  6. Alex spune:

    Barbu Mateescu in primul rind multumiri pentru acest material. Ce nu srie aici si ce m-ar mai interesa pe mine este: CINE VOTEAZA PNL-ul din USL ?! Ce gen de persoane ?!

    • Există mai multe subgrupuri, principale sunt două:

      1. Oameni de dreapta care nu au încredere în Traian Băsescu.
      2. Bugetari care nu se consideră a fi de stânga şi care au fost atraşi de carisma lui Crin Antonescu.

      • Alex spune:

        Wow, nici nu ma asteptam la un raspuns macar. Asta e deja explicatie, multumesc frumos. Din raspuns rezulta ca trebuie sa preia MRU conducerea, macar simbolic iar TB sa stea mai in spate si sa se lupte cu USL prin metode “specifice”.

        • Alex spune:

          O alta intrebare ar fi legata de bazinul electoral. Care e scorul maxim, in procente la alegeri sau in procente din populatie matura, care ar putea fi atins de un partid de centru-dreapta (aici ma gindesc la PDL, daca s-ar moderniza un pic si daca s-ar muta macar la centru-dreapta), pe scurt un partid mai responsabil cu bugetul de stat si care sa nu promita pomeni ? Ar lua 30-35% scor electoral ? Multumesc !

  7. krn spune:

    O analiză foarte bună. Felicitări!

    Cred că i se dă o importanță mult prea mare lui MRU. De unde până unde a devenit acest personaj Mesia dreptei din România? Nu a fost capabil să mențină suportul parlamentarilor din majoritatea pe care o reprezenta, a făcut tot felul de declarații neinspirate, în postul de ministrul de Externe a contabilizat o serie de bube grele precum: tradarea intereselor noastre în privința moștenirii Fundației Gojdu, renunțarea la datoriile pe care Irakul le avea față de noi, insubordonarea față de șeful direct (prim-ministru), etc. Nu știu exact ce a făcut la SIE, dar dat fiind că acolo mai mult se tace și se ascund lucrurile, probabil că greșelile sau prostiile lui nu au ieșit încă la iveală. Acest om a candidat vreodată pe undeva? Din câte știu a ajuns în poziții cheie numai prin numire. A fost mereu împins de la spate de cineva; măcar de ar fi fost împins de serviciile noastre și nu ale altora.

    Așadar, revin cu întrebarea: ce argumente există pentru creditarea acestui om cu atâta încredere din partea unor susținători ai PDL?

    • Stanciu Tudor spune:

      Domnul sociolog Mateescu impartaseste, laolalta cu fratii sai de convingeri de pe blogary, viziunea conform careia Ungureanu e noul Messia al dreptei politice. Nimic rau in asta, fiecare e liber sa creada ce doreste, numai ca argumentele, ceea ce intrebati dvs., nu explica deloc cum un tip ca Ungureanu, care din frageda tinerete salasluieste profesional si politic, la stat, poate reprezenta dreapta politica reala, nu aceea declarativa. Sirul de autoasumari si autopozitionari ale personajului nu tin loc de argumente , iar cariera sa indisolubil legata de bugetul public il contrazice flagrant. La randul meu sunt curios ce argumente obiective – dincolo de cele personale, firesti, pot fi invocate pentru calificarea lui ungureanu ca fiind “de dreapta”.

      • MRU este o personalitate politică cu un nivel de încredere dublu sau triplu (în funcţie de sondaj) faţă de al oricărui lider PDL. El şi-a arătat disponibilitatea de a colabora cu PDL. Acesta este contextul în care el este menţionat în articol.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Barbu Mateescu


Barbu Mateescu

Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)