Home » Politica & Doctrine »Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

Crimă si pedeapsă

Vladimir Tismaneanu februarie 10, 2016 Politica & Doctrine, Reactie rapida, Societate/Life
22 comentarii 2,448 Vizualizari

Condamnarea tortionarului Visinescu este exact ceea ce trebuia să se intample cu ani in urmă dacă revolutia din decembrie 1989 nu ar fi fost deturnată, uzurpată, confiscată. Valoarea simbolică este, neindoios, remarcabilă. Le fel, aceea morală. Dar nu ne putem opri aici. Alexandru Visinescu a actionat criminal in numele unei ideologii care ii criminaliza, adică ii dezumaniza, pe cei care refuzau să ingenuncheze. “Dusmanul de clasă”, inclusiv copiii, trebuia starpit, asemeni buruienilor, asemeni lipitorilor, plosnitelor si paduchilor. La cursurile de marxism-leninism au invatat Alexandru Drăghici, Misu Dulgheru, Gheorghe Enoiu, Vasile Negrea, Nicolae Plesită, Misu Dulgheru, Francisc Butyka, Visinescu, Briceag, Bucicov si altii ca ei, ce inseamnă “logica” luptei de clasa. Au invătat să urască. Nu (doar) individual, ci social! Cel desemnat drept inamic dupa criterii ideologice era parte a verminei. Asa numita construire a “noii oranduiri” a insemnat eliminarea si chiar exterminarea unor intregi categorii sociale. A fost ceea ce regretatul istoric rus, fostul disident Viktor Zaslavsky, a numit genocidul de clasă.

Visinescu a actionat ca un zelos “gradinar” al statului totalitar (spre a relua o imagine a lui Zygmunt Bauman). Propaganda comunistă i-a stigmatizat pe Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Dinu Brătianu, Ion Flueras, Iosif Jumanca, Ioan Bărbus, N. Carandino, Victor Pogoneanu, N. Steinhardt, Nicolae Margineanu, Szilard Bogdanffy, Vladimir Ghika, Aurelian Bentoiu, Vladimir Streinu, drept “bestii reactionare”. Fără perversele contributii ale unor Iosif Chisinevschi, Leonte Răutu, Paul Niculescu-Mizil, Silviu Brucan, N. Moraru, Nestor Ignat, Sorin Toma, Mihai Beniuc, demonologia regimului ar fi fost in suferintă. Ei au potentat-o maniacal, i-au dat formă si voce. Cand băteau si omorau, călăii erau convinsi că au Istoria de partea lor. Chiar acum, cand scriu aceste randuri, fostul ideolog al regimului Ceausescu, Dumitru Popescu, continuă să ridice in slăvi “realizările” socialismului. Cand organiza vanătorile de vrajitoare impotriva studentilor, intre 1956 dsi 1960, Ion Iliescu era convins ca serveste “revolutia proletara”…

Visinescu a fost instrumentul, nu arhitectul regimului ilegitim si criminal. Există, in continuare, destui fosti functionari ai Raului care beneficiaza de pensii nesimtite. A sosit din plin momentul re-analizării pensiilor fostilor securisti si activisti. Niciunul dintre acestia n-ar avea dreptul, intr-o Romanie democratică, la o pensie mai mare decat aceea minima! Să mai adaug ca ar fi si o măsură eficientă din punct de vedere bugetar…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. man of war spune:

    a propos, astazi poate nu mai exista, dar au fost pina mai ieri, virsta si bolile i au decimat, tarani / veterani de razboi / supravietuitori ai gulagului comunist / oameni cu coloana vertebrala, cu pensii de citiva lei. ce dreptate si ce orinduire i aceea ce si remunereaza calaii si tortionarii ? visinescu isi merita soarta, dar el este un simplu slugoi analfabet. bestiile cu chip uman si progeniturile lor sint inca vii.

  2. victor L spune:

    Fiul meu s-a bucurat cind a aflat de condamnarea lui Visinescu, desi in `89 avea 10 ani.
    N-a cunoscut comunismul. pe care i-l descriam cit de criminal a fost. “Ma bucur ca Justitia se misca”, mi-a zis.
    Putin, slab, poti spune “ca ochiul mortului”.
    Eu, o recunosc, sint mai retinut: parca prea tirziu si parca prea putin. Visinescu a fost un executant zelos, din convingere sau animalitate.
    Citiva de la butoanele regimului inca mai traiesc linistiti, nederanjati. Si ma tem ca Visinescu, poate si alti tortionari, ne vor fi seviti pentru a ne potoli setea de dreptate.
    De Raportul Final citit de presedinte s-a ris, a fost minimalizat.
    Despre clasarea dosarelor Revolutiei si Mineriadelor de-abia mai vorbesc citiva “zapaciti”.
    E parerea mea: nu, nu sint multumit cum actioneaza organele Statului la cele amintite mai sus.
    Se vede clar o retinere dirijata, parca o comanda din spatele unor usi.
    Poate unii vor neglija, eu nu:
    https://www.facebook.com/PresedinteleTraianBasescu/videos/vb.361235817223309/1138744929472390/?type=2&theater

    • Bogdan Brebenel spune:

      De Raportul Final citit de presedinte s-a ris, a fost minimalizat.

      Trecerea timpului a confirmat că nici Presedintele nu a înțeles în profunzime importanța momentului. De altminteri inițiativa de decomunizare NU i-a aparținut, aceasta a fost propusă de consilierii săi de la acea vreme. Pentru Traian Băsescu a fost o simplă mutare politică, o oportunitate de repoziționare vis-a-vis de polul politic în care s-a format (FSN) pentru a atrage electoratul defunctei CDR. A reușit să păcălească pe mulți. Nu pe toți dintre noi.

      • victor L spune:

        Iar pentru tine improscarea cu zoaie a lui Basescu este ratiunea de a trai :P
        Nu te mai sforta! Ai citi ce a patit un broscoi?

      • dusu spune:

        la Tallin sase (?) state foste comuniste,recent, au semnat infiintarea unui tribunal ptr criminali comunisti. rominia a participat ,dar nu a semnat documentul

        • Bogdan Brebenel spune:

          Nu am auzit de eveniment. Dar dacă asa s-a intamplat nu este de mirare. România a tot fost condusă de 26 de ani de comunisti. Chiar dacă nu mai au carnet de partid roșu, ideologia, mentalitățile si apucăturile vremurilor în care s-au format fac deja parte din gena lor. Ei nu pot exista altfel. Si-au construit aceste clanuri familiale numite partide pentru a mima procesul democratic. Se ciondănesc între ei, apar la televiziune pe diverse canapele, se ceartă, se pupă, se hăhăie. Pentru public suma rămâne MEREU nulă. Romănia este a LOR, nu a tuturor cetățenilor. Totul se reduce la o cursă pentru căpătuiala neamurilor lor (proaste și penale). Nu e de mirare că se trăieste prost, sărăcia din mediul rural este copleșitoare, sistemul de educație este la pământ, corupt si producător de indivizi fără niciun fel de viziune și pregătire.

  3. Gavril Moldovan spune:

    Bine zis: “Niciunul dintre acestia n-ar avea dreptul, intr-o Romanie democratică, la o pensie mai mare decat aceea minima!”
    Nu-i insa cine sa face acest minin act de dreptate si corectitudine, dar cand e sa taie din salariile si pensile amarastenilor din motive ” bugetare” nu se dau in laturi.
    Trebuie pedepsiti si cei care din ’90 incoace au impiedicat intr-un fel sau altul actul de dreptate, incepand cu Iliescu.

    • dusu spune:

      domnule moldovan ! poporul romin in majoritatea lui doreste ca iliescu si tot ce acesta inseamna ptr rominia sa nu fie pedepsit ; dvs ca multi de acolo, se pare ca nu realizati ce este real si ce amagire !? si la urma,cind am analiza mai in detaliu aceasta realitate, nu m ar surprinde sa vad ca de fapt poate chiar dvs nu doriti pedepsirea comunistilor
      va amintesc; au fost 4 milioane si jumatate de cotizanti, un procent de 25 % din populatia rominiei. nici Rusia sau China n au atins astfel de culmi de progres si civilizatie; ca doar societatea socialista era mai avansata ca cea capitalista, nu ?

  4. AlexA spune:

    Visinescu a castigat, Domnule Profesor! Si scriu asta fara pic de satisfactie… Iar acum, sa ma explic: intrebat, cu cateva zile in urma, de niste jurnalisti daca are vreun regret privitor la trecutul sau,a raspuns raspicat : “NU!”. El si cei asemenea lui au imbatranit linistit primind pensii uriase fata de media pensionarilor, au imbatranit primind respectul si dragostea rudelor, vecinilor, subalternilor si eventualelor cunostinte. Iar toti acestia nu le-au contestat trecutul, nu le-au aruncat in obraz uriasa povara a groaznicelor lor fapte din trecut. Visinestii n-au constiinta tragediei lor, Domnule Tismaneanu. Pentru ei, problema acum se pune in termenii locuintei si pensiei, si a eventualilor ani scursi pana la nefiinta. De constientizarea faptului ca au pierdut tot din momentul in care au imbracat acea uniforma blestemata, precum si purtarile si ideologia specifica, nici nu cred ca poate fi vorba… Au imbatranit convinsi ca si-au aparat tara, eventual vor intra pentru scurt timp la inchisoare, si vor muri convinsi absolut de acest lucru. Iar mare parte din romani ii va intelege, le va cauta motivatii stupide, sau le va da chiar dreptate… Iar eu, deie Domnul sa gresesc, aceste lucruri nu le pot vedea in ruptul capului ca pe o victorie asupra Visinestilor. Nu atata timp cat ei sunt convinsi ca au avut dreptate sa faca ce-au facut.

  5. area spune:

    NU MAI VORBITI DESPRE CRIME IMPOTRIVA UMANITATII pentru ca Visinescu nu a fost condamnat pentru asta, ci pentru altceva “tratamente neomenoase”, infractiune prevazuta in codul penal din 1968. Cu alte cuvinte, justitia a refuzat 26 de ani sa se sesizeze pentru infractiunea de “tratamente neomenoase” care exista inca din 1968, mai ales ca in anul 1990 statul roman a recunoscut existenta detinutilor politici (decretul-lege nr. 118/1990). Solutiile instantelor care l-au condamnat pe Visinescu (dosarul nr. 3986/2/2014) au fost urmatoarele:

    1) Curtea de Apel Bucuresti
    Sentinţa penală nr.122/F din data de 24.07.2015.
    Respinge cererea inculpatului VIŞINESCU ALEXANDRU, de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art.487 alin.1 rap. la art.486 alin.1 din Codul penal 1936. Respinge cererea părţii civile IACOB ELENA, de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art.439 alin.1 lit.a, lit.b, lit.e şi lit.j din Codul penal. Respinge cererea părţii civile CERNEA ANCA-MARIA, de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art.439 alin.1 lit.a, lit.b, lit.e, lit.g, lit.j şi lit.k cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal. În temeiul art.386 alin.1 din Codul de procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art.439 alin.1 lit.j cu aplic. art.5 din Codul penal în infracţiunea prevăzută de art.358 alin.1 şi alin.3 corob. cu art.41 alin.2 din Codul penal 1968 (în reglementarea în vigoare în perioada cuprinsă între modificările aduse prin Decretul-Lege nr.6/1990 şi Legea nr.140/1996) cu aplic. art.5 din Codul penal. În temeiul art.358 alin.1 şi alin.3 corob. cu art.41 alin.2 din Codul penal 1968 (în reglementarea în vigoare în perioada cuprinsă între modificările aduse prin Decretul-Lege nr.6/1990 şi Legea nr.140/1996) cu aplic. art.5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul VIŞINESCU ALEXANDRU la pedeapsa principală de 20 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase (infracţiune contra omenirii), în formă continuată. În temeiul art.65 alin.2 şi alin.3 din Codul penal 1968, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, lit.b, lit.c şi lit.e din acelaşi cod, pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art.67 alin.1 şi alin.2 din Codul penal 1968, dispune, cu titlu de pedeapsă complementară, degradarea militară a inculpatului (având gradul de locotenent-colonel în rezervă). În temeiul art.71 alin.1, alin.2 şi alin.3 din Codul penal 1968, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, lit.b, lit.c şi lit.e din acelaşi cod, pe perioada executării pedepsei principale. În temeiul art.7 alin.1 rap. la art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2008 (modificată prin Legea nr.255/2013), dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. În temeiul art.5 alin.5 din Legea nr.76/2008 (modificată prin Legea nr.255/2013), dispune informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic. În temeiul art.397 alin.1 rap. la art.25 alin.1 şi la art.19 alin.1, alin.2 şi alin.5 din Codul de procedură penală, admite, în parte, acţiunile civile formulate în procesul penal de părţile civile IACOB ELENA, EREMIA NICOLETA şi CERNEA ANCA-MARIA şi obligă pe inculpat, în solidar cu părţile responsabile civilmente STATUL ROMÂN (prin Ministerul Finanţelor Publice), MINISTERUL AFACERILOR INTERNE şi ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR, să plătescă părţii civile IACOB ELENA suma de 100.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), părţii civile EREMIA NICOLETA suma de 50.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), iar păr?ii civile CERNEA ANCA-MARIA suma de 150.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), cu titlu de daune morale. În temeiul art.398 rap. la art.274 alin.1 şi alin.3 din Codul de procedură penală, obligă pe inculpat, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata către stat a sumei de 25.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În temeiul art.404 alin.4 lit.c rap. la art.249 alin.5 teza I din Codul de procedură penală, menţine măsurile asigurătorii (sechestru şi poprire) instituite prin încheierea din data de 22 octombrie 2014, în vederea reparării pagubei, asupra bunurilor inculpatului (imobilul construcţie situat în municipiul Bucureşti, Strada Brezoianu nr.53A, etajul 3, apartamentul 9, sectorul 1, cu privire la care s-a realizat notare ipotecară, 12 acţiuni deţinute la SIF1 Banat-Crişana SA, 10 acţiuni deţinute la SIF2 Moldova SA, 64 acţiuni deţinute la SIF3 Transilvania SA, 77 acţiuni deţinute la SIF4 Muntenia SA şi 21 acţiuni deţinute la SIF5 Oltenia SA, împreună cu dividendele la care acţiunile respective dau dreptul şi, respectiv, cota de 1/3 din pensia încasată de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne), până la concurenţa sumei de 300.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii daunelor morale către părţile civile). În temeiul art.404 alin.4 lit.c rap. la art.249 alin.5 teza a II-a din Codul de procedură penală, menţine aceleaşi măsuri asigurătorii şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina inculpatului, până la concuren?a cuantumului acestora. În temeiul art.272 alin.1 şi alin.2 rap. la art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum majorat până la 2.000 lei, rămâne în sarcina statului şi se acoperă din fondul Ministerului Justiţiei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei pentru procuror, inculpat şi părţile civile. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iulie 2015.

    2) Inalta Curte de Casatie si Justitie
    Cu majoritate: I. Respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul Vişinescu Alexandru, împotriva sentinţei penale nr.122/F din 24 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală, în dosarul nr. 3986/2/2014 (2103/2014). II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de părţile civile Eremia Nicoleta, Iacob Elena şi Cernea Anca Maria, împotriva aceleiaşi sentinţei penale. III. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de intimatele părţi responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, împotriva aceleiaşi sentinţei penale. Obligă apelantul inculpat Vişinescu Alexandru la plata sumei de 630 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 430 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Obligă apelantele părţi civile Eremia Nicoleta, Iacob Elena şi Cernea Anca Maria, la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Obligă, apelantele părţi responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.
    Cu opinia separată, în sensul admiterii apelului declarat de inculpatul Vişinescu Alexandru, împotriva sentinţei penale nr. 122/F din 24 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 3986/2/2014 (2103/2014), numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei, desfiinţării sentinţei penale şi, în baza art. 16 lit. f teza a II-a Cod procedură penală, încetării procesului penal pornit împotriva inculpatului Vişinescu Alexandru, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2312 Cod penal de la 1936, ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale

    REZULTA CA:
    Visinescu a fost condamnat pentru tratamente neomenoase, iar nu pentru crime impotriva umanitatii. Curtea de Apel Bucuresti a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de infractiuni contra umanitatii in infractiunea de tratamente neomenoase si l-a judecat pe baza codului penal din 1968. Curtea de Apel a scris in paranteza ca tratamentele neomenoase sunt o specie a “infractiunilor contra omenirii”, ceea ce in mod evident este o aberatie, pentru simplul fapt ca nu e vorba despre savarsirea unei infractiuni ce s-a indreptat impotriva omenirii, ci impotriva unui grup de persoane din populatia civila a unui stat.

    • Bogdan Brebenel spune:

      ceea ce in mod evident este o aberatie, pentru simplul fapt ca nu e vorba despre savarsirea unei infractiuni ce s-a indreptat impotriva omenirii, ci impotriva unui grup de persoane din populatia civila a unui stat.

      totuși, orice grup de persoane face parte din omenire…

  6. Florin V. spune:

    “Dumitru Popescu, continuă să ridice in slăvi “realizările” socialismului”: De ce sa ne mai miram sau intrigam, cand si un fost ministru de externe postdecembrist, Adrian Severin, scria negru pe alb, intr-o analiza recenta, ca Romania, “cea mai stalinista” tara comunista, a rezistat la vartejurile disolutive de dupa 1989, in timp ce Iugoslavia, “cea mai capitalista” dintre fostele tari comuniste, a fost aspirata si inghitita chiar de vartejurile capitalismului, din timpul reacumularii primitive a capitalului?!…

  7. George Coman spune:

    Too little, too late.
    D-le profesor, pentru dvs., peste Ocean, o fi o victorie morala, pentru noi cei din RO, care le platim pensiile si traim zi de zi langa ei, e prea putin si prea tarziu.
    De 5 ani de zile il vad (de 2-3 ori pe an) pe Ristea Priboi, la cumparaturi, in Cotroceni. Se da jos din SUV de lux, e imbracat in costum de designer si miroase a parfum de calitate. Bomboana pe coliva: In piept are o insigna discreta cu tricolorul. End of story.

  8. George Coman spune:

    Cat despre valoarea pensiei fostilor securisti, cred ca gresiti: in lipsa unei condamnari penale, fiecare cetatean are dreptul la o pensie raportata la contributia sa. Desigur ca pensiile speciale ale fostilor securisti sunt o sfidare, dar toate pensiile speciale sunt o sfidare. Cred ca e bine sa ne pastram simtul justitiei si sa nu indreptam o marsavie (pensiile speciale ale fostilor securisti) cu un abuz (pensia minima).

  9. area spune:

    #8: Intre crima împotriva umanității si “tratamentele neomenoase” e o distincție neta. Infracțiunea contra umanității este reglementată in Statutul TMI Nurenberg si adoptată in dreptul internațional prin Rezoluția ONU nr, 95/1946. Tratamentele neomenoase e un surogat de infracțiune inventata prin codul penal din 1968 (asa zisul cod “Dongoroz”, in fapt un cod făcut de comuniști si girat prin reputația fostului membru PNL Vintilă Dongoroz), care se referă la situatia in care un grup de persoane ajunge sub puterea inamicului (adică se referă la crime de război, ceea ce in mod evident nu are legătura cu crima contra umanității – se vedea diferența intre o crima de război si o crima contra umanitatii făcută de art. 6 lit. a) si lit. c) din Statutul TMI Nurenberg).

  10. victor L spune:

    ““Dumitru Popescu, continuă să ridice in slăvi “realizările” socialismului””
    Da, chiar si in revista Romania literara, revista ce i-a cenzurat dnei Rodica Zafiu un articol despre plagiatul lui Ponta.
    Sa te crucesti, nu alta :P

  11. Yossef Abraham spune:

    Acceptand deplin spusele Dv. – mi-as permite sa amintesc vremurile in care marele Blaga nu putea fi mentionat, decat cu atributele de “fascist” si “huligan”.
    Cred ca ma veti intelege – eu, si mi se pare si Dv., am crescut fara Blaga, si cu Eminescu falsificat (“Sarmanul Dionis” interzis, “Imparat si proletar” cenzurat).

  12. julius001 spune:

    .. “Alexandru Visinescu a actionat criminal in numele unei ideologii care ii criminaliza, adică ii dezumaniza, pe cei care refuzau să ingenuncheze”….fals!..visinescu a fost un om simplu care nu a tinut seama de nici un soi de ideologie…partidul l-a pus acolo, a ordonat sa fie zelos, si i-a dat mana libera…visinescu a facut treaba murdara a comunistilor, a ideologilor din fruntea statului si a luat leafa pentru treaba asta. puscaria comunista nu era mediu de reeducare ci masina de omorat. visinescu a facut treaba pentru care a fost angajat!…faptul ca plateste singur in timp ce comunisti batrani scriu carti si dau interviuri este o mascarada! ..

    • victor L spune:

      S-ar putea sa ai dreptate, dar de unde stii ca nu era chiar convins ca face bine ceea ce face, ca asa trebuie, nu era chiar o unealta, ci participa afectiv.
      Cum poti garanta ca nu era asa?
      Cind zici “faptul ca plateste singur in timp ce comunisti batrani scriu carti si dau interviuri este o mascarada! ..” aproape ca sint de acord cu tine, dar nu i-as zice “mascarada”, ci cangrena in Justitie. Cu concursul politicului si Serviciilor.

  13. George T.S. spune:

    O mica repetare: de 2 ori Misu Dulgheru in enumerarea din fraza “La cursurile de marxism-leninism au invatat: ”
    Mult rau au mai facut si zisii Ana Pauker, Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolski, Vladimir Mazuru si zeci de executanti zelosi, precum Ion Ficior. Unele excese au fost sanctionate (Eugen Turcanu, Pitesti) si unele proiecte suspendate (Canalul 1953), dar lista groazei este lunga, foarte lunga. La munca fortata la baraj (Bicaz) au fost chinuiti oameni si raul a continuat, subt diferite forme si in timpurile noi 1964-1989.
    Poate ca o sa functioneze justitia si in Romania.. depinde de oameni si de mentalitate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Apreciez toate comentariile, pe cel al doamnei doctor Virginia Batog indeosebi. Este si raspunsu...

de: Prof. Vasile Ghetau

la "Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces?"

Cauta articole

septembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)