Home » Analize »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Alegerile parlamentare din 2016. Ce a contat pentru România online.

George Jiglau ianuarie 6, 2017 Analize, Politica & Doctrine, Societate/Life
2 comentarii 2,001 Vizualizari

2016 a fost un an al surprizelor în ceea ce privește starea democrației în lume. Alegătorii din Marea Britanie și din Statele Unite au contrazis așteptările bazate pe modele explicative testate și calibrate de-a lungul timpului în societăți dintre cele mai diverse. “It’s the economy, stupid” pare să fi fost înlocuit de ”it’s the identity, stupid”. Post-truth a fost cuvântul anului, iar experții în politici publice sunt tot mai puțin văzuți ca parte a soluțiilor și tot mai mult ca parte a problemelor cu care se confruntă societățile.

În acest context, alegerile din România decembrie 2016 sunt importante nu doar prin consecințe, ci și prin ce ne relevă despre alegătorii români. Care sunt temele care contează atunci când aleg un partid? Cât de mult contează preferința pentru politici ce țin de economie, de valori, de politică externă, etc. în explicarea preferințelor? În ce măsură există concordonanță între platformele partidelor și preferințele celor care le votează? Care sunt temele care marchează cel mai puternic diferențele între partide?

Sondajul Votul meu, de tip Voting Advice Application (VAA), realizat de Centrul pentru Studiul Democrației (Universitatea Babeș-Bolyai) și eDemocracy Centre (Universitatea din Zurich), între 24 noiembrie și 10 decembrie 2016 oferă câteva răspunsuri la aceste întrebări. VAA este un instrument cu limite inerente. Pe de altă parte, problemele de reprezentativitate s-au diminuat în timp și este posibil să dispară până la următoarele alegeri. În plus, instrumentele clasice au și ele probleme, așa cum indică următorul grafic, în care Endre Borbáth a agregat rezultatele sondajelor standard realizate înainte de alegeri: dispersia rezultatelor este neobișnuit de ridicată iar mediile rezultatelor diferă notabil de rezultatul din alegeri pentru PNL și USR.

Figura 1. Intenția de vot în sondajele realizate înainte de alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Sursa: http://eborbath.github.io/polls/

Câteva rezultate

O parcurgere rapidă a datelor evidențiază câteva întrebări care diferențiază puternic între simpatizanții partidelor. De exemplu, poziționarea față de drepturile cuplurilor de același sex plasează simpatizanții PSD și USR la extreme opuse (80% dezacord, respectiv 33% dezacord), cu celelalte partide pe poziții intemediare.

Figura 2. În ce măsură respondenții sunt de acord cu afirmația ”Cuplurile homosexuale ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca și cuplurile heterosexuale”.

O privire mai sistematică arată că plasarea pe două dimensiuni ideologice (stânga/dreapta economică, respectiv social liberal/conservator) a partidelor și a pozițiilor medii ale alegătorilor fiecăruia indică măsura în care cele două categorii de teme, descrise de 11 întrebări din totalul de 30 (Anexa), explică preferințele alegătorilor.

Figura 3. Plasarea pe dimensiunea stânga/dreapta economică și dimensiunea social liberal/conservator a partidelor (notate cu litere mari) și a pozițiilor medii ale simpatizanților (notate cu litere mici).

Este clar că cele două dimensiuni clasice surprind doar o parte redusă a motivelor pentru care alegătorii decid asupra partidelor pe care le votează. Concordanțele sunt ridicate doar în cazul PNL și PMP, moderate pentru ALDE și USR și scăzute pentru UDMR și PSD. Astfel, din perspectiva celor două dimensiuni, simpatizanții PSD sunt mai bine reprezentați de oricare dintre celelalte partide cuprinse în analiză, cu excepția USR. Aceast aspect întărește percepția intuitivă că electoratul PSD este unul mai stabil, mai fidel și mai disciplinat doar din perspectiva valorilor conservatoare și mai puțin omogen din perspectiva temelor economice. La fel și cel al UDMR, însă în cazul formațiunii maghiare vorbim de mai mult timp despre un electorat nu neapărat omogen în simpatia sa pentru Uniune, fapt ilustrat de dinamicile vizibile la nivel local, cât conștient de faptul că trebuie să dea un vot strategic pentru a bate pragul de 5% și a se asigura că își păstrează reprezentarea și influența în Parlament.

O temă care nu ține de cele două dimensiuni și care distinge puternic între simpatizanții PSD și ALDE și cei al celorlalte partide este cea a influenței pe care ar trebui să o aibă în politică românii din străinătate. În cazul acestei teme, observăm o concordanță între atitudinea partidelor față de acest segment de electorat (mai deschisă în cazul USR, PNL și PMP), atitudinea simpatizanților acestor partide și votul obținut de ele în circumscripția dedicată diasporei, unde USR, PNL și PMP au însumat aproximativ 85.000 din cele peste 110.000 de voturi exprimate.

Figura 4. În ce măsură respondenții sunt de acord cu afirmația ”Românii din străinătate ar trebui să aibă mai multă influență asupra politicii din România”.

De asemenea, tema justiției plasează PSD și ALDE la o extremă și USR la cealaltă. PNL este într-o poziție intermediară, mai apropiată de USR. De remarcat și apropierea UDMR de grupul celor care consideră că procurorii au în prezent prea multe puteri în investigarea cetățenilor. Tema justiției diferențiază puternic și partidele, nu doar pe simpatizanții lor, fapt vizibil în procesul de codare. De altfel, și dinamica postelectorală îi confirmă relevanța, atitudinea similară față de rolul procurorilor fiind unul dintre elementele care au stat la baza coaliției parlamentare dintre PSD, ALDE și UDMR (deși trebuie amintit și discursul ostil al PMP, prin vocea lui Traian Băsescu). Pe lângă așteptările pe care această atitudine a coaliției majoritare le creează cu privire la eventuale modificări ale legislației din domeniul justiției, trebuie remarcat faptul că, pentru a-și păstra aproape partea de electorat favorabilă acțiunilor recente ale procurorilor sau care e preocupată de lupta anticorupție, PNL și USR trebuie să păstreze acest subiect în centrul agendei lor de partide de opoziție

Figura 5. În ce măsură respondenții sunt de acord cu afirmația ”În prezent, procurorii au prea multe puteri în investigarea cetățenilor”.

Atunci când sunt luate în calcul toate cele 30 de preferințe de politici, acoperind un spectru mai larg de teme, gradul de potrivire între simpatizanți și partide crește (Tabelul 1). De remarcat faptul că USR prezintă nivelul cel mai ridicat de concordanță între poziția estimată a partidului și pozițiile medii ale simpatizanților, în timp ce pentru ALDE și UDMR sunt cele mai scăzute, precum și faptul că între pozițiile precizate în programul USR și cele ale simpatizanților ALDE și PSD există discrepanțele cele mai ridicate.

Tabelul 1. Nivelul de concordanță între preferințele de politici ale simpatizanților și cele ale partidelor (Valorile ridicate indică o concordanță ridicată: 1 înseamnă concordanță perfectă, -1 indică răspunsuri opuse pentru cele 30 de întrebări)

Tabelul 2 reprezintă distanțele dintre profilele medii de alegători din perspectiva celor 30 de întrebări. Este notabil nivelul foarte ridicat de concordanță între PSD și ALDE, respectiv între PNL, USR și PMP. Acest rezultat susține ideea că ALDE a luat aproape exclusiv din simpatizanții PSD și a avut un succes modest în rândul celor ai PNL, precum și faptul că USR și PMP au recuperat dintre foștii votanți ai PNL.

Tabelul 2. Nivelul de concordanță între preferințele de politici ale simpatizanților partidelor (Valorile ridicate indică o concordanță ridicată: 1 înseamnă concordanță perfectă, -1 indică răspunsuri opuse pentru cele 30 de întrebări)

O analiză a temelor care diferențiază cel mai puternic simpatizanții unor perechi de partide evidențiază câteva rezultate notabile în cazurile comparației dintre USR și PNL, respectiv a celei dintre USR și PSD. În cazul USR versus PNL, tema legată de deschiderea competiției politice (reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în competiția electorală, respectiv reducerea pragului electoral) este cea mai importantă, urmată îndeaproape de tema implicării românilor din străinătate, simpatizanții USR fiind ușor mai favorabili unor astfel de măsuri decât cei ai PNL. Urmează, în ordinea importanței, tema întăririi justiției, teme din sfera valorilor liberale (rol mai scăzut al BOR, o atitudine mai favorabilă față de migranți, susținerea drepturilor cuplurilor homosexuale), iar apoi nivelul de educație. De remarcat că temele economice nu au un rol semnificativ în diferențierea simpatizanților celor două partide. În ansamblu, puterea explicativă este modestă, doar 67% dintre respondenți putând fi identificați corect în ceea ce privește preferința pentru USR/PNL pornind de la răspunsurile la cele 30 de intrebări, nivel de educație și vârstă.

Situația este mult diferită în cazul perechii USR versus PSD. Răspunsurile la cele 30 de întrebări permit o predicție corectă a intenției de vot a respondenților în proporție de 97%! Trei predictori puternici sunt atitudinea față de guvernul tehnocrat, vârsta și nivelul de educație, însă și după eliminarea acestora trei capacitatea de predicție rămâne de 94%. Tema care diferențiază cel mai puternic între simpatizanții celor două partide este cea a deschiderii competiției politice (coborârea pragului de semnături, existența votului prin corespondență), urmată de întărirea justiției, urmată de dimensiunea economică (reducerea numărului de angajați în sistemul public, reducerea ajutoarelor sociale). Dimensiunea economică are o importanță mai mare decât cea a valorilor (percepția asupra relației stat-biserică și asupra rolului BOR), iar vârsta diferențiază mai puternic între cele două grupuri de respondenți decât nivelul de educație. Viziunea asupra politicii externe are și ea un efect semnificativ statistic, dar modest.

Câteva concluzii

Preferințele alegătorilor pentru anumite politici contează în determinarea preferințelor față de partide, în pofida percepției generale că doar o mică parte a electoratului este preocupată de astfel de teme, a personalizării excesive a dezbaterilor politice interne și a campaniei electorale fără dezbateri consistente. O explicație posibilă ține de intensificarea comunicării în mediile online între partide și simpatizanți. Astfel, un studiu realizat de OpenLab asupra datelor de pe paginile de Facebook ale principalelor partide și ale politicienilor din România în intervalul 30 octombrie 2016 – 10 decembrie 2016, a identificat 295.429 de comentarii pe marginea a 3.674 de postări, în creștere față de lunile anterioare.

Cele două dimensiuni ideologice clasice (stânga/dreapta economică, respectiv social liberal/conservator) sunt relevante, dar alte dimensiuni din zona politicilor publice contează chiar mai mult. Astfel, sunt vizibile tema justiției și a politicilor anticorupție, precum și cea a deschiderii competiției politice pentru actori politici noi. În acest sens, merită notată proporția ridicată de respondenți care se opun renunțării la imunitatea în fața justiției a parlamentarilor (80% dezacord, față de 16% susținere), faptul că majoritatea susțin menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) (53% susținere, față de 26% dezacord), dar și că proporția celor care consideră că procurorii au prea multă putere este mai mare decât a celor care sunt în dezacord cu această afirmație (47% susținere, față de 27% dezacord).

Din perspectiva partidelor, PNL se află într-un moment în care poate să piardă și mai mult în fața USR, câtă vreme diferențele de percepție privind politicile promovate de cele două partide sunt mici, iar USR are avantajul „oamenilor noi”, cu prezențe notabile în mediul online. La rândul său, și USR poate pierde simpatizanți dacă pierderea elementului de noutate nu va fi înlocuită de poziționări vizibile și aflate în concordanță cu profilele simpatizanților. Cel puțin în contextul actual, USR are de câștigat dacă își păstrează o poziție mai liberală pe axa culturală, putând capitaliza mai ușor decât PNL simpatia acestei zone de electorat. Pe de altă parte, acest tip de alegători este mai greu de mobilizat la urne, mai ales la alegerile parlamentare, iar în interiorul USR există încă incoerență în ce privește atitudinile membrilor față de teme precum rolul bisericii (sau a bisericilor) sau drepturile minorităților sexuale. Tema justiției și a mecanismelor de reprezentare politică sunt momentan cele care ajută USR să se distingă cel mai puternic de competitori.

Nu în ultimul rând, capacitatea mare de predicție a simpatiei față de cele două tabere politice – PSD/ALDE versus USR/PNL/PMP – pe care o demonstrează acest instrument de sondare a opiniei publice confirmă percepția asupra existenței așa-numitelor „bule”, vizibile și în cazul alegerilor din SUA sau a referendumului pentru Brexit. Eșantionul colectat de versiunea 2016 a busolei „Votul Meu”, deși nereprezentativ la nivelul populației, este unul echilibrat geografic și din perspectiva simpatiilor față de partide, deci nu vorbim despre un segment de electorat activ online și omogen. Cu atât mai relevant este faptul că existența acestor „bule” începe să fie vizibilă și în online-ul românesc, fapt speculat și se partide, după cum arată raportul OpenLab. Desigur, rezultatele prezentate în acest articol descriu doar România online și, într-o măsură mai redusă, România offline. Facebook înregistrează în momentul de față 8,8 milioane de utilizatori activi în România, reprezentând 40,74% din populație (conform http://www.facebrands.ro/demografice.html). Structura pe vârste, nivel de educație și mediu de rezidență a utilizatorilor are diferențe însemnate față de cea a populației generale. Aceste diferențe se reduc însă rapid, crescând proporțiile de utilizatori în vârstă (39% creștere pentru cei de peste 55 de ani, față de o ușoară scădere pentru cei sub 35 de ani, pe durata ultimului an) și a celor din orașe mici și din rural. În acest context, faptul că un instrument precum „Votul Meu” surprinde atât de bine fenomenul „bulelor” este, pe de o parte, o veste bună, pentru că îi demonstrează utilitatea și relevanța științifică. Pe de altă parte, e o veste proastă pentru societatea românescă și arată depărtarea tot mai mare dintre două segmente consistente numeric de cetățeni, depărtare ce poate fi exploatată politic din plin, mai ales în context electoral.

Notă metodologică:

Sondajul Votul meu, de tip Voting Advice Application (VAA), a fost realizat de Centrul pentru Studiul Democrației (Universitatea Babeș-Bolyai) în colaborare cu eDemocracy Centre (Universitatea din Zurich), între 24 noiembrie și 10 decembrie 2016. Au răspuns 7690 de persoane.

Datele prezentate în articol au fost ponderate în funcție de nivelul de educație, vârstă și județul subiecților.

Anexa:

Chestionarul poate fi consultat la www.votulmeu.ro

Întrebările care evaluează atitudini față de politici sunt următoarele:

  1. Ar trebui să existe o politică externă comună a Uniunii Europene.

  2. Partenerii internaționali (UE și SUA) au dreptul să intervină în politica internă a României atunci când ele percep că democrația este în pericol.

  3. România ar trebui să accepte mai mulți migranți care intră în UE, ca semn de solidaritate.

  4. Competiția economică liberă face ca sistemul de sănătate să funcționeze mai bine.

  5. Numărul angajaților din sectorul de stat ar trebui redus.

  6. Statul ar trebui să intervină cât mai puțin în economie.

  7. Reducerea ajutoarelor sociale este o măsură necesară.

  8. Cetățenii cu venituri mici ar trebui să plătească taxe pe venit mai mici.

  9. Împrumuturi externe de la instituții ca FMI reprezintă o soluție bună în situații de criză.

  10. Prea mulți investitori străini în economia României reprezintă un pericol pentru suveranitatea națională.

  11. Cuplurile homosexuale are trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca și cuplurile heterosexuale (formate dintr-un bărbat și o femeie).

  12. Femeile ar trebui să fie libere să aleagă în privința avortului.

  13. Religia ar trebui să fie din nou o materie obligatorie în școlile din sistemul de învățământ de stat.

  14. Pedeapsa cu moartea ar trebui reintrodusă pentru crime odioase.

  15. O reformă teritorială ar trebui să includă crearea unei regiuni autonome maghiare.

  16. Minoritățile ar trebui să aibă dreptul la educație exclusiv în limba maternă.

  17. Statul ar trebui să acorde un statut privilegiat Bisericii Ortodoxe Române.

  18. Partidele politice etnice ar trebui interzise.

  19. Imigranții ar trebui să se adapteze la valorile și cultura din societatea românească.

  20. România ar trebui să își consolideze relațiile diplomatice cu Rusia.

  21. În prezent, procurorii au prea multe puteri în investigarea cetățenilor.

  22. Parlamentul ar trebui să aibă puteri reduse.

  23. România ar trebui să aibă ca obiectiv unirea cu Republica Moldova.

  24. Membrii parlamentului nu ar trebui să beneficieze de imunitate în fața justiției.

  25. Guvernele de tehnocrați sunt un lucru bun pentru România.

  26. România ar trebui să introducă votul poștal pentru toate tipurile de alegeri.

  27. Românii din străinătate are trebui să aibă mai multă influență asupra politicii din România.

  28. Pragul electoral ar trebui redus pentru ca partidele mici să aibă acces la parlament.

  29. Numărul de semnături necesare pentru depunerea de candidaturi ar trebui redus pentru toate alegerile.

  30. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care evaluează progresele din justiție, ar trebui eliminat.

Plasarea pe dimensiunea stânga/dreapta economică este estimată cu ajutorul întrebărilor 4 – 8, în timp ce plasarea pe dimensiunea social liberal/conservator de întrebările 11 – 14 și 17 – 18.

Articol scris de Gabriel Bădescu si George Jiglău

Gabriel BadescuGabriel Bădescu – profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj

George JiglauGeorge Jiglău este doctor în științe politice și lector universitar la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj. Activează ca cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației. Anterior, a obținut diplome de master în Științe Politice la CEU Budapesta (2007) și de master în Comunicare și Studii Multiculturale la UBB (2009). A scris și a editat o serie de volume și articole publicate în reviste din țară și din străinatate pe teme precum alegerile și sistemele electorale, partidele și sistemele de partide, relații interetnice sau despre Uniunea Europeană și procesul de europenizare.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Interesant dar pentru viitorul apropiat,inutil.Cercetarea sociologică e una,dar rezulatele electoral-poitice e alta.Iar rezultatele sunt clare:pentru viitorul mediu PSD+ALDE vor guverna ţara prin forţe proprii,orice altă variantă este exclusă(cu excepţia faptului că în 1-2 ani să fie alegeri parţiale.).Analizele prezentate trebuiau făcute de PNL şi USR înainte de alegeri pentru a-şi putea calibra discursul politic şi programele.Nu a fost aşa şi rezultatele sunt cele care sunt.Acum este prea târziu.

  2. andrei spune:

    Interesant, dar nu înțeleg utilizarea diferențierii stânga – dreapta. Mai ales că se spune că aceasta ar fi relevantă, deși, mai sus, se vorbește despre atitudinea conservatoare a PSD și electoratului său, versus atitudinea progresistă a USR și a susținătorilor. Cred că ar trebui să ne raportăm doar la niște clivaje reale, nu la cel jurnalistic și mult prea simplificator stânga – dreapta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

George Jiglau


George Jiglau

George Jiglău este doctor în științe politice și lector universitar la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj. Activează ca cercetător la Centrul pentru Stu... Citeste mai departe


E randul tau

Dear Radu, Thanks for your interesting comment but who are you? I am quite open about who I am, ...

de: Rupert Wolfe Murray

la "Happy New Year ROMANIA"

Cauta articole

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)