Home » Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Brasov 1987. Inceputul sfarsitului

Vladimir Tismaneanu noiembrie 15, 2010 Politica & Doctrine, Societate/Life
17 comentarii 5,083 Vizualizari

In 1987, regimul comunist din Romania se caracteriza printr-o politica economica aberanta, prin politici antisociale de infometare a populatiei, prin autarhie financiara, prin represiuni politienesti la nivelul intregii societati si printr-un cult al personalitatii fara egal in Europa acelui deceniu. Universal detestat, evident cu exceptia nomenclaturii si a Securitatii, regimul bicefal reprezentat de Nicolae si Elena Ceausescu incerca sa puna in aplicare scenariul comunismului dinastic. Mezinul cuplului prezidential, Nicu Ceausescu, pe atunci prim-secretar al Comitetului Judetean PCR din Sibiu, era pregatit sa-i succeada tatalui sau in fruntea unei formatiuni care capatase dimensiuni elefantiazice, dar care isi pierduse orice urma de demnitate institutionala. De la o zi la alta se anuntau masuri tot mai umilitoare pe linia scaderii nivelului de trai, a unei permanente curbe de sacrificiu. Documentele de partid evocau triumfalist Platforma Program din 1974, apoteoza promisiunilor demagogice ale PCR, spre disperarea romanilor care se confruntau cu aceasta degringolada universala. Venirea la puterea lui Mihail Gorbaciov in martie 1985 si reformele radicale cunoscute sub numele de glasnost si perestroika au catalizat miscari sociale in toate tarile Blocului Sovietic. In Romania, minerii din Valea Jiului organizasera in august 1977 o greva transformata intr-o actiune colectiva anticomunista. Tot in 1977, avusese loc actiunea lui Paul Goma pentru drepturile omului si se formase SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania). Aceste initiative au fost insa reprimate fara mila din ordinul lui Ceausescu si al mamelucilor sai din Comitetul Politic Executiv. Un regim care se pretindea al clasei muncitoare nu a ezitat sa recurga la represalii impotriva rezistentei anticomuniste a muncitorilor romani. Fatada propagandistica era contrazisa flagrant de realitatea terorista.

La mijlocul anilor 80, inasprirea politicii economice dezastruoase si starea generala de nemultumire au creat o situatie revolutionara in Romania. O gluma din epoca spunea ca, iritat fiind de pasivitatea revolutionara a romanilor, dictatorul Ceausescu si-a propus sa remedieze aceasta carenta. Intr-adevar, toate deciziile luate in acei ani dovedeau orbire politica si sadism social. In aceste conditii a avut loc pe 15 noiembrie 1987 revolta muncitoreasca de la Brasov. Imi amintesc perfect stirile agentiilor de presa din acele zile legate de prezenta a mii de oameni pe strazile orasului de la poalele Tampei, de asaltul asupra cladirii Comitetului Judetean, de arderea portretelor lui Ceausescu. Strazile erau evident populate nu doar de adversarii regimului, dar si de cozile de topor ale acestuia, securistii in civil care ii fotografiau pe demonstranti asteptand clipa vendetei. Aceasta avea sa vina foarte curand, liderii miscarii anticomuniste au fost arestati, judecati si condamnati sub acuzatii contrafacute. Unul dintre ei, Mircea Sevaciuc, a scris o carte pe aceasta tema (am fost onorat sa o prefatez). Pe 30 decembrie 1987, cotidianul New York Times a publicat articolul meu intitulat „Tremors in Romania” in care afirmam ca revolta de la Brasov a marcat in chip ireversibil inceputul sfarsitului dictaturii comuniste. In aceeasi zi, la Bucuresti, Elena Ceausescu rostea discursul aniversar la patru decenii de la proclamarea fraudei istorice si semantice numita Republica Populara Romana.

Informatiile despre revolta si represiunea de la Brasov au ajuns la cunostinta presei occidentale in primul rand gratie scriitorului disident Vasile Gogea. Posturile de radio occidentale care transmiteau catre Romania au informat prompt despre aceste evenimente. In loc sa traga invatamintele necesare din ceea ce se intamplase, in loc sa renunte la politica draconica de pauperizare generala, regimul Ceausescu si-a continuat strategia antinationala. „Cel mai iubit fiu al poporului” era de fapt cel mai urat personaj din tara. Procesiunile recente de „canonizare” a lui Adrian Paunescu nu trebuie sa oculteze catastrofala situatie sociala, economica si psihologicadin acea perioada. Revolutia din decembrie 1989 a fost rezultatul unei miscari sociale spontane, nu a unui complot nomenklaturist. Evident, o asemnea conspiratie s-a produs, insa nu pentru a sustine revolutia ci pentru a o confisca si a o deturna. Memoria revoltei din noiembrie 1987 a fost salvata de Asociatia 15 Noiembrie, parte a unei societati civile care refuza sa fie ingenuncheata. Raportul Final al Comisiei Prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste din Romania examineaza dinamica acestei miscari, semnificatia interna si internationala ca parte a valului revolutionar care a dus la prabusirea regimurilor comuniste de-a lungul acelui annus mirabilis care a fost 1989.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. brasovnews spune:

    Sfarsitul nu s-a terminat. Securistul desemnat in 1987 sa se asigure ca muncitorii revoltati vor fi pedepsiti corespunzator de organele statului ocupa astazi o functie publica.

    Dupa 15 noiembrie 1987, maiorul de securitate Nicolae Paraschiv a primit misiunea de a selecta si instrui avocatii si judecatorii ca “elementele dusmanoase” sa fie pedepsite corespunzator. S-a renuntat la pedeapsa capitala in urma presiunii internationale. Totusi, 61 de muncitori au fost deportati, dintre care unul, Vasile Vieru, a murit in urma batailor primite.

    Dupa 1990, fostul maior de securitate Nicolae Paraschiv a primit certificat de revolutionar. A fost angajat al Prefecturii Brasov si membru in numeroase consilii de administratie ale societatilor controlate de stat. Astazi, Nicolae Paraschiv este in continuare intr-o functie publica de prim rang. Este secretarul Primariei Brasov, unde are un salariu de doua ori mai mare ca al primarului.

    Chestionat despre trecutul lui, Nicolae Paraschiv a declarat: “Faceam parte dintr-un sistem.Da, am fost ofiter. Si ce daca? E vorba de viata mea privata.”

    • citizen X spune:

      In acest context, pe mine m-a trimis regimul lui N. Ceausescu la Canalul Dunare-Marea Neagra, ca sa fac munca necalificata (sapat, carat cu carca) timp de trei luni, pe cand eram minor, in 1981.
      Intreband pe situl Hotnews un invitat de la Intitultul de Memorie Anticomunista sau asa ceva mi-a spus ca nu pot avea parte de nici un fel de compensatii, pentruca si asa au luat prea multi carnete de revolutionar pe nedrept.
      La replica mea ca in acest caz exista documente cu cine a participat in acei ani la actiunea respectiva, mi s-a raspuns cu… tacere.

  2. I spune:

    “realitatea terorista”. Un mare adevar si doar cei care au trait acele vremuri stiu exact despre ce e vorba.

  3. Gamer spune:

    D-le Tismaneanu
    “Sfarsitul” e departe, din pacate. Revolta brasoveana precedata de alte miscari asemanatoare si urmata de evenimentele din decembrie ’89 n-a fost impotriva ideologiei ci a sistemului. Revendicarile muncitorilor erau de ordin material. Doar o mica parte a liderilor a reusit cu mari eforturi sa impuna pe lista si un punct politic. Dezvoltat abia in Proclamatia de la Timisoara. Problema e inca e de actualitate. Peste 3/4 dintre romani ar dori revenirea la un sistem socialist. Nu pt ca Romania s-ar fi indepartat prea mult. E din cauza ca Procesul Comunismului s-a facut f.tarziu dar si din cauza ignorantei. Dupa WWII elita nemteasca a trecut printr-un proces de alfabetizare politico-economico-sociala. Rezultatele se vad. La fel si-n Romania. Pe dos.

  4. George spune:

    Nu-l voi uita niciodata pe eroul Duduc,cel ce a avut curajul nebunesc sa azvarle tabloul cu Ceausescu de pe acoperisul actualului consiliu judetean, inclusiv steagul rosu al partidului-asta ca sa nu mai aiba dubii Iliestii si fanii Emanatului ,ca populatia era impotriva DOAR a lui Ceausescu ! Vorbesc in cunostinta de cauza,mama mea fiindu-i profesoara fiicei acestui Brav Om ! Cinste si onoare Doinei Cornea, neuitatului Ion Ratiu si tuturor celor ce au facut cunoscuta pretutindeni Revolta !(student fiind, la 15 noiembrie ’88 si ’89 zburau elicopterele Securitatii deasupra Colinei Studentesti si a altor locuri din Brasov “periculoase”). Cinstita fie-le Memoria pentru Totdeauna,ca brasovean atunci am simtit acel “Solidarnosc” pe care poporul roman i-a dus lipsa !

    • Catelu spune:

      Diferenta majora intre miscarea de atunci si Solidaritatea este incapacitatea noastra de a lucra in grup. Polonezii au reusit sa organizeze miscarea lor foarte bine si de aceea au rezistat. La noi au fost doar focuri de paie, chiar si Proclamatia de la Timisoara a ramas fara o sustinere organizata.
      Si incapacitatea asta de colaborare se mentine si acum, dupa 20 de ani.

  5. Vasi spune:

    RESPECT ENORM !!!

  6. MATERIAL TRANSMIS COMISIEI PREZIDENTIALE

    Catre Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania

    In atentia domnului Vladimir Tismaneanu

    Asociatia “15 Noiembrie 1987″, care reuneste muncitorii arestati, torturati, condamnati si deportati in urma revoltei muncitoresti anticomuniste din 15 Noiembrie 1987, a primit cu bucurie initiativa Presedintelui Romaniei de condamnare oficiala a regimului comunist din Romania, considerat ilegitim si criminal.

    Din pacate, insa, membrii Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, for in care, din pacate, nu si-au aflat locul o serie de reprezentanti autentici ai rezistentei romanesti anticomuniste, au produs un Raport final in care, cel putin in ce ne priveste, adevarul istoric este prezentat trunchiat. Consultarea organizatiei noastre si a altor organizatii sau personalitati reprezentative ar fi eliminat multe din neajunsurile Raportului.

    Cea mai grava omisiune este neprecizarea caracterului anticomunist al revoltei muncitoresti din 15 Noiembrie 1987. In intreg capitolul “Proteste muncitoresti in Romania comunista” nu exista cea mai mica referire la acest lucru. Se incearca acreditarea ideii ca avem de-a face doar cu o revolta anticeausista. Faptul este contrazis de miile de muncitori protestatari care au scandat, in mai multe randuri, “Jos comunismul!” si au inlaturat insemnele comuniste de pe fosta Judeteana de Partid Brasov.

    O alta omisiune importanta este trecerea sub tacere a manifestarii de solidarizare cu muncitorii brasoveni a celor trei studenti brasoveni (Catalin Bia, Lucian Silaghi si Horia Serban) care, in 22 noiembrie 1987, au afisat, in fata cantinei studentesti din Complexul Memorandului, o pancarta pe care scria “Muncitorii arestati nu trebuie sa moara.”. in urma acestei actiuni, studentii au fost exmatriculati si deportati. In 15 decembrie 1987, un alt grup de studenti brasoveni, format din Mihai Torjo, Marian Brancoveanu si Marian Lupoi, cere eliberarea noastra, inscriptionand peretii interiori a doua corpuri ale Universitatii Brasov. La randul lor, sunt exmatriculati si arestati.

    De asemenea, raportorii gresesc pana si in privinta numarului muncitorilor deportati (62, in loc de 61), nepomenind nimic despre cele 27 de persoane care au fost fortate sa-si schimbe locul de munca, despre cele peste 500 de persoane arestate si anchetate in sediile Militiei si Securitatii din Brasov si Bucuresti sau despre suferintele indurate de sotiile si copiii muncitorilor deportati, care au trait, la randul lor, experienta domiciliului obligatoriu.

    Pentru stiinta autorilor Raportului Tismaneanu este de semnalat ca manifestantii au inceput sa cante imnul “Desteapta-te, romane!” in dreptul Spitalului Judetean Brasov, si nu la iesirea pe poarta uzinei Steagul Rosu, cum mentioneaza gresit acestia.

    Ne exprimam surprinderea ca, desi au avut acces la arhive, raportorii nu fac nici o referire la dosarele de Securitate ale membrilor nostri.

    Tinand cont de toate acestea, Asociatia “15 Noiembrie 1987″ solicita respectuos sa se dispuna efectuarea corectiilor cuvenite Raportului Tismaneanu, care, prin modul in care a fost redactat, a produs nemultumire in randul unor personalitati marcante ale rezistentei anticomuniste.

    Asociatia 15 Noiembrie 1987

    Florin POSTOLACHI, Presedinte

    Jurnalul National: “Raportul Tismăneanu, un fals care trebuie oprit”

    2007 12 01| de Ilarion Tiu

    APEL CĂTRE PREŞEDINTE

    Joi, 29 noiembrie, mai multe asociaţii ale foştilor deţinuţi politic din România au adresat preşedintelui Băsescu un protest contra conţinutului “Raportului Tismăneanu”, publicat de curând la Editura Humanitas. Printre altele, protestul solicită imperativ preşedintelui: “Noi, victime ale comunismului, foşti deţinuţi politic şi luptători anticomunişti, vă cerem, Domnule Preşedinte al României, să solicitaţi retragerea neîntârziată de pe piaţă a «Raportului final» şi, mai ales, să dispuneţi ca acest «Raport» viciat Så NU FIE difuzat în bibliotecile şcolare şi universitare, după cum intenţionează Vladimir Tismăneanu (foto). Propagarea falsului în sistemul educaţional este un act de o gravitate fără precedent. În numele zecilor de mii de morţi ai noştri căzuţi pentru România vă cerem, în al 12-lea ceas, să nu giraţi această prelucrare deformatoare a Istoriei reale a României”.

    ISTORIE. Protestul opozanţilor fostului regim vine pe fondul pretenţiilor “Comisiei Tismăneanu” ca acest raport să devină o istorie oficială a României pentru perioada 1944-1989. Asemenea “istorii” au făcut şi comuniştii în urmă cu 60 de ani, când sub semnătura lui Mihail Roller, şi cu girul lui Leonte Răutu – tovarăşii de luptă şi idei ai lui Tismăneanu-tatăl – “regimul burghez” fusese declarat “criminal”. Gheorghiu-Dej, cât era el de muncitor cu patru clase primare, n-a mers până acolo încât să pună stema ţării peste falsurile lui Roller. Şi de amintit că însuşi Roller a sfârşit prin a se sinucide în 1958, când istoria sa deja nu mai era de actualitate!

  7. Visan spune:

    In ziua de azi ignoranta este asa de mare ca Victor Ponta se hilizeste cu fotografiile lui Che Guevara sub nasul nostru. Este ca si cand un sef de partid din Tel Aviv si-ar pune in birou fotografii cu fascisti.

  8. [...] Vladimir Tismăneanu scrie despre borna de sfărșit a lui Ceaușescu: Brașov 1997. [...]

  9. Adina spune:

    Nu inteleg legatura

    Imi pare rau, dar nu inteleg legatura intre Brasov, 1987 si “procesiunile recente de canonizare ale lui Adrian Paunescu”.

    Chiar nu va puteti abtine, d-le Tismaneanu? Tin sa va reamintesc faptul ca Adrian Paunescu a murit. Si vom vedea mai departe daca si cum il vom pastra in istorie – atat a literaturii cat si cea mai larga, a societatii romanesti.

    Evenimentul 1987 si starea romanilor din acele timpuri sunt altceva. Aveti perfecta dreptate cand spuneti ca in acei ani Ceausescu era cel mai detestat, ca revolta minerilor si cea a studentilor din Iasi au aparut pe acest fond de disperare fata de o situatie care devenise imposibil de suportat. Eram studenta la filologie in acele timpuri. Imi amintesc cum de fiecare data cand auzeam muzica clasica la radio, ma gandeam ca e gata, ca a murit si am scapat.

    Va rog mult, pastrati-va obiectivitatea si nu va slabiti argumentarea amestecand totul. Astept mai multa luciditate in analizele dumneavoastra si nu un discurs emotional care sa ne invrajbeasca si sa ne faca sa nu mai stim in ce directie s-o luam.

  10. Vladimir Tismaneanu spune:

    Asociatia “15 Noimebrie 1987″ : In editia Humanitas a Raportului Final aparuta in 2007 (coordonatori Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile) au fost luate in consideratie toate sugestiile primite din partea d-lui Florin Postolachi si a altor personalitati implicate in revolta de la Brasov. S-a accentuat caracterul anticomunist al acestei actiuni sociale colective. Cat priveste atacurile impotriva Raportului Final si a discursului de condamnare a regimului comunist ca ilegitim si criminal in paginile “Jurnalului National” si pe Antene, nu cred ca este nevoie sa elaborez. In perioada respectiva si mai tarziu au scris pe larg pe acest subiect (si numai) Mircea Mihaies, Dan Tapalaga, Cristian Ghinea, Rodica Palade, Rodica Culcer, Ioana Lupea, Tom Gallagher, Andrei Cornea, Mihail Neamtu, Stelu Lambru, Cristian Patrasconiu, Cristian Teodorescu, Ioan T. Morar si multi altii. Raportul Final si momentul 18 decembrie 2006 au avut valoare de despartire a apelor in cultura politica a Romaniei contemporane (cum scria Doina Jela la vremea aceea).

    Adina: Adrian Paunescu a fost principala voce a sistemului cultului personalitatii, solistul unui cor encomiastic care a urmarit isterizarea poporului romane, in special a tineretului, a stat alaturi de Ceausescu din punct de vedere ideologic pana la sfarsit. In 1986 ridica osanale desantate, se adresa lui Ceausescu in termeni de “Maria Voastra”. Nu l-as fi amintit daca nu s-ar fi petrecut spectacolul de saptamana trecuta, un fenomen care tine, prin dramaturgie, mistificare si implicatii, de ceea ce Andrei Plesu a numit obscenitatea publica. Venerarea manipulativa a memoriei lui Paunescu inseamna palmuirea memoriei demonstrantilor de la Brasov, a grevistilor din Valea Jiului, a disidentilor si opozantilor regimului. Nu poti in acelasi timp sa respecti victimele comunismului si sa-l glorifici pe apologetul sistemului criminal.

    • Adina spune:

      Domnule Tismaneanu,

      Multumesc pentru raspuns. Continui insa sa nu cred in identitatea perfecta dintre Adrian Paunescu si comunism ori ceausism. Eu vad lucrurile ca fiind mult mai complexe.

      Spectacolul degradant de dupa moartea lui (care ma intriga si pe mine) are mai putina legatura cu Adrian Paunescu, ci cu felul in care este instrumentalizata moartea lui de catre cei care au ramas.

      Suntem insa la 20 de ani dupa caderea comunismului in Romania si nu pot interpreta aceasta instrumentalizare doar intr-un mod unilateral: ca forma de exprimare a metalitatii comuniste in societatea romaneasca de azi. E si altceva aici, e debusolarea romanilor in fata unei lumi pe care nu o mai inteleg; e nevoia lor de a reduce complexitatea societatii actuale la forme mai simple, mai pe intelesul lor. In lipsa altor unelte, mai elaborate, apeleaza si ei la ce au la indemana, fara insa a fi obligatoriu nostalgici ai comunismului. Sa-i ajutam, fara agresivitate, sa-si construiasca alte unelte.

      Luciditatea pe care v-o solicitam in interventia anterioara se refera tocmai la recunoasterea acestei distinctii. Cred ca astfel actiunea dumneavoastra anticomunista (pe care in esenta ei o aprob, nu insa si in forma) ar fi astfel mai eficace.

  11. poly spune:

    Am fost unul dintre participantii la revolta muncitorilor din Brasov din 1987. Ehei ce-am patit apoi. Unul dintre anchetatori mi-a zi rinjind ca un bou ce era ”Ma, voi moldovenii sunteti hoti si tradatori de la Stefan cel Mare incoa” Va dati seama ce istorie cunostea imbecilul. Acum aud ca e mare scula de partid pe linga Antonescu. Si de fapt nu era decit un rahat cu ochi. Dupa 89 ,ai nostrii conducatori n-au dat prea mare importanta sacrificiului acelor oameni care intradevar si-au exprimat dorinta de libertate in gura mare, si au patit ce au patit. Babacul ala de Iliescu ar fi trebuit sa ne pupe sub coada drept multumire pe noi aia care i-am asternut covorul rosu cu doi ani inainte. Dar ce sa-i ceri senilului? Nu? Atrecut si asta, in istorie vom ramine tot niste ” huligani” ”derbedei” etc. TRAIASCA DEMOCRATIA ROMANEASCA, TRAIASCA CLASA POLITICA CONDUCATOARE, Imbuibatilor!

  12. Cotrău. spune:

    -Un TEST al conducerii politice centrale din U.R.S.S. din aceea perioadă.Prin cei din G.R.U. şi K.G.B. care au fost implicaţi şi gestionat din Umbră,acele mişcări “SPONTANE” din Braşov.
    Pt.mai……tărziu……….Decembrie 1989 !! Au dorit să ia “PULSUL” dacă revolta se extinde şi ia amploare.Tehnicile folosite împotriva protestatarilor de către forţele de represiune fidele regimului politic din România din aceea perioadă.Iar în Decembr.1989 cei din U.R.S.S. au ştiut ce Forţe Umane, tehnici şi metode să folosească pt.a înlătura regimul politic din România şi a anihila forţele de represiune ale regimului Comunist Român şi implicit a Dictatorului Ceauşescu Nicolae din aceea perioadă.Şi…..MISIUNE ÎNDEPLINIT Ă !!!! A celor din G.R.U. şi K.G.B. !!!

  13. MelosNegros spune:

    Sorry, nu există nicio dovadă că la 15 noimbrie 1987 s-ar fi strigat la Brașov ”Jos Comunismul!”.
    Vă rog să verificați toate relatările de presă și nu numai, a căror sinteză o puteți găsi aici:
    http://adevarul.ro/locale/brasov/povestea-revoltei-subelor-15-noiembrie-1987-brasov-atunci-inceput-sfarsitul-dictaturii-comuniste-1_5647785a7d919ed50e398e24/index.html

  14. Sorin Bresug spune:

    Cand vorbesc de revolutia anticomunista spun ca ea inceput in 15 noiembrie 1987 si s-a terminat in noiembrie 1996, odata cu victoria CDR.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)