marți, martie 19, 2024

Cine poarta sombrero? Adrian Nastase, Victor Ponta si mexicanizarea Romaniei

Nu e absolut nicio bucurie sa vezi cum ti se indeplinesc profetiile sumbre. In 2007, am scris un articol in “Evenimentul Zilei” in care afirmam ca victoria lui Traian Basescu la alegerile din 2004 a dejucat scenariul mexicanizarii tarii. Mi-a raspuns cu o scrisoare deschisa, in “Jurnalul National” principalul artizan al acelui scenariu, fostul premier Adrian Nastase, cel pe care acum Cristian Preda il identifica drept ideologul sef al noii guvernari USL-iste. Nu m-am angajat atunci intr-o polemica, incerc sa-i raspund acum. Simplu spus, ceea ce a fost partial dejucat in acesti ani, risca sa se reintoarca.

Adrian Nastase era iritat si ulcerat de utilizarea acelui concept, tot asa cum, cam in acceasi perioada, Calin Popescu Taricenu a fost ofensat ca am numit masurile de crestere nasabuita a pensiilor drept expresia peronismului balcanic. Cat se poate de clar, voi spune ca prin mexicanizare inteleg constituirea unui sistem politic intemeiat pe relatii clientelare, pe coruptie generalizata, pe spolierea avutiei publice, pe atrofierea pana la extinctie a justitiei independente, pe negarea a ceea ce se numeste responsabilizarea celor ajunsi in functii publice, pe hegemonia unui partid-mamut capabil sa controleze prin varii metode mass media si sa neutralizeze vocile autonome. Nu ma refer la conditiile concrete din Mexic, propun doar un “tip ideal” plecand de la anumite traditii din acea tara pentru a intelege perplexitatile si riscurile Romaniei pe care o doresc cei din USL.

In fapt, fie ca s-a aflat la guvernare, fie ca a fost in opozitie, formatiunea domnilor Iliescu, Vacaroiu, Nastase, Hrebenciuc, Mitrea, Dragnea, Ponta (cu interludiul Geoana) a fost cea care a facut si a desfacut jocurile in Romania incepand din 22 decembrie 1989. Am numit sistemul transpartinic de aliante, in varii directii, uneori stupefiante, creat in jurul acestor persoane, un concubinaj straniu, o logodna a intereselor fundamental opuse valorilor liberale.

Faptul ca, din ratiuni oportuniste, PNL-ul condus de mai intai de Calin Tariceanu, acum de Crin Antonescu, s-a pretat acestor fraternizari dubioase, refuzand de fapt strategia unficarii dreptei din Romania, explica declinul etic al acestui partid candva onorabil. Orice ar spune dl Nastase, mentorul premierului desemnat, proiectul Basescu a fost si ramane unul al de-mexicanizarii Romaniei, de aparare si consolidare a statului de drept, de respingere a coruptiei, mari, mijlocii si mici, de respect pentru valorile civice, de ruptura reala, nu mimata, cu mostenirile totalitarismului comunist. Precizez ca nu ma consider, cum am citit, ”parintele sintagmei mexicanizare”, a fost utilizata, in varii contexte si de altii (Florian Pantazi, de pilda). Ce-am facut eu a fost sa o aplic cazului politic romanesc.

Constat ca notiunea ramane valabila, iar tentativa de re-mexicanizare este in plina desfasurare. Asa interpretez eu ceea ce s-a petrecut in Parlamentul Romaniei pe data de 27 aprilie 2012: eliminarea, cu orice metode, a guvernului condus de Mihai Razvan Ungureanu, vinovat de a fi pus in pericol interesele vitale ale celor care, oricat ar nega acest lucru Adrian Nastase, prospera purtand, vorba sa, un anumit sombrero politic…

http://stiri.kappa.ro/actualitate/26-03-2007/nastase-ii-raspunde-lui-tismaneanu-125199.html

http://cristianpreda.ro/2012/04/29/ideologul-lucreaza/

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Mexicanizare si peronism balcanic. Astea sunt acuzele. Le-am dejucat in 2004 cu pretul unui putinism dambovitean.
    Putinismul se aseamana acelei mexicanizari de care vorbeste autorul, insa capacul il face pivotul unic, central, care dirijeaza toate relatiile de tip mafiot de la nivel guvernamental, pana la nivel local, prin distributia preferentiala a fondurilor. Sub pretextul blocarii coruptiei de la masa guvernului sau identificata uluitor a exista plenar in parlament, regimul Basescu s-a opus constant statului de drept, a continuat sistemul corupt, folosindu-l in interes propriu, si a agravat discrepantele sociale, transformand statul democratic si social intr-unul asistential pentru acoliti. A inselat si a mintit, folosind in acest scop multe voci ale vietii publice.

    PS. E practic imposibil sa eviti nesabuinta unor mariri peroniste a pensiilor daca principalul adversar politic sustine, exact in aceeasi perioada, ca, daca ar ajunge la guvernare, ar mari pensiile si salariul minim (ultimul la 805 euro pe luna).

    • dl. Tismaneanu este un adevarat sociolog, al carui utilaj conceptual si de praxis este de cel mai inalt nivel, intelege perfect ce face. Nu mai este de mult vorba de “hidden persuasion” in maniera lui Vance Packard si nici de simple incercari obstinate de “facework” ca discipol al lui Ervig Goffman. Convingerile si principiile sint privilegiul oricui, demne de respect, indiferent de disjunctia de opinii. Nu sint in niciun fel implicat politic in Romania si nici nu pretind ca stiu, inteleg sau sint la curent cu toate nuantele peisajului politic. Ma intreb insa cum este posibil ca cineva cu aparatul intelectual si academic, cu cultura politica si experienta domniei sale, sa poata insista in perpetuitate in ignorarea oricaror erori sau chiar derapaje vizibile ale administratiei careia i s-a raliat din considerente de afinitate. Daca intradevar urmareste succesul proiectului politic initiat de Presedintele Basescu, ar fi cel putin de datoria domnului Tismaneanu sa-si foloseasca prestigiul IN PUBLIC si sa-l traga de mineca pe conducatorul statului cind acesta (tot mai des ,din pacate )pericliteaza sus-numitul proiect.

      • Multumesc pentru cuvintele de pretuire: „But Brutus is an honorable man ” :)
        Oricum, tema articolului este diferita, iar trasul de maneca, in public ori in particular, nu e specialitatea mea. Nu cred desemnarea lui Mahai Razvan Ungureanu ca premier a fost de natura sa pericliteze proiectul Basescu, ba chiar dimpotriva. Inlaturarea sa, da.

      • Liana,
        cand citesc despre „proiectul Basescu” imi amintesc de un rand al lui Dumas: „si biata fata, care nu dorea decat sa-l creada, il crezu”. NU exista un proiect Basescu, ci doar un amalgam de sforaituri si sforarii, pe care ne-am grabit sa le apreciem drept strategii politice. Insa Basescu cel plin de sine, e prea indragostit sa stranga suruburi, pentru a mai putea analiza ansamblul.
        Asa ca domnul Tismaneanu nu poate sa-l traga de maneca, nici privat nici in public, pe domnul Basescu pentru defectarea de la proiectul Basescu.
        Singura realizare, desi involuntara, a actualului sef de stat e convingerea tot mai raspandita ca nu exista persoane providentiale. Nici Basescu, nici Iliescu, nici Ungureanu, nici Nastase, nici Ponta, nici Macovei, Antonescu sau Preda. Nici macar Udrea!

  2. 2 intrebari directe:
    a)mi-aduc aminte ca v-am auzit, odata, spunand ca „o sa ajungem sa ne para rau dupa Nastase; macar cu Nastase se putea dialoga, era gramat; Ponta in schimb….”. De acord; despre gramatica lui Iliescu, ce parere aveti?
    b)la simpozionul IICMER despre Gh. Dej cineva a spus (nu stiu daca nu cumva chiar dvs) ca, practic, in afara de biografia lui Leonte Rautu, nu avem nici o biografie veritabila biografie a vreunui lider comunist; cand ne veti scrie cateva din acele biografii? Cand scrieti, de exemplu, biografia lui Ion Iliescu (cred ca ar iesi ceva foarte interesant, pentru ca cred ca detineti un munte de informatii)?

    • (a) Gramatica lui Iliescu: Cursul Scurt de Istorie al PC (b) al URSS plus lecturi din Trotki, Clubul de la Roma, literatura tiers-mondista. Deci: manicheism, bolsevism („care pe care”), anti-„imperialism” obsesional, sinergii, energii, amoralism, cinism, monolitism, capacitate de dedublare si simulare (inclusiv a democratiei, Romanian-style)…
      (b) nu am fost prezent la acel simpozion, dar stiu ca acest lucru a fost scris de recent decedatul academician Florin Constantiniu in cartea sa „De la Rautu si Roller la Musat si Ardeleanu”. Mentiona acolo studiile mele despre LR (dezvoltate in volumul „Perfectul acrobat” scris impreuna cu Cristian Vasile). Exista in clipa aceasta studii importante pe care, sper, le vom gasi in curand transformate in carti. As aminti ceea ce-a publicat cercetatorul Stefan Bosomitu de la IICCMER despre Miron Constantinescu. Coordonez, impreuna cu Adrian Cioflanca, proiectul unei enciclopedii biografice a comunismului romanesc. Nu ma indoiesc ca acest proiect va fi terminat, iar volumul va apare la o editura cunoscuta. As aminti si cartea lui Dorin-Liviu Batfoi despre Petru Groza.

      • Va multumesc pt. raspuns. Ce vroiam sa spun (se pare ca nu reusesc cu nici un chip sa ma exprim clar….it’s my fault) era ca mie, in absolut toate aparitiile sale publice, Ion Iliescu mi-a dat impresia unui tip care face eforturi mari ca sa vorbeasca corect gramatical; ca, daca nu le-ar face, ar fi la fel de agramat ca ultimul fotbalist; agramat in sensul propriu, de om care stalceste gramatica din necunoastere. Dat fiind ca i-ati luat la un moment dat celebrul interviu, eram curios daca sunteti de acord cu asta.

        • Estre gramat, stapaneste fondul principal de cuvinte, a terminat un liceu bun, dar vorbeste si gandeste exclusiv in limba de lemn. Nu-l poti face sa iasa din ea oricat ai incerca. Dej vorbea colorat (nu in discursurile oficiale, ci in convorbirile private si in speech-urile din Biroul Politic si din plenare). Ceausescu avea un vocabular extrem de limitat, facea erori gramaticale penibile.

  3. Hai sa vedem daca Adrian Nastase chiar poarta sombrero!
    In ianuarie Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare CU EXECUTARE, de către Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul de coruptie „Trofeul calitatii”. Contestatia lui Nastase ar fi trebuit sa fie judecata luni 23.04.2012, dar s-a imbolnavit avocatul (ce ghinion! ;). Asa ca se va judeca poimaine, in 2 mai.
    Daca Nastase poarta sombrero va fi achitat ca in dosarul Matusa Tamara sau va primi „cu suspendare” asa cum a primit si in dosarul Zambaccian. Daca recursul va fi judecat si se pastreaza sentinta ICCJ de 2 ani cu executare, atunci putem fi optimisti si putem spera ca Ponta nu are de gand sa „re-mexicanizeze” Romania.
    Pariurile se pot face la adresa: [email protected]

  4. Daca sombrero ne apara de soarele dogoritor, ce rasare la Cotroceni, atunci bine ca-l poarta cineva. Si decat paie pe dinlauntru, mai bine pe afara.

  5. Tare… Tot ce ati scris se poate aplica perfect si la PDL. Sint atat de multe de spus, ca nici nu mai are rost. De exemplu, EBA face parte din proiectul Basescu pentru de-mexicanizare? Ce ar fi zis lumea daca Adrian Nastase isi trimitea copiii (si ii banuiesc ceva mai alfabetizati) in parlamentul european?

    Sau: Nastase e in procese pt niste termopane, sau nu stiu ce alte ciurucuri, si e cunoscut drept corupt. Basescu si-a acordat singur o casa intreaga, fara nicio problema, si nimeni nu are nimic de zis. Si in general, de unde are bani familia Basescu?

    Sau: ce credeti ca s-a intamplat cu dosarul de securitate al lui T. Basescu? De ce nu poate fi gasit?

    Iar daca trecem la PDL, nici zece ape nu ii spala. Asa ca, succes cu Proiectul Basescu!

  6. Eu as fi mai prudent cu strategia asta de lauda a cinstei si corectitudunii lui TB + PDL, nu de alta, dar va trezi in oameni curiozitatea naturala de a verifica. Si, avand in vedere 27 aprilie, in curand s-ar putea sa apara si mijloacele…

  7. Ciudat, nu-mi aduc aminte sa fi comentat in vreun fel „mexicanizarea” practicata de pdl, politizarea functiilor publice pana la nivel de femeie de serviciu! Dar poate aia sunt „mexicanii buni”…

  8. primii 3 comentaci: -deja faceti parte din mexicanizare si ce este trist e ca nici nu va dati seama.

    deci daca voua vi se pare EGAL in a-ti favoriza copilul cu a FURA in continuu cum a facut Nastase… no further comments! Traiti in continuare in mizeria aia, dragi „mexicani”.
    >:D<

  9. Amicus Plato, sed magis amica veritas

    Dihotomia mexicanizare vs. europenizare este o exagerare in cel mai bun caz.

    Este un exemplu clasic de retorica prin care se face de dragul argumentului un contrast exagerat intre „ei” si „noi”: ei mexicanizanti – noi euripenizanti. Toate elementele enumerate ca fiind caracteristice acestui concept au existat in anii guvernarii lui Emil Boc precum si in anii regimului Iliescu.

    – relatii clientelare > directorii de institutii si de agentii guvernamentale. Ne putem gandi cu usurinta la Crinuţa Dumitrean (ANRP). Totodata la calitatile „indiscutabile” ale lui Mireille Carmen Rădoi (BCU). Tot aici ne putem gandi la multe alte sinecuri pe salarii babane, la salariile fabuloase ale directorilor …. in fine, asta nu o vom putea schimba in veci.
    By the way, ce salariu are directorul Radio ? Asa ca fapt divers.

    – coruptia generalizata > probabil ca glumiti. Nu vreau sa dau aici detalii primite de la prieteni despre cum se comportau unii din reprezentantii guvernului. Nerusinarea a atins cote patologice. Cum observa cineva ieri pe Hotnews, Romania e tara in care statul isi uraste cetatenii (Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR). El vorbea mai degraba de circulatia masinilor… dar ideea e valabila in toate domeniile.

    – spolierea avutiei publice > Contractele cu clauze secrete, poiectele discutabile. Locurile de munca nu justifica contractele oneroase. Sa ne amintim ca Politia Romana cumpara la un moment dat masini Logan de 70.000 Euro bucata? Asta ce este ?

    Eu as pune aici si tentatia speculei. Cum este posibil ca intr’un stat democratic un ministru sa speculeze pe piata imobiliara? Este vorba de Elena Udrea si ma refer la declaratiile ei nu la alte comentarii.

    – lipsa de independenta a justitie… :-) povestea cu cei doi rectori… unul PDL altul PNLcare nu erau compatibili (Nicolae Robu si Stefan Iosif Dragulescu) iar Curtea de apel Timisoara a admis recursul unuia si a respins pe al celiulalt. Ghiciti pe cine au ales judecatorii sa il considere compatibil ? (tot pe Hotnews). Povestea cu legea 221 e prea gingasa ca sa mai vorbim de ea. Daca asta vi se pare independenta… atunci ce pot sa spun, avem o intelegere profund diferita a ceea ce inseamna asta.

    – relatii clientelare > pe Ioan Olteanu chiar dv. l’ati amintit intr’un comentariu. Ati uitati nepotismul… ? E important. Sa vorbim despre d-ra EBA? Toata afacerea fiind o rusine.

    – negarea responsabilizarii celor ajunsi in functii publice > asta e simpatica. Mecanismul merge cam asa. Pe de o parte sunt hotarate salarii marii sanchi sa asigure independenta functionarului iar apoi in pozitia respectiva este pus un client a carui lipsa de calitati ii va asigura loialitatea patronului. > Prefectii care iata demisioneaza pentru a candida la alegeri. Ei fie simt incotro bate vantul fie nu mai inteleg nimic de vreme de mai marii patronilor lor vorbesc in dodii de Albe ca Zapada sau alte constructii politice noi. Imi inchipui ce o fi in sufletului acestor mici clienti.

    – controlul mass-mediei – aici intr’adevar e o discrepanta. Probabil de aceea Dan Voiculescu fusese initial cooptat in formula de guvernare… dar nu s’au inteles la pret. Traian Basescu a cochetat si cu Dan Diaconescu si i’a facut acestui o platforma publica (atunci) cum nici nu visase acesta.

    Nu voi spune ca e mai bine că a căzut guvernul. E mai rau! Dar e acel gen de mai rau pe care il percepe cineva care cade de la etajul 10 si vede ca la nivelul etajului 3 e mai rau decat la nivelul etajului 5. Nu etajul de de vina ci caderea! Toate aceste vicii ale regimului din Romania au existat, exista si vor exista si mai departe pana cand vom ajunge la parter…

    Altfel oamenii vor fi aceiasi indiferent de persoana mai mult sau mai putin carismatica a primului-ministru sau presedinte. Exact aceiasi oameni… nu gasesc un atribut potrivit pentru acesti oameni atenti la fiecare detaliu din jur care le poate folosi, atenti la ce vorbesc pentru a nu deranja pe unul sau pe altul, unsi cu mai multe sau mai putine alifii, &c. Am trecut acum ceva preme prin fata unui sediu de partid. Intamplator era PDL. Ce fauna impresionanta. M’am oprit sa ii privesc cum alunecau unii pe langa altii cu priviri preocupate si atitudini studiate. Mai tarziu am trecut accidental si prin fata unui sediu PSD… aceiasi fauna, aceleasi specie.

    Prietenii vor sari sa spuna ca stai sa vezi ce catastrofa urmeaza, ca lucrurile nu sunt nici macar comparabile. Este foarte adevarat ca PSD nu isi va fi uitat naravurile care l’au facut de temut. Ceea ce trebuie subliniat este ca actuala (:-) pardon, precendenta) guvernare a trecut si ea de limita pana la care se poate vorbi deste o guvernare onesta, de mici greseli inerente, de erori de forma. Si asta este foarte deranjant ca este o tema lasata exclusiv pe seama Antenelor. Nu ma intereseaza cine cat a depasit limita. Problema este ca Romania sa devina un stat de drept daca se poate in cursul vietii noastre.

  10. ai inteles gresit. Autorul nu afirma ca TB nu e corupt ci ca, venind la putere a vrut ca, impreuna cu cei din PDL – care in realitate l-au tradat, sa spuna : „Pana aici! Am furat destul. haideti sa rupem cu practicile murdare din tracut, iar de ACUM incolo, să fim -cat se poate- corecti, sa mai lucram si pentru tara. Mai ales acum pe timp de criza”.
    Dar nu te poti intelege cu nesatuii care ne conduc si fac legea in tara asta, fie ca sunt ei politicieni, magistrati, plotitisti etc. Ei s-au invatat cu MULT si nu se mai multumesc cu putin. Ei vor CAT MAI MULT!

  11. Domnule profesor,
    Eu am mai declarat la aceasta rubrica, nu cu mult timp in urma, ca am citit o buna parte din cartile si articolele dumneavoastra si mi-am format parerea ca sunteti un politolog de inalta tinuta academica, inteligent, bine informat si cu o luciditate si obiectivitate ce nu pot fi puse la indoiala. Citind ultimele interventii de la aceasta rubrica referitoare la motiunea de cenzura, Guvernul Ungureanu si mexicanizarea Romaniei cred ca aveti mai putine informatii despre situatia actuala din Romania, intrucat nu va pot banui de partizanat politic manifestat atat de evident. Eu cred ca a cazut Guvernul Ungureanu si nu intelectualul, omul de cultura etc MRU. Ca sef de guvern si om politic MRU n-a existat inca. Nu conducea nimic si pe nimeni. Nu si-a putut numi macar un ministru, i-a acceptat pe cei care i-au fost stabiliti de altii, unii valorosi ca pregatire dar fara experienta, altii extrem de slabi (munca, dezvoltare, ca sa dau cateva exemple). Avea in spate o coalitie fragila si un partid cu multe framantari si disensiuni pentru putere in care la varf erau si sunt oameni de tipul Boc, Oltean, Anastase, Udrea pe care multa lume, indiferent de apartenenta la un partid sau nu le considera niste nulitati. Referitor la mexicanizarea Romaniei aveti dreptate, dar ceea ce nu stiti sau nu ati remarcat este ca ea a continuat si chiar s-a amplificat din 2004 si pana in prezent. Eu l-am votat pe TB in 2004, dar in 2009 n-am mai putut sa o fac pentru ca intre timp ma edificasem. Dumneavoastra ati scris despre amicul, apreciatul si intelectualul MRU si nu despre primul ministru sau politicianul MRU. Sunt doua persoane toatal diferite, chiar opuse. Asa cred eu.

  12. Daca economia s-ar putea struni racnind la ea si facand-o cu ou si cu otet, atunci Crin Antonescu si Victor Ponta ar intra in istorie ca salvatori ai natiei. Dar sunt mai multe lucruri nestiute in cerul si pe pamantul macroeconomiei decat in mintile acelora doi.

  13. Daca s-ar putea struni economia racnind la ea si facand-o cu ou si cu otet, probabil ca Vicctor Ponta si Crin Antonescu ar inta in istorie ca salvatori ai natiei. Dar sunt mai multe in cerul si pe pamantul macroeconomiei decat in mintile acelora doi.

  14. Mi-as fi dorit sa vad cum ati reactiona dvs. d-le Tismaneanu daca un alt partid sau coalitie de la guvernare ar propune schimbarea sintagmei „Restitutio in Integrum” cu „Restitutio in 15%”… Cu ce manie ati infiera un asemenea demers cripto-comunist… :) Degeaba continuati sa ne prezentati pe MRU, TB si PD-L ca fiind dreapta democratica din Romania, care a fost suntata de stanga postcomunista… MRU, TB si PD-L, judecand la rece dupa traseul lor din ultimii 25 de ani nu sunt altceva decat niste traseisti politici fara de culoare doctrinara, in afara de culoarea puterii. Si acesti traseisti de mana altor traseisti au pierit, fiindca „fiecare pasare pe limba ei piere” sau, mai biblic, „cine scoate sabia de sabie va pieri”.

    Tare m-as bucura sa va veniti in fire si sa nu mai bociti dupa avortarea PD-L din politica romaneasca, partid care, inca o data va profetesc ca va avea o soarta mai rea decat a PNT-CD, concentrandu-va asupra vocatiei dvs de analist politic, prin a scrie un articol in care sa va focalizati asupra traseismului politic al lui Traian Basescu, asupra modului in care a suntat cea mai mare ocazie de democratizare a Romaniei, pe vremea guvernarii CDR, cum a suntat cea de-a doua sansa de democratizare a Romaniei pe vremea Aliantei DA, cea care l-a propulsat acolo unde (inca) mai este… traseism care a pornit din Internationala Comunista, are stagii serioase in Internationala Socialista, a cochetat cu miscarea populara unde n-a gasit usi deschise ca apoi sa-si faca, in final, cuib in dreapta liberala (asta pentru cine e dispus sa creada o asemenea gogoasa). Acesta este traseistul parcat pe dreapta, TB, parcat temporar pana va fi dus la galeria fosilelor politice…

    Ati putea sa va focalizati si asupra traseismului politic al lui MRU care, in ciuda imaginii curatele si spilcuite, a masterului de la Oxford… tot un traseist politic este. Hai sa fim seriosi!

    Ati putea sa va focalizati si asupra aproape defunctului PD-L, care nu este altceva decat adevaratul FSN, cel care a confiscat revolutia, FSN care rusinat s-a rebranduit mai apoi in PD, membru de drept al Internationalei socialiste, de unde le arata pisica celorlalti fesenisti de la PDSR, PD care mai apoi a momit tradatori din PN-L ca sa se legitimeze ca si PD-L… E o buna paine de mancat dintr-o asemenea analiza obiectiva, d-le politolog.

    O asemenea analiza ar ajuta pe oamenii dezinteresati din Romania sa aleaga mai bine la alegerile care bat la usa… oameni care, din pacate sunt pusi intre a alege cioara vopsita sau graurul jumulit… si dvs. ii tot impingeti spre cioara vopsita, jumulind din rasputeri graurul, pasare amarata, fara prea multe calitati, dar care macar nu-si ascunde identitatea…

    Si, decat sa investiti in cauze care oricum sunt pierdute, stiti asta, nu? mai bine ati sprijini cu penita singura initiativa politica care pare a fi diferita de ce avem in gradina asta zoologica, ma refer la Noua Republica… Asta daca nu va incepe sa faca compromisul de a inregimenta traseisti din partidele falimentare… ar fi pacat!

  15. Domnule Vladimir Tismaneanu, avand in vedere NAFTA nu cred ca „mexicanizarea” ar fi atat de rea. Cred ca mai degraba ar putea fi vorba despre un alt fenomen si un alt trend, respectiv de dez-argentinizarea Romaniei, dupa ce Traian Basescu, acest Carlos Saul Menem al Romaniei, si-a adus tara exact in starea de faliment pe care a cunoscut-o Argentina in urma cu 10 ani. „Basescu si argentinizarea Romaniei” ar fi o paralela mult mai credibila decat cea pe care, in mod penibil, va straduiti sa o zugraviti si, atunci, ghici-ghicitoare, cine credeti ca va avea nevoie de sombrero sau cum s-o fi numind aceasta palarie in Argentina?!…

    • Cred ca am definit ce inteleg prin mexicanizare. Dvs aveti, desigur, dreptul sa intelegeti altceva :) „Argentinizare” sub Traian Basescu? Cu imperiile mediatice in perpetua transa basescofoba? Cu suspendarea din primavara anului 2007? Cu Mircea Geoana numindu-l, tot atunci, pe presedintele tarii „un deseu toxic care trebuie incinerat”? „Basescu a adus tara in starea de faliment” etc Ati auzit de recesiunea globala? Ati auzit de Zapatero, apropiat totusi de Victor Ponta, nu de Traian Basescu? Ati auzit de aprecierile externe (UE, Ambasada SUA, a Marii Britanii, a Germaniei) privind lupta impotriva coruptiei in Romania ultimilor ani?

  16. Victoria lui Basescu in 2004 a fost importanta, a impiedicat marsul triumfal al lui Nastase (de a carui calitate morala ne-am dumirit cu totii) si a PSD spre dominare totala si perpetua a Romaniei. Asigurarea unei majoritati parlamentare, necastigata la alegeri („solutia imorala”) a fost o lovitura de maestru. Din pacate, ce-a urmat nu a fost la fel de luminos. Prost sfatuit de un „geniu al raului si al tradarii”,l-am numit pe Valeriu Stoica, Basescu a incercat pulverizarea structurilor politica istorice ale Romaniei prin „captarea” PNL( cat pe-aici sa reuseasca). N-a lipsit mult ca visul lui Iliescu – un singur front, FSN – sa devina realitate. Incapatanarea liberalilor de a ramane „in viata” a tulburat atmosfera politica a tarii, a impiedicat realizarea unor reforme absolut necesare. Apropierea PNL -PSD,, opera altui geniu rau, Dinu Patriciu, suspendarea Presedintelui, cu complicitatea UDMR care, daca avea o minima decenta nu trebuia sa participe la complot, au otravit si mai mult apele…
    Nici alegerile din 2008 n-au putut da Presedintelui o majoritate cu care sa poata lucra. Din fericire vor zice unii, ingroziti de excesele de autoritarism, izbucniri temperamentale si de „umorile” lui Basescu, de „politica de cadre” absolut aiuritoare ( Udrea, Anastase, Olteanu si as putea continua), care scapa oricarei logici, de impresia (care ne amintea de un sinistru personaj) ca „seful” se pricepe la toate.
    Scadenta era normal sa apara si ea s-a produs in ” logica tradarii”, caracteristica in mare masura politicii de pe la noi.
    In principiu alternanta la guvernare e buna. Conditia ar fi sa nu existe o prea mare disproportie intre putere si opozitie. La noi insa, cu o grupare politica peste masura de dominanta la carma tarii , pe care Presedintele nu mai are forta si autoritatea s-o contracareze, alcatuita din indivizi flamanzi, necinstiti si incapabili (imi cer iertare exceptiilor, care nu vor avea forta sa-si impuna punctul de vedere !), cu un sef formal imatur pe plan uman si politic, viitorul pare sumbru.
    Ce s-a ales de „Alba ca Zapada”, de alte proiecte politice care ar fi reprezentat o alternativa pentru romanii cuminti, cultivati, cinstiti, cu dragoste de tara ? Pana la alegerile din toamna timpul e scurt dar se mai poate ! Cine ridica manusa ?

  17. Cat se poate de clar, voi spune ca prin mexicanizare inteleg constituirea unui sistem politic intemeiat pe relatii clientelare, pe coruptie generalizata, pe spolierea avutiei publice, pe atrofierea pana la extinctie a justitiei independente, pe negarea a ceea ce se numeste responsabilizarea celor ajunsi in functii publice, pe hegemonia unui partid-mamut capabil sa controleze prin varii metode mass media si sa neutralizeze vocile autonome…

    Ha, ha, ha…Si acuma ce avem domnule?

    • PDL, partid mamut care controleaza trusturile media? Traian Basescu, adversar al justitiei independente pe care incearca sa o anihileze?
      Va rog sa tineti cont ca eu vorbesc despre un sistem politic de tip mexican (dominat de PRI) si spun ca victoria lui Traian Basescu si a Aliantei DA in 2004 a dejucat planul consolidarii unui sistem de acest tip in Romania.

  18. Sa citam:
    „Cat se poate de clar, voi spune ca prin mexicanizare inteleg constituirea unui sistem politic intemeiat pe relatii clientelare, pe coruptie generalizata, pe spolierea avutiei publice, pe atrofierea pana la extinctie a justitiei independente, pe negarea a ceea ce se numeste responsabilizarea celor ajunsi in functii publice, pe hegemonia unui partid-mamut capabil sa controleze prin varii metode mass media si sa neutralizeze vocile autonome.”
    Mhm… Si ceea ce s-a intimplat de patru ani incoace cam unde ar putea fi incadrat? Dar hai sa vedem diferentele. Credeti ca faptul ca exista o serie de posturi la care puterea este atacata non-stop – si prosteste si fara efect as spune eu, dar asta e alta poveste – este un semn al faptului ca am fost departe de situatia Mexicului? Sau faptul ca avem un sistem judiciar care a ajuns la un grad de independenta care-i permite sa-si serveasca numai propriile interese este oare o dovada de consolidare a sistemului politic democratic de la noi? Sau a statului de drept? In rest, oricit m-as chinui, nu pot sa detectez diferente fata de ceea ce s-a intimplat in Romania nu de patru ani, ci de opt, de cind PSD-ul a plecat de la putere.
    Dar hai sa mai continuam cu un citat:
    „Orice ar spune dl Nastase, mentorul premierului desemnat, proiectul Basescu a fost si ramane unul al de-mexicanizarii Romaniei, de aparare si consolidare a statului de drept, de respingere a coruptiei, mari, mijlocii si mici, de respect pentru valorile civice, de ruptura reala, nu mimata, cu mostenirile totalitarismului comunist”.
    Ce mai pot spune? Oare asa se vad lucrurile din strainatate, de pe Luna sau de unde? Conteaza faptul ca A. Nastase contesta lucrurile astea si asta va face sa credeti ca aveti dreptate? „Proiectul” Basescu a fost acela de a mentine un om la putere si de a-i da cit mai multe mijloace de a-si extinde controlul asupra a tot ce misca pe teritoriul Romanicai. Punct. Pentru a-si atinge acest scop, s-a folosit de orice mijloc si a acceptat orice aliat, promovind cauze fata de care nu era legat prin nimic – precum cea a condamnarii comunismului s.a.m.d. Nu cunosc in amanunte trecutul Capitanului nostru de la Cotroceni si nici nu ma intereseaza, ceea ce conteaza este faptul ca, prin toate manifestarile sale, prin viziunea sa despre lume, prin obsesiile pe care le afiseaza prezidentul nostru actual este un prototip al plictisitorului securist batrin care a ajuns intr-o functie de conducere politica si face tot ce a fost el invatat. Daca am analiza in amanunt declaratiile si manifestarile sale, am fi socati sa vedem cit de multe seamana cu ceea ce spune si face kaghebistul batrin de la Kremlin, Volodea Putin. Asta in ciuda antirusismului primitiv pe care il afiseaza Comandantul nostru de la Cotroceni, care isi are si el solide radacini securiste – daca vreti o dovada, consultati memoriile diversilor securisti pensionati si veti avea surprize cit se poate de dezagreabile, similitudinile fiind chiar socante intre discursul prezidential de azi cu privire la Rusia si modul in care-si exprimau frustrarile fata de fostul stapin prostii batrini care au lucrat pe vremuri in Securitate.
    Veti spune ca nu poate fi acuzat de comportament antidemocratic si de atitudini securiste precum cele adoptate de locatarul de la Kremlin un om care a permis sa fie injurat la televizor in fiecare zi si care, iata, nu a reusit niciodata sa detina complet puterea. Da, dar nici Romania nu este Rusia, deocamdata, cel putin. Cit despre intentiile reale ale locatarului de acum de la Cotroceni, cred ca ar trebui sa ne facem prea putine iluzii. Este numai jenant sa facem diverse predictii pe un ton apocaliptic numai pentru ca i s-a rasturnat caruta temporar acestui securist batrin ajuns la putere. Conditiile din 2001 – 2004 nu se mai pot repeta, PSD-ul nu mai poate avea aceeasi majoritate ca atunci, care i-a permis sa ne incalece pe toti – desi, daca avem in vedere ce s-a facut in acesti ani cu o majoritate mult mai fragila, am putea spune ca batrinii PSD-isti au dat dovada chiar de retinere – urmeaza o perioada in care va guverna o alianta si tocmai de aceea cred ca avem garantata nu o dictatura ci o balacareala zilnica de proportii.

    • Alianta, sa-i spunem, a existat si in timpul Patrulaterului Rosu, sub inubliabila guvernare Vacaroiu. PNL-ul a fost practic remorcat de PSD, alianta asculta fara murmur de sfaturile (poruncile amabil deghizate in povete) ale lui Ion Iliescu. Nu, Romania chiar nu este Rusia. Cum nu este nici Ungaria. Tocmai din acest motiv vorbesc despre democracy, Romanian-style. Nu fac decat sa adaptez titlul unei carti faimoase de Joseph La Palombara, „Democracy, Italian-style”. Va preocupa declaratiile lui Traian Basescu. Ar fi bine sa le citim si pe cele ale lui El Crin ori pe cele ale premierului desemnat. Mi-e teama ca balacareala pe care o prevedeti va fi acompaniata de acapararea resurselor si de stoparea actiunilor majore anti-coruptie. Am mai spus-o, in spatele lui Victor Ponta se profileaza, pe langa icoana lui Ilici si sombrero-ul lui Nastase, umbra nu tocmai ademenitoare a lui Felix, atat de asemanator cu personajul Bejan din filmul lui Corneliu Porumboiu „A fost sau n-a fost?”. Intr-adevar, a fost sau n-a fost?

      • Nu cred ca se compara situatia de acum cu cea din perioada lui nea Nicu Vacaroiu din nici un punct de vedere. Cit despre declaratiile diversilor din politica romaneasca – fiecare alege ce prostii sa bage in seama si carora sa le dea mai multa importanta. De fiecare data cind unul din clovnii astia spune o prostie, aparatorii lui sar sa spuna: „Da, dar celalalt a spus o timpenie si mai mare si de-aia este si mai periculos”, ca si cum prostiile unora le-ar anula pe ale celorlalti. Dar, asa cum se spune, „Words are wind”. In cazul Capitanului insa, ar trebui avute in vedere actiunile, care graiesc de la sine in ceea ce-l priveste pe acest personaj. Cred ca niciodata in perioada de dupa `89 „serviciile” si oamenii lor nu au avut o pozitie atit de privilegiata in societate, atit din punct de vedere material, cit si din cel al importantei acordate pentru ceea ce fac (mai bine zis – nu fac). Tot asa, niciodata pina acum – si am in vedere inclusiv perioada comunista – nu au ajuns la un asemenea efectiv numeric. O comparatie intre Securitatea lui Ceausescu si serviciile de acum, strict din punctul de vedere al numarului angaajtilor si al valorii salariilor fata de media pe economie ar da niste rezultate chiar socante. Si baietii astia nici macar nu au atita treaba cit securistii cei batrini. E adevarat ca cifrele cu privire la numarul total al angajatilor din diversele servicii de acum si salariile lor sint tinute in mod abuziv sub obroc, dar din putinul cit se poate afla, de ici, de colo, prin cunostinte personale s.a.m.d. iti poti da seama in ce fel de tara traim si care sint valorile pe care le apreciaza Comandantul nostru de acum. Dupa cum, din atacurile lui repetate la adresa cadrelor didactice si a medicilor – profesorii muncesc mai putin decit sint platiti in Romania, ei se duc numai 18 ore la scoala pe saptamina, ce parere aveti de asta, dle. profesor Tismaneanu – poti vedea si care sint categoriile de oameni pe care el nu da nici un ban. Acesta este omul care reformeaza de zor Romania si daca asta este reforma, eu ma declar un conservator convins.

        • Hai ca bati campii ! Cati ani ai, te-ai nascut dupa ’89 sau ai avut securisti „buni” in familie, care ti-au povestit ce patrioti erau ei ? Ai avut rude arestate pentruca au spus un banc, pentru un denunt fals al unui vecin rauvoitor, care pentru nimica au facut ani de puscarie in conditiile oribile ale puscariilor comuniste ? Nu te temi ca te bate Dumnezeu comparand prezentul cu acel trecut trecut ?

          • Pentru ca vad ca nu s-a inteles, repet faptul ca nu m-am referit la ceea ce faceau securistii de pe vremuri. Nu exista nici o comparatie intre ce puteau sa faca securistii de altadata si ce fac prostanacii nostri de acum, care probabil ar vrea sa aiba aceleasi puteri dar nu se mai poate. Deocamdata.
            Problema la care m-am referit este cea a numarului lor si a salariilor pe care le primesc, or, in aceste privinte, pot sa spun cu certitudine ca baietii nostri de acum ii fac de departe pe securistii de pe vremuri, asta cu toate ca cei de acum au, teoretic, mult mai putina treaba decit ofiterii de dinainte de `89. Fie si numai SRI are acum mai multi angajati decit toata Securitatea lui Ceausescu, asta cu toate ca cea din urma structura reprezenta ceea ce sint acum SRI, SIE, SPP, STS la un loc. Asta ca sa nu mai punem la socoteala unitatea „2 si un sfert”, care s-a nascut din cadavrul fostei Securitati a Capitalei si care acum are peste 3000 de angajati in toata tara ! Iar bugetele tuturor acestor unitati a crescut neintrerupt in acesti ani, in timp ce a fost plafonat si apoi redus bugetul pentru Educatie – ceea ce cu greu era posibil chiar si pe vremea lui Ceasca. Asta este directia in care ne poarta reforma neintrerupta a Capitanului nostru de la Cotroceni, dar, de ce sa nu recunosc, si a altor oameni de nimic ce s-au perindat prin fruntea bucatelor pe la noi si care au crezut mereu ca le sint mult mai utili securistii mai tineri sau mai batrini decit niste amariti de profesori sau medici.

            • Nu sunt catusi de putin specialist in servicii secrete, dar cred ca pot spune macar ca exista o distinctie calitativa, esentiala, intre functia represiva a Securitatii (interna si externa) si functiile serviciilor de informatii din Romania de azi, membra a NATO si a UE. Securitatea s-a plasat, de-a lungul intregii ei existente, deasupra legii (chiar daca retorica spunea ca se supune legii). Cat priveste efectivele numerice, nu ma pot pronunta, nu le cunosc. Oricum, iarasi la nivel de bun simt, exista acum, intr-o tara cu frontiere practic deschise, in epoca traficului si a terorismului global, obligatii care nu erau atat de presante in anii dictaturii comuniste. As sugera sa pastram insa discutia pe tema articolului. Altfel ajungem sa vorbim despre Magureanu, Talpes, Silinescu, Caraman, Iulian Vlad si Rogojan :)

          • Pai daca ar fi sa comparam prezentul cu acel trecut trecut, nu obtinem mai multe „plusuri” decat daca l-am compara pe trecut cu acel trecut trecut. Eliminarea functiei represive a securitatii, deschiderea frontierelor, pluralismul si liberalizarea economica au fost masuri luate imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989. Regimul actual n-a dus nimic nou in acest sens. Dimpotriva, se observa deja o reiterare a privilegiilor acestor servicii, prin confidentialitatea veniturilor lucratorilor sai si prin fidelizarea lor fata de pupitrul cu stema violeta. Prioritatile bugetare au fost modificate in acest sens, asa cum bine spunea si satanae. Cine stie ce ne mai asteapta! Telefoanele cica sunt din nou ascultate …

        • Prietene, daca tu ai o problema cu basescu, n-o mai da dupa gard cu serviciile si alte tampenii. Spune, am o problema cu matelotul si gata. Ca in afara de opinia asta nu reiese nimic cat de cat de retinut din toate aceste expuneri.

  19. Dle. Tismăneanu, mi-a picat sub ochi un titlu de articol, m-aş bucura dacă aţi populariza situaţia (am impresia că penibilul acesteia nu a fost suficient popularizat): e posibil ca un doctorand şi cadru didactic asociat să devină rectorul propriei Alma mater? E de înţeles, ţinând cont că e proteguit de moaşa şi gropaşa învăţământului post-decembrist, Ecaterina Andronescu: ba am remarcat chiar că acest doctorand, Mihnea Costoiu, are o activitate ştiinţifică demnă de un masterand sârguincios. Ce diferenţă între Politehnică, condusă de acest doctorand, şi Universitatea din Cluj, condusă de un academician. Am mai remarcat şi două comentarii din articolul semnalat mai jos, comentarii în care doi colegi de liceu ai sus-numitului studinte de ciclul al treilea ne relatează cât de vehement şi pătimaş proletar era pe vremuri. Care va să zică, oportunist. M-am revoltat citind aceste lucruri şi m-am gândit să le amintesc aici, în contextul posibilei numiri ca ministru al Educaţiei a eternei moaşe, E. Andronescu.

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11819663-mihnea-costoiu-fost-ales-rector-universitatii-politehnica-din-bucuresti.htm

  20. Sunt curios, cum reusiti sa il separati pe politologul Valdimir Tismaneanu de omul Vladimi Tismaneanu. Nu de alta, dar e ciudat ca politologul nu ii spune omului cand foloseste gresit metodele stiintifice inevaluarile pe care le face. In afara de lipsa controlului total asupra mass-media, la modul real, sunt curios ce diferente sunt intre ce a facut PSD-ul pana in 2004 si ce a facut PDL-ul in ultimii ani? Si aici, lucrurile sunt un pic haioase ca, de unde EVZ era atunci probabil singurul ziar independent acum e total asertiv PDL (o fi din convingere sau din alt motiv nu stiu, doar remarc). Mi-ar placea sa se apuce si politologul Vladimir Tismaneanu de o lucrare de politica comparativa (Basescu vs Iliescu, sau ceva asemanator) si sa fac o comparatie intre ce se va regasi inacea lucrare si ce se regaseste in articolele e pe contributors.

    • Evz nu e aservit PDL!. Dar antelene si realitatea te-au invatat ca nu exista decat doua tabere, ei si noi. Ia si citeste Evz, si citeste si Cotidianul. Vei avea ocazia sa vezi ce inseamna aservit…
      Faptul ca sunt un pic mai indulgenti cu ei e totusi departe de termenul aservire daca esti cat de cat obiectiv. Ceea ce nu suspectez ca e cazul,

  21. Multi dintre comentatotori sunt acuzatori inflexibili in spatele anonimatului. Ei stiu tot si bine. Nu poti sa-i contrazici pentru ca tu nu stii cea ce stiu ei. Dar sunt fapte ale istoriei moderne de necontestat. Pentru mine cel mai dureros fapt este emigrarea masiva a patru milioane de romani. Nu poti acuza decit clasa politica de acest lucru. Cine nu a trait experienta emigrari nu poate intelege. Ea incepe din momentul cind nu mai ai un loc de munca, nu ai bani iar copii te privesc si asteapta. Daca nu ai curaj esti impins. Majoritatea au plecat nepregatiti, fara limba, fara bani, fara sa cunoasca legislatia tari de destinatie. Drame, multe drame. Ei se uita cu minie in urma la clasa politica, la toti fara exceptie. Uneori cineva le trezeste o speranta (MRU) repede alungata. Devii intelept si-ti propui sa ramai patriot expatriat. Ieri se implinesc 20 de ani de cind am emigrat. Am vazut multi romani tristi printre cei patru milioane, dar inca de la inceput am invatat un lucru pe care in Romania nu il stiam: nu orice vorbitor de limba romana este si roman. Si aici pe forum simt acelasi lucru. Soarele apune, Mediterana arata splendid. Dar gindul zboara….

  22. termenul mexicanizare este pre indulgent pentru co-dominionul banaier, protectorat oscilant dupa cum bate vintul.

    romanul seamana cu mexicanul uns cu miere, acoperit de vespii si legat de un cactus,
    care este gasit de un american care incearca sa sperie viespiile iar cel salvat spune, nu le goni astea sunt satule…
    asa si cu psevdo-cratia bipolara de origine iliesceana updatata

  23. Problema de fond a guvernării PDL susținută de președintele Traian Băsescu este că și-a propus să popularizeze macroeconomia, s-o facă subiect de discuție de un derizoriu similar jocului de table sau de fotbal. Orice susținător PDL, fie că avea 2 clase sau 3 facultăți TREBUIA să știe neapărat că Boc a salvat țara din criză.
    În realitate, indicatorii macroeconomici, și în special datoria suverană a țării a stat foarte bine chiar pe vremea lui Ceaușescu, după plata datoriei externe și asta nu a făcut ca în România să se trăiască bine din punct de vedere economic, ba chiar dimpotrivă.
    Așa că toate teoriile astea despre „eroii” dreptei din România (Băsescu și Boc) mi se pare foarte dubioasă, camuflând un act ratat.
    Poate dl. Tismăneanu ar fi făcut mai bine să militeze pentru plata decentă a profesorilor, o categorie socială și profesională din care face parte, în loc să susțină toate basmele cu deficite ale unor indivizi agramați gen Igaș. Sau nu?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro