Home » Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

Cum se ambalează în staniol o reformă electorală

Laura Bretea martie 13, 2015 Analize, Politica & Doctrine
13 comentarii 1,598 Vizualizari

În timp ce în România, din cauza restricțiilor bugetare, buletinele de vot sunt imprimate pe o hârtie de calitatea hârtiei de împachetat șaorma, iar urnele sunt confecționate din cutii de televizoare, politicienii se pregătesc să-și ofere un cadou de 414 milioane de euro, distribuit între ei la cinci ani.

Pe scurt, finanțarea partidelor politice din România funcționează în modul următor: partidele politice și candidații primesc subvenții de la stat, în funcție de numărul de voturi obținute. În plus, partidele pot strânge bani prin cotizații sau donații, în limite stabilite de lege, însă există suspiciuni serioase că donații mari sunt mascate prin donații confidențiale. Pentru campaniile electorale legea prevede un plafon financiar, însă bunul simț ne spune că acesta e luat în derizoriu de marile partide, care au probabil sisteme informale de finanțare, care nu sunt investigate de autorități. Sancțiunile pentru încălcarea legilor sunt minore, de ordinul cheltuielilor cu protocolul pentru un miting de mici dimensiuni: de la 5.000 la 25.000 de lei. Ultimul detaliu de cascadorii râsului – faptele se prescriu după doar 2 ani. Știm deja că a face politică e o afacere bună. Dacă proiectul de lege aprobat de Comisia de Cod Electoral e adoptat, politica devine însă cea mai bună afacere.

Decontarea cheltuielilor pentru campania electorală

Parlamentarii din Comisia de Cod Electoral ne spun că cea mai bună metodă de a reduce legătura cauzală dintre susținerea pentru campanii electorale și acordarea de contracte cu statul în perioada post-electorală este să reducem cheltuielile electorale și să le rambursăm complet din bugetul de stat. Pentru că n-ar trebui să-și mai finanțeze campanii costisitoare, partidele și candidații n-ar mai fi tentați să-și ofere serviciile oamenilor de afaceri. În teorie sună bine, mai ales că și Franța funcționează după o filozofie asemănătoare. Doar că asemănările cu sistemul francez și intențiile de curățare a politicii se termină la ideea de rambursare a cheltuielilor electorale.

Întâi și-ntâi, cât ne-ar costa o asemenea operațiune? Plecând de la datele de pe site-urile Birourile Electorale Centrale am calculat un număr mediu de candidați și partide care au trecut pragul de 3% în ultimele alegeri la nivel național și local. Am înmulțit numărul mediu de candidați cu numărul de funcții. Am rotunjit calculele și le-am transformat în euro pentru a simplifica. Am calculat un buget minimalist pentru consilierii locali, unde numărul de consilieri depinde de dimensiunile fiecărei diviziuni administrative.

Cuantum rambursare posibilă conform propunerii de lege Număr de funcții la nivel național Calcule posibile
Consilier comunal 1 salariu minim brut național = 975 lei în 2015 40,022 consilieri locali la nivel național Calcul minimalist

40022 funcții x 5 candidați calificați în medie x 3 salarii (medie minimalistă) x 975 lei salariul minim =

585 milioane RON

131 milioane €

Consilier local oraș 3 salarii
Consilier local municipiu 5 salarii
Consilier local municipiu reședință de județ 30 salarii
Consilier local sector București 50 salarii
Consilier local municipiul București 500 salarii
Consilier județean 100 salarii 1338 1338 x 6 x 100 x 975 =

760 milioane RON
170 milioane €

Primar comună 5 salarii 2700 2700 x 5 x 5 x 975 = 66 milioane RON
14 milioane €
Primar oraș 7 salarii 320 320 x 7 x 7 x 975 = 15 milioane RON
3,5 milioane €
Primar municipiu 10 salarii 104 – 41 = 63 63 x 7 x 10 x 975 = 4 milioane RON
1 milion
Primar municipiu reședință de județ 50 salarii 41 41 x 7 x 50 x 975 =
14 milioane RON
3 milioane
Deputat sau senator 60 salarii 470 (2008) – 588 (2012) 470 x 5 x 60 x 975 =

137 milioane RON
30 milioane €

Primar sector București 150 salarii 6 6 x 5 x 150 x 975 =
4 milioane RON
1 milion
Primar municipiu București 100 salarii 1 5 x 100 x 975 =

500 mii RON

100 mii €

Europarlamentar 750 salarii 32 32 x 5 x 750 x 975=

117 milioane RON

26 milioane €

Președinte 20,000 salarii 1 8 x 20.000 x 975 =

156 milioane RON

35 milioane €

Total 1, 9 miliarde RON

414 milioane €

Reiese o sumă de relativ 1.9 miliarde RON, cam 414 milioane €. Această sumă ar fi rambursată în fiecare ciclu electoral, adică o dată la 4 – 5 ani. 1.9 miliarde RON este echivalentul bugetului pentru cercetare în 2014 în România. În mai puțin de 16 ani, partidele politice ar putea cheltui pe campanii electorale echivalentul bugetului pe 2014 pentru Ministerul Sănătății. În Franța aceste cheltuieli sunt îndreptate spre instituțiile de stat: o parte din imprimatele candidaților sunt realizate de tipografiile statului, cu finanțare directă din bugetul național. Spoturile publicitare sunt realizate de radiourile și televiziunile publice.

Întorcându-ne în România, principalii beneficiari ai acestei mane cerești sunt marile partide politice – candidații care solicită rambursări trebuie să treacă pragul de 3% la nivel național sau într-o circumscripție. Rambursările pentru candidații individuali sunt relativ reduse și apropiate de costurile reale ale unei campanii electorale în condiții legale. Un candidat independent, sau un partid mic, nu poate câștiga excesiv din această prevedere, pentru că ar trebui să cheltuiască pentru a ajunge la pragul de 3%. Pentru partidele care depășesc cu ușurință acest procent, rambursarea cheltuielilor ar fi o nouă sursă de venit.

Donații, împrumuturi și cotizații

Marea modificare la acest capitol este introducerea împrumuturilor ca sursă de finanțare pentru partidele politice, așa cum a fost semnalat deja de Hotnews. Un partid își poate dubla bugetul de campanie prin împrumuturi de dimensiunile donațiilor permise de lege. Donațiile strânse de un partid politic „nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv”. Am calculat acest prag plecând de la veniturile prevăzute de bugetul de stat pe 2014 și am ajuns la suma de 25 de milioane de RON. Deci partidele politice pot primi într-un an fiscal ca donații 25 de milioane de RON și aceeași sumă ca împrumuturi. Adică in extremis, un partid poate colecta pentru bugetul său 50 de milioane de RON (cam 12 milioane de euro), sumă care poate acoperi cam patru campanii electorale prezidențiale în limitele legii.

Întrebarea firească din aceste calcule este la ce ar mai folosi aceste sume enorme, dacă deja cheltuielile de campanie sunt limitate și rambursate de stat? Cheltuielile pe care partidele politice le au în afara anilor electorali sunt minime, reduse la plata utilităților și organizării ședințelor și congreselor interne (și subvenționate de stat). Unde s-ar duce banii strânși de partide, dacă cheltuielile permise ar fi rambursate aproape în totalitate de stat?

Concluzia acestor întrebări retorice este că o combinație între rambursări din buget, donații și împrumuturi în limite foarte permisive favorizează o capacitate de strângere de fonduri nejustificată pentru partide și candidați. Pe lângă dubiile ridicate de modul în care pot fi folosite împrumuturile în politica românească, împrumuturile și donațiile excesive nu pot exista în aceeași lege. O nouă comparație cu modelul francez – donația maximă posibilă în România este de 45.000 de euro, în timp ce în Franța este de 7.500 de euro.

Afișe, broșuri, materiale de propagandă

Amendamentele din propunerea legislativă par a indica interzicerea folosirii de publicitate stradală, în afară de afișele standard din spațiile special amenajate. Este într-adevăr o mare schimbare, dar care probabil reflectă ineficiența acestor instrumente de campanie. Să nu uităm și că Guvernul României are obiceiul regretabil de a modifica legislația electorală prin Ordonanțe de Urgență. O asemenea OUG a re-introdus diferitele forme de cadouri electorale în practică, după ce acestea fuseseră interzise în 2008.

Dincolo de acest aspect, noul proiect prevede cheltuieli ce nu pot depăși o serie de limitări procentuale. Prezint aceste procente plecând de la plafonul propus pentru campania electorală prezidențială: 20.000 de salarii minime, deci de 19,5 milioane de RON, adică 4,3 milioane de euro.

Procentul autorizat pentru cheltuieli electorale Suma în RON și €
  • 40% pentru anunțuri electorale în mass-media
7.8 milioane RON/ 1.8 milioane €
  • 30% pentru campanie online
5,9 milioane RON / 1,3 milioane €
  • 30% pentru sondaje
5,9 milioane RON / 1,3 milioane €
  • 20% pentru afișe
3,9 milioane RON / 880 mii €
  • 50% pentru broșuri și alte tipărite
9,75 milioane RON / 2,1 milioane €
  • 30% pentru mitinguri și protocol
5,9 milioane RON / 1,3 milioane €

Sumele permise sunt foarte restrictive, în comparație cu desfășurarea de forțe pe care o vedem în fiecare campanie electorală. Cheltuielile declarate de partide sau candidați în campaniile trecute nu depășesc aceste sume. Însă dacă ne gândim la prețurile pentru publicitate televizată, sau organizarea de evenimente, 1,3 milioane  € pare o sumă derizorie doar pentru organizarea unui miting de lansare a unuia dintre candidații marilor partide. La fel de ridicolă pare și suma de 1.8 milioane  € pentru aparițiile în ziare, la radio și televizor timp de 30 de zile.

Controlul campaniilor electorale – câinele fără dinți

Inițiatorii propunerii legislative au declarat că intenția lor a fost de a acorda mai multă autoritate AEP pentru a realiza controlul finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. În ciuda acestor intenții și a recomandărilor instituțiilor internaționale, AEP nu primește resurse umane suplimentare. În comparație cu aparatele de campanie ale partidelor politice, departamentul de control financiar al AEP e depășit în materie de resurse și de puteri.

AEP poate solicita informații și documente de la prestatorii de servicii, dar nu poate verifica veridicitatea informațiilor prezentate, ci doar sesiza organele de urmărire penală în cazul în care există suspiciuni privind acte de natură penală. AEP nu poate verifica dacă un prestator a declarat corect toate serviciile efectuate pentru un partid sau un candidat. Doar autoritățile financiare au acest drept. Deși recomandările internaționale includ întărirea relațiilor cu administrația fiscală, Curtea de Conturi și ANI, nici o referință nu e făcută în lege.

Nu în ultimul rând, AEP nu poate face o estimare independentă a costurilor de campanie electorală. AEP nu are destul personal pentru a monitoriza numărul de mitinguri organizate, sau publicitatea electorală din mass-media, acțiunile care implică cele mai mari costuri. Pentru aceste costuri AEP trebuie să se încreadă în documentele furnizate de prestatori.

Sancțiuni și prescripții

În propunerea de lege, amenda cea mai usturătoare pe care o poate primi un partid este de 200.000 RON, adică 45.000 €. Comparate cu posibilitățile de colectare de fonduri, amenzile sunt foarte reduse, deși au fost majorate de la un maxim de 25.000 RON. În plus, termenul de prescriere a faptelor a crescut de la 2 ani din vechea lege, la doar 3 ani în versiunea amendată. Contravențiile sau infracțiunile electorale nu au precedență asupra altor cazuri (așa cum se întâmplă în multe țări), iar faptul că procesul legat de Referendumul din 2012 este încă pe rol, ne arată că e foarte greu de obținut prin justiție condamnarea partidelor pentru fraude electorale.

În Franța, modelul după care se inspiră această propunere de lege, finanțările de la stat sunt însoțite de un control foarte strict, de sancțiuni financiare și penale care se pot solda cu ineligibilitatea pe perioadă limitată a candidaților responsabili pentru fraude. În România, responsabili pentru neregulile financiare sunt mandatarii financiari ai partidelor (contabilii) și puținele cazuri de fraudă implicând fonduri de campanie au plecat de la cazuri de abuz în funcție sau trafic de influență, nu de la controlul campaniilor electorale.

Concluzie

Ceea ce ar putea fi o reformă de mare efect asupra finanțării partidelor politice se transformă într-o tentativă de a obține fonduri publice pentru organizarea campaniilor electorale. Nu a existat nici un fel de consultare publică pe această temă și cred că puțini români consideră că modul de a opri fraudele cu bani electorali este de a acorda fonduri publice partidelor politice. Această propunere de lege aduce mult prea puține îmbunătățiri în comparație cu deserviciile pe care le poate produce și nu trebuie să treacă de Parlament.

[i] Art 381 (1) –“ în cazul în care partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național, pentru fiecare dintre cele două camere ale Parlamentului.” și Art 381 (2) În cazul în care partidul politic, alianța politică,  organizația cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile pentru Camera Deputaților sau pentru Senat, nu a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează acestora, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar, numai sumele aferente cheltuielilor  efectuate la nivelul circumscripției electorale în care acesta a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Cetatean spune:

    Desi e un punct foarte sensibil si un subiect care trebuie dezbatut intens in spatiul public, ma indoiesc ca se vor misca lucrurile in aceasta directie.

    • Ștefan Brăgărea spune:

      @Cetățean
      Nu înțeleg punctul dvs de vedere. Mie – ca simplu votant și nespecialist în chestiuni electorale – articolul dnei Bretea mi se pare extrem de binevenit.
      Sper – sperăm – că și alți specialiști în problemă să detalieze pentru noi ceilalți (și suntem legiune) problemele unui sistem electoral mai corect și mai reprezentativ, cu atât mai mult cu cât un ”ales democratic” are apoi un cuvânt (prea) greu de spus și față de numirile în alte posturi, uneori cheie.
      Personal, mi-aș dori revenirea la un sistem de promovare bazat pe competențe și nu pe conexiuni politice, însă un astfel de proces va începe de la nivelul electoral.

    • Cetatean spune:

      @Cetatean

      Eu postez de mult timp comentarii pe “contributors.ro” sub numele de “Cetatean”. Probabil ca esti nou pe aceasta platforma si nu ai observat acest lucru, de aceea te rog sa folosesti alt nume, pentru a nu exista confuzii.

      Ultimele mele comentarii (din aceasta saptamana) sub numele “Cetatean”:

      http://www.contributors.ro/politica-doctrine/dna-si-sfarsitul-privilegiilor/#comment-233322

      http://www.contributors.ro/editorial/infractorii-vip-din-romania-isi-fac-lobby-in-new-york-times/#comment-232987

      http://www.contributors.ro/administratie/educatie/statul-troglodit-de-ce-nu-suntem-inca-liberi/#comment-232741

      • victor L spune:

        @ Cetatean spune:
        13/03/2015 la 13:38 ,
        interventia ta este hilara.
        @ Cetatean, caruia-i faci reprosuri, administreaza blogul “PoliteiaWorld”, si unele articole sint aduse pe Contributors
        Par egzamplu acum:
        “Adevarata bombă cu ceas din noua lege a partidelor”
        Cetatean martie 12, 2015 Analize, Justitie/Ordine publica, Politica & Doctrine
        Iar acum ceva timp in urma, chiar el ti-a atras atentia ca la un articol al sau, Cetatean, postai cu numele @ Cetatean.
        Un pic de atentie; nu stiu care v-ati “nascut” primul, dar decit postarile fluviu, cu 3-4 link-uri, si reprosuri ipocrite, atentie ca sinteti pe Contributors.
        NB,
        e drept: nu inteleg nici eu ce voia sa spuna ” Cetatean spune:13/03/2015 la 10:35″ prin cele doo rinduri, decit ca articolul dnei Bretea ii face concurenta. Glumesc.

        • Cetatean spune:

          @victor L

          Daca taceai, filosof ramaneai! Cel care “administreaza blogul «PoliteiaWorld»” comenteaza intr-adevar sub numele “Cetatean”, insa comentariile sale sunt insotite de specificatia “Autor Contributors”:

          http://www.contributors.ro/editorial/si-poporul-a-decis-ponta-dastul/#comment-214562

          In plus, comentariile sale au atasate si urmatorul “avatar”:

          http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/userphoto/cetatean.thumbnail.jpg

          Nici tie nu ti-ar conveni sa posteze cineva comentarii sub numele “victor L”, cu atat mai mult cu cat acel cineva poate sa aiba opinii diametral opuse fata de tine. Poate chiar sa fie un gest pervers, prin care acel cineva sa te puna in situatii penibile (sa te faca sa pari incoerent). Nu spun ca in cazul de fata aceasta este situatia, spun ca o astfel de situatie este posibila, asa ca interventia mea nu era nici “hilara” si nici nu faceam “reprosuri ipocrite”. Incercam doar sa ii explic noului “Cetatean” (pe care il consider de buna credinta) situatia creata, cu rugamintea de a folosi alt nume (fiind nou pe aceasta platforma, fapt care se poate verifica usor).

          • victor L spune:

            e drept, nu imi place sa posteze altcineva cu numele meu, dar tocmai ai facut-o de 2 (doua) ori si la sesizarea mea Adminul ti le-a sters. Corect.
            In rest, tema e alta.

        • Cetatean spune:

          @victor L

          “Postarile fluviu” se datoreaza prezentarii de selectii relevante de date statistice si sondaje de opinie, care imi sustin argumentatia (in cazul in care niste simple link-uri ar crea confuzie, datorita volumului mare de date irelevante pentru argumentatia in cauza). Stiu ca pe unii autori de “teorii” care nu au nici o legatura cu realitatea ii deranjeaza “lumina” reflectata de “oglinzile” realitatii: datele statistice si sondajele de opinie. Totusi, exista destui cititori care apreciaza abordarea mea. Un exemplu relevant este cel al comentatorului Ulysses Errandus, care a facut un comentariu cu privire la aversiunea pentru statistica a unor “teoreticieni” (ca raspuns la critica infantila – “statisticile sunt cam ca rezultatul unui meci de fotbal” – pe care comentatorul @Harald, un alt mare dusman al statisticii, mi-o aducea):

          “Fundamentalistii neoliberalismului si mujahedinii pietii libere si globalizraii urasc aceste statistici: pentru ei daca datele infirma o teorie singura concluzie este ca datele sunt incorecte (si daca asta nu se poate demonstra atunci trebuie ascunse)“.

          http://tinyurl.com/qgnbnf4

          P.S. Statistice si sondaje de opinie reprezinta feedback-uri indispensabile pentru validarea unor teorii apartinand stiintelor ne-experimentale.

      • Ștefan Brăgărea spune:

        Îmi cer scuze, cu atât mai mult cu cât frecventez și Politeia. Vă rog să indicați ce nume vă convine și – eventual – să și semnați cu el. Confuzia/eroarea vi se datorează dvs.

  2. Decebal spune:

    Sa zicem ca un partid trebuie sa aiba minimum 25.000 de membri cotizanti, ca sa poata fi inregistrat legal. Sa zicem ca pentru fiecare membru cotizant exista inca 9 simpatizanti ai acelui partid. Adica 250.000 de sustinatori ai acelui partid, in total. Sa zicem ca luam ca referinta o cotizatie de 1 Euro pe an.

    Statul roman poate zice asa:
    “Eu, statul roman, pentru a sprijini democratia si pluripartidismul, decid sa sprijin partidele legal constituite in Romania, astfel: pentru campaniile electorale, fiecare partid va primi suma de [(250.000 - N) x Lv/12] Euro.”
    “N” ar fi numarul mediu de membri cotizanti, calculat pe perioada scursa de la infiintarea partidului sau de la ultima campanie electorala si pana la data scrutinului a carui campanie se subventioneaza.
    Lv ar insemna “luni vechime” si ar fi numarul intreg de luni calendaristice scurse DE LA intrarea in vigoare a legii (in cazul in care partidul este deja infiintat) sau de la data infiintarii partidului (in caz ca partidul este infiintat dupa intrarea in vigoare a legii) sau de la data ultimului scrutin SI PANA LA DATA SCRUTINULUI a carei campanie este subventionata de stat.
    Sigur, se pot lua alte cifre de referinta, iar ecuatia poate fi imbunatatita, dar asa un sistem ar putea fi un soi de alocatie, care ar ajuta un partid nou, pana ce acesta se face mare. Cand se face mare, se presupune ca-si poate purta singur de grija.

    Mai mult, statul nu trebuie sa dea, efectiv, banii partidului respectiv, ci doar sa achite facturile catre furnizorii de produse si servicii pentru campania electorala a partidului respectiv. In campanie, echipe de specialisti pot face evaluari ale costurilor campaniei fiecarui partid, iar acestea se pot compara cu sumele primite ca subventie si/sau cu sumele declarate de partide.

    Avand in vedere ce putreziciune scoate DNA la iveala din partidele “mari si vechi”, cred ca orice lege ar trebui sa sprijine partidele noi. Nu ridicol de mici, dar noi. De preferat, cu oameni noi.

    • Unu-2 spune:

      Nu stiu cum e in diverse tari, insa si mie mi se pare ca toata finantarea partidelor ar trebui sa fie dupa membrii contizanti. Asa interesezi partidele sa-si caute membri platitori, nu doar guristi fara nici o afiliere practica, sa fie apropiate de oameni. Dupa cum in invatamint principiul ar trebuie sa fie ca in legea neaplicata “finantarea urmeaza elevul”, indiferent de forma de invatamint.
      Iar ajutorul pt. partide ar putea foarte bine sa fie deducerea de la taxe a contributiei de partid acordata membrilor, eventual chiar cu o prima per membru platitor platita de stat. Iar donatiile restrictionate la maxim, in sume decente de max. citeva mii de euro (2-3 sau 5, nu mai mult).

  3. Unu-2 spune:

    Aceaste schimbari ale legislatiei electorale si finantarea partidelor mi se pare ca sint puse la acelasi nivel cu “tehnocrati care nu vor mai fura” sau “sa ne conduca milionarii ca au destul si nu vor mai fura”. Nu suma de bani decontata de la buget va face sistemul mai cinstit si aplicatea unor legi si regulamente ce au clar definite partea de sanctiuni si pedepse. Sigur ca nu trebuie sa ne mintim singuri cu sumele vehiculate in campanii, iar acestea trebuie sa fie realiste fata de ce cheltuie partidele, insa fara sanctiuni drastice ale celor ce incalca legea nu se ajunge nicaieri, decit la bani de la buget cheltuiti aiurea. Unii vor continua sa fure sau sa primeasca finantari ilegale pt. promisiuni de contracte pt. ca nu risca mare lucru, indiferent de sumele cheltuite de stat. Ce vine de la stat e bine primit si vor fi chitante, insa tot contul offshore e sfint, deocamdata.

  4. pro_fan spune:

    poate ca ar fi chiar exagerat sa mai platim si angajati care sa numere afisele sau mitingurile, dar ceva pasi in combaterea afisajului pe fiecare stalp in parte si a finantarii propagandei media prin intermediul actionariatului politic sau prin finantari dubioase traficate inclusiv prin afaceristi intermediari, ar fi niste pasi firesti, care sa mai descurajeze cursa risipei electorale

    dar la urma urmei, risipa cea mai mare e pomana guvernamentala, greu de crezut ca ar putea fi combatuta in mod direct, pe baza de reglementari

    insa chiar daca nu suna incurajator faptul ca legea isi propune sa albeasca o zona gri, efectul benefic ar putea fi ca promovarea si eligibilitatea in cadrul partidelor n-ar mai fi strict conditionate de competentele de vatafi ale unor politruci si s-ar putea reorienta catre competentele unor tehnocrati si capitalului de incredere pe care astfel de persoane l-ar putea transfera partidului dinspre bazinele electorale



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Bretea


Laura Bretea

Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latin... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)