Home » Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Impotriva demonizarii: Mircea Cartarescu despre “dictatorul” Basescu

Vladimir Tismaneanu august 5, 2011 Politica & Doctrine, Societate/Life
48 comentarii 6,612 Vizualizari

Ca unul care stie ce inseamna sa returnezi o medalie, un premiu sau o decoratie, dar si ca unul care stie ce inseamna o dictatura, am citit cu mare atentie si cu admiratie acest articol de Mircea Cartarescu aparut in “Evenimentul Zilei”. Ca si Mircea, nu sunt un idolatru, vad si eu ceea ce poate fi vazut cu ochiul liber. Poate si pentru ca am vazut de aproape unele lucruri pe care multi au decis sa le ignore: curajul lui Traian Basescu de a porni pe drumul decomunizarii riscand enorm (chiar pozitia de presedinte), pe vremea cand unii dintre consilierii sai il sfatuiau sa nu o faca. Niciodata in relatiile mele cu Traian Basescu nu am simtit dispret ori bucuria de a ma persifla. Se prea poate ca altii sa fi trait alte experiente. Temele discutiilor noastre au fost intotdeauna la obiect, despre istorie, politica, valori morale. Stiu, vor fi destui care se vor indoi, ma vor acuza ca scriu aceste randuri din conformism, din obedienta, din servilism, ca urmaresc cine stie ce avantaje. N-au decat sa scrie ce doresc, eu stiu ce-am trait, ce-am vazut, ei spun ce gandesc, la randul lor. Suntem fiinte libere, nu trebuie sa ne inregimentam in vreun cor. Pana la ora actuala, nimic nu ma face sa vad in Traian Basescu un personaj malefic, un om politic care ignora deliberat interesele comunitatii politice pe care a jurat sa o serveasca. Este imperfect, are francheti care pot deranja, nu se fereste sa spuna lucrurilor pe nume, uneori foarte abrupt. Aceste lucruri pot fi discutate normal, fara a cadea in ispita demonizarii.

Poate ca ar merita sa povestesc despre intalnirea de la Washington, din februarie 2005, dintre proaspat alesul presedinte Basescu si un grup de intelectuali de origine romana si/sau americani interesati academic de Romania. Erau prezenti acolo, impreuna cu Traian Basescu,  Adriana Saftoiu, Mugur Isarescu, Andrei Plesu. Au participat, intre altii, daca nu ma inseala memoria, Gail Kligman, Charles King, Dorin Tudoran, Christina Illias-Zarifopol, Maria Bucur, Peter Gross, Dragos Paul Aligica, Aurelian Craiutu, Mircea Munteanu, Andrei Brezianu. S-a discutat cu maxima onestitate despre o multime de lucruri, inclusiv despre controversata problema a deschiderii arhivelor. Era prima intalnire de acest gen a unui sef de stat al Romaniei democratice cu intelectualii din Statele Unite cu preocupari legate de Romania. Orice abordare de natura istorica a relatiei dintre Traian Basescu, ca presedinte al Romaniei, si intelectuali ar trebui sa tina cont, cred eu, si de acest moment. La vremea aceea, Traian Basescu parea sceptic prind sansele de a mai gasi in arhive documente esentiale. Ulterior si-a modificat pozitia si a luptat, lupta inca, pentru accesul deplin la aceste arhive. Cine crede ca este putin lucru ignora cat de indarjita a fost si ramane opozitia nomenklaturistilor in raport cu aceasta deschidere.

Sunt multi care uita ce a insemnat Pactul dintre Hitler si Stalin din 1939. Traian Basescu nu face parte dintre acestia. Sunt multi care uita ce au insemnat propaganda comunista si sistematica spalare a creierelor. Traian Basescu nu face parte dintre acestia. Sunt multi care admira miscarile totalitare din istoria Romaniei. Traian Basescu nu face parte dintre acestia. Sunt multi pentru care statul de drept este o gluma.Traian Basescu nu face parte dintre acestia. N-am facut aici decat sa rostesc cateva adevaruri factuale.

In jurul unei decoratii

de Mircea Cartarescu

Nu pot spune că-l cunosc, nici măcar superficial, pe preşedintele Băsescu ca om. Ultimele mele afirmaţii în privinţa caracterului său le-am făcut pe baza a ceea ce vede toată lumea la televizor. L-am întâlnit pe preşedinte doar o dată, când mi-a dat o decoraţie (am mai primit una similară, cu aceeaşi semnificaţie pur culturală, de la Emil Constantinescu şi încă una de la Ambasada Franţei). Atunci i-am spus în public: “Cred că nu v-aţi ratat încă şansele de a fi un preşedinte bun pentru România”. În acel moment, majoritatea liderilor de opinie gândea încă asemănător. Anti-băsescianismul nu exista încă. Traian Băsescu ştia ceva despre mine, nu doar pentru faptul faimos de a-mi fi citit, sau măcar a fi început să-mi citească, “Levantul”, ci şi pentru că, mulţi ani în urmă, în confruntarea lui cu Adrian Năstase pentru preşedinţia României, se proiectaseră în favoarea sa două filmuleţe, unul cu Andrei Pleşu şi celălalt cu mine. Nu exista nici pro-băsescianismul în acel moment. Nu existau încă atât de blamaţii “intelectuali ai lui Băsescu”.

Vreau să spun prin asta că nu am nici interese, nici vreo legătură de orice fel cu actualul preşedinte. Nu am nici un tropism faţă de putere, nu m-a interesat puterea niciodată, n-am avut niciodată nici o funcţie, n-am fost în nici un comitet şi-n nici o comisie. L-am susţinut pe Băsescu când era vital să fie susţinut şi-l susţineau toţi – pentru că PSD-ul era văzut ca pericolul de moarte pentru România, cum este cu adevărat şi azi, în ciuda orbirii atâtora – şi am încetat să-l susţin când mi-am dat seama că el nu mai poate câştiga în faţa valului enorm de adversari. I-am dat însă toate şansele, spre deosebire de cei care i-au întors spatele mult prea devreme şi prea puţin justificat, şi faptul că am încetat să-l susţin nu înseamnă că m-am adăugat corului demonizatorilor săi.

După fraza pe care-am citat-o, Traian Băsescu mi-a răspuns, de asemenea de la microfon: “Tot ce vă rog e să nu-mi trimiteţi decoraţia înapoi dacă veţi crede vreodată că mi-am ratat aceste şanse”. Preşedintele zâmbea şi toată asistenţa a râs, ca şi când ar fi fost o glumă bună. Dar iată că după doar câţiva ani am ajuns în această situaţie.

Ar fi azi un gest spectaculos să-i înapoiez medalia, aş deveni peste noapte eroul Antenelor, al ziarelor şi revistelor antibăsesciene şi poate că “mi-aş spăla păcatele” în ochii unor foşti prieteni. Altădată o făcuse, notoriu, John Lennon cu decoraţia primită de la regina Angliei. M-aş situa, cum stă frumos unui intelectual şi artist, de partea libertăţii şi împotriva tiraniei. Aş schimba tabăra perdantă cu cea câştigătoare.

Ce să zic, şi eu aş vrea din tot sufletul să mă aflu de partea libertăţii şi împotriva tiraniei. Numai că în nefericita noastră ţară aceste noţiuni sunt bălăcite împreună până la nemairecunoaştere. Căci doar, ce vreţi, suntem aici la porţile Orientului. Orbul vede aici mereu libertatea şi robul lumina… Aş fi fericit să fiu de partea opoziţiei dacă ea ar reprezenta libertatea, binele, viitorul sau măcar normalitatea. Dar de când e PSD-ul sinonim cu libertatea? Ponta seamănă mai curând cu Coriolan Drăgănescu, dacă e să-l compari cu cineva. De când e Dan Voiculescu sinonim cu libertatea sau cu binele României? De când sunt cei mai venali ziarişti şi pegra televiziunilor sinonimi cu heralzii libertăţii? Şi controlează oare Băsescu propriul partid cu aceeaşi mână de fier cu care-i controlează Antonescu pe liberali?

Şi ce tiranie e aceea în care tiranul e ţinta celei mai susţinute batjocoriri publice fără ca el să apeleze la aparatul de represiune? Ce tiranie e aceea susţinută de oameni pe care îi cunosc bine, şi despre care afirm că e o ruşine să-i acuzi de sprijinirea unui dictator: Theodor Baconski, Cristian Preda, Sever Voinescu, Valeriu Stoica, Vladimir Tismăneanu, Gabriel Liiceanu sau Horia Patapievici? De acord, Băsescu se comportă, la conducerea României, ca un nu prea cioplit căpitan de navă. Dar un căpitan de navă nu e un despot. Parcursul i-a fost însoţit de destule derapaje care i-au scos la suprafaţă bateria de şovinisme de toate felurile de care e plin-ciucure românul mediu. Toate acestea arată, poate, un preşedinte inadecvat, dar nu unul malefic. Sunt de acord să căutăm altul mai pe măsura cerinţelor unui stat modern, dar nu cred că un om raţional poate vedea în preşedintele actual un demnitar anti-democratic sau un dictator. Căci numai unui dictator vădit i-aş trimite o medalie înapoi. Sper că nu va veni vreodată momentul în care să fiu silit să-i înapoiez decoraţia pe aceste temeiuri. Căci o voi face fără ezitare.

 SENATUL EVZ: În jurul unei decoraţii – Opinii EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-in-jurul-unei-decoratii-940643.html#ixzz1U6fTENGq

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "48 comments" on this Article:

  1. Ramstein spune:

    Acum, cand, dupa ultimele “evolutii” ale lui Basescu, cei mai multi se asteapta – in sfarsit! – la un articol critic semnat “V.TIsmaneanu”, indreptat catre preferatul sau de la Cotroceni, dl. Tismaneanu surprinde (din nou!) cu o scriere mangaietoare pentru personajul sus-pus.

    Totusi, dl. Tismaneanu nu uita sa adauge si putin umor. O face aici: “Sunt multi pentru care statul de drept este o gluma.Traian Basescu nu face parte dintre acestia”. Sau, cel putin, sper ca este o gluma

  2. vasiler spune:

    Citind ultimele luari de pozitie a unor intelectuali catalogati ca ,,intelectualii lui Basescu” am impresia ca acestia se pregatesc pentru ,,Judecata de Apoi” redactandu-si indulgentele din timp.

    • Fluieratorul spune:

      Da, m-am cutremurat citind articolul.Se aproprie evenimentele, si se formeaza trend-ul, clar si bine definit. Parerea mea este ca de parerea generala n-o sa mai aiba loc, de la un moment dat incolo, nici o parere personala in spatiul public, oricare ar fi el, real sau virtual.

    • Gamma spune:

      @vasiler

      Ca daca n-o fac or sa fie ridicati de pe strada , nu-i asa ?

      De ce sa nu poceasca guvernarea Ponta&Co din opozitie , ca doar nu o sa le sanctioneze derapajele Mogulena3 si iRTV . Aia de acolo se pregatesc sa anjageze poeti pt ode aduse conducatorilor iubiti .

  3. scorchfield spune:

    De ce credem tot timpul că fiecare gest, fie el de frondă -aici special în cazul returnării unui titlu sau a unei decoraţii, trebuie să ne situeze într-o tabără, să fim partizanul unui grup de interese?
    De ce trăim senzaţia că odată şi odată, gestul de a ne separa şi de a ne rupe de ideii la care am aderat, va fi aspru criticat? când dimpotrivă cei care au urcat pe ultima scară a ultimul tren ce purta monada înţelepciunii şi-au desăvârşit astfel întreaga viaţă culturală.

    Un exemplu mare ar fi J.P. Sartre.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      SARTRE ???? JEAN-PAUL SARTRE ???

      Acest “idiot util” (cf. terminologiei KGB) poate fi un exemplu de moralitate si rectitudine ? El care spunea pina tirziu, foarte tirziu, “un anti-comunist e un caine” fara rusine si fara regrete (desi bietii caini sint complet nevinovati). Cel care, pus in fata unor dovezi inconturnabile privind mega-asasinatele din URSS, declara ca nu trebuiesc dezvaluite fiindca altfel proletariatul francez ar fi adus in pragul sinuciderii (citat din memorie). Ce securisto-activisto-ceausist-semidoct, imbatrinit in odioasele minciuni bolsevice poate face vreo referire pozitiva la aceasta chintesenta a spiritului sinucigas francez, care a votat (prin 25% din electorat) zeci de ani la rind un partid in mod clar infeudat unei puteri straine dusmane ?

      RUSINE ! RUSINE ! RUSINE !

      • Nautilus spune:

        @VASILIU MIRCEA PAUL: Dacă ai fi citit caracterizarea pe care i-o face Paul Johnson în “Intelectualii”, ai fi ajuns la concluzia că omul nostru era o figură ridicolă, absurdă (ca şi Lordul Russell, care coresponda cu Gheorghiu-Dej luându-i apărarea lui Bellu Zilber).

        Însă din punctul lui de vedere, şi NUMAI din acest punct de vedere, filosoful nostru înfeudat puterii duşmane de la Răsărit avea o anumită formă de dreptate. (Alături de cuplul Rosenberg şi de câţiva dăştepţi care erau convinşi că ţările lor sunt nişte duşmane ale omenirii, care provoacă războaie, cotropesc ţări din Lumea a Treia, construiesc arme nucleare şi taie pădurea amazoniană, iar datoria lor sacră este de a fi loiali băieţilor veseli de la Moscova :) )

        ~Nautilus

  4. Timisorean spune:

    Incep sa simt de cateva saptamani o distantare timida a “intelectualilor” de tatuca lor de pana acum (a se citi “vaca de muls”). Ma gandesc cu optimism, conform vechiului principiu ca de pe o corabie ce se scufunda primii care fug sunt oamenii destepti :) , ca actuala pluta a PDL incepe sa ia serios apa.
    Va multumim domnule Tismaneanu ca va raliati “corului” intelectualicesc de “dizidenti” anti-Basescu si sperati in continuare ca si noua putere politica ce se va instaura la anul in Romania va va aprecia material ca si actuala.

  5. Domnule TIsmaneanu, va citesc cu admiratie absolut toate postarile de aici de pe contributors.Ma aflu la varsta la care incep sa imi dau seama ca nu totul e asa cum pare si nu totul pare asa cum e de fapt. Desi inca de mic am fost incantat de viziunea de stanga, (aceea a grijii pentru cei multi) si inca sunt, asta nu m-am impiedicat ca abordarea mea in privinta politicii sa fie una echilibrata. Flitrul meu eclectic insa imi spune ca acest presedinte, acest maestru al aparentelor se descalifica in fata noatra inca din start pentru ca uita o calitate initiala aceea de a fi om. Domnul Cartarescu avea dreptate, daca ma uit in stanga si in dreapta parca nici ceilalti nu sunt mai breji, insa parca niciodata,dar niciodata nu m-am simtit asa putin insemnat, asa neglijat, asa jignit, si incep incet incet sa ma gandesc ca daca dreapta va castiga din nou alegerile imi voi lua zborul usor usor de pe aceste meleaguri asa cum au facut-o multi altii desi mandria imi spune ca daca nu reusesc aici, reusita in alta parte nu poate insemna un succes personal. Stiti cum e sa fii tanar si cauti un serviciu platit decent in mediul privat?stiti cum e sa ti se spuna ca esti supra calificat pentru ca ai studii post-universitare? sa vezi cum in jurul tau cu fiecare zi ce trece posibilitatile se ingusteaza in timp ce in media apar politicieni si ne spun ca stam mai bine ca alte state spre care culmea multi dintre noi ne-am dori sa emigram? Cum as putea eu sa vad un ins reprezentativ in domnul presedinte? Nu ar trebui sa va mire ca media il prezinta drept un ins cinic,arogant, rasist s.a.m.d. iar unii intrec masura si il considera extremist.Intr-un mod gresit pentru felul sau de a fi, populatia ii atribuie dansului tot raul si toate greutatile cu care se confrunta in prezent.
    Si pentru ca tot ati amintit de anii ’30, au mai existat atunci intelectuali distinsi care au crezut in idei marete si nobile de dreapta. Cativa ani mai tarziu au privit in urma razand de sine insusi. Asa ca in final fara vreo urma de ironie va urez sincer sa nu aveti soarta lor.

    • cinic spune:

      daca incepem sa pretindem ca umanismul (orice definitie) are vreo legatura cu politica statului suntem fripti! si ca sa nu vorbim de RO, in Franta exista “RAISON D’ETAT” in numele careia s-au facut destule lucruri de care un umanist s-ar oripila! si tot ca sa nu vorbim de RO, politica statului Israle n-are vreo legatura cu Tora, cu idealurile sioniste etc. Si ca sa te pun in incurcatura definitiv: ai un buget limitat si trebuie sa decizi unde tai (de exemplu intre programele anti_SIDA si programul anti-cancer sau….). Orice deciziei iei este antiumanista! Idealismul si politica au putine puncte in comun (vezi China care critica excesul de ajutoare sociale din USA)! Crezi ca acel politician care porneste la razboi nu stie ca vor fi pierderi omenesti?

      • E foarte simplu, nu pui umanismul in fata cifrelor si a necesitatilor, dar nici cinismul in fata nevoilor reale. In afara de cele doua boli mai sunt si altele. La o taiere de buget e momentul optim pentru a-ti reconsidera cheltuielile in functie de necesitati. Poate pentru alergologie se cheltuieste prea mult, de acolo se poate taia cat si realoca catre cele doua. Ca sa ii nmultumeasca pe toti si probabil in idea de a nu crea raca, guvernul a pus egal intre brancardieri si medici, intre profesori debutanti, suplinitori si gradul I, intre oameni cu venituri minime si insi cu salarii peste 10.000. Macar daca ii umilim sa ii umiim pe toti corect? Doar e spre binele lor.De ce era mai buna aici o masura mai de stanga? pentru cu ar fi taiat diferentiat in functie de posibilitati. Celui cu venituri mari 25%, pana la 0% pentru cei sub 1000 de lei sa spunem. Se colectau mult mai eficient impozitele daca nu se majorau la mijlocul anului si cerseau inapoi pana si amarata de bonificatie data celor ce au platit pana la 1 martie. Se scadea tva pentru alimente si se inaspreau controalele pentru a diminua evaziunea in angro-uri Mai doriti si alte masuri eficiente de a crea venituri? Ah nu ma scuzati,am uitat! e mai facil sa va imprumutati de la fmi.
        Nu stiu ce varsta ai dar banuiesc ca lucrezi in privat dupa retorica. Normal domeniul privat ce asigura confortul unui venit peste medie iti da impresia ca ii poti judeca si pe profesorii ce te-au scolit,(aici o vei spune pe aia ca ai invatat mai mult la cursurile de pregatire facilitate de firma) si pe medicii care te-au tratat cand erai mic (aici vei spune ca oricum nu ai apelat la serviciile medicale care sunt sub orice critica pentru ca ai o asig privata de la serviciu) ii vei judeca si pe parinti care poate nu au avut curajul sa treaca la privat si inca sunt bugetari(si care nu te-au ajutat prea mult pentru ca ai aplicat de mic etica do it yourself) s.a.m.d.
        Un proverb englezesc spune “don’t judge a book by it’s cover”iar altii au continuat…unless you cover just another”. Asadar un sfat bun pentru toti cei ca tine care se bucura prea adesea de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii, mai aruncati un ochi in stanga si in dreapta, dincolo de retorici populiste, declaratii fanteziste(vezi aici cea de azi a premierului cu a4a tara in calasamentul european dupa nivelul datoriei) s-ar putea ca cinismul sa va lege la ochi in privinta unor aspecte esentiale.

    • Mihai spune:

      Tare chestia: “daca dreapta va castiga din nou alegerile imi voi lua zborul usor usor de pe aceste meleaguri”.
      Directia de zbor va fi incerta pentru ca nu mai gasesti pe nicaieri vreo stanga veritabila, doar dictaturi de stanga.
      Cum ar veni: Fugi de dracu’ si dai peste taica-su !

  6. Lucky spune:

    Un articol gratios. Ca si plin de adevar.
    Ma bucur ca tara mai are si astfel de intelectuali. Sper ca si restul oamenilor sa vada clar de care parte sa se pozitioneze.
    Stiam ca romanul chiar daca nu este prea educat are cel putin bun simt si poate acest bun simt va prevala in lupta cu minciuna si manipularea…

    • Bambina spune:

      Care gratie???? Poate una scarboasa prin atitudinea de lingusire. Luky, cine crezi ca te va urma in sfatul tau??? pensionarii…NU! Profesorii…NU,! actorii…NU! medicii…NU! studentii…NU politistii…NU! muncitorii….care muncitori…au fost starpiti toti !!! bugetarii….NICI VORBA! atunci cine??? desigur imbogatitii…dar sunt prea putini draga Luky, iar tiganii sunt plecati in Europa la cersit. Te mai gandesti la cele 1 milion de voturi din strainatate???? Te cred ca sunt tentante! Dar te anunt ca tinerii romeni din SUA s-au organizat pentru alegerile din 2012 pentru a verifica fiecare vot pus pe numele lor fara ca ei sa fie prezenti la vot, asa cum s-a intamplat in 2009. NU MAI TINE!!!!
      Concluzia: tare as vrea sa piarda PDL !!!!

  7. Mioara spune:

    Asteptam ceva mai multa moderatie in adularea presedintelui Basescu. Dar nici de data asta, cei care se vor “piti” dupa caderea PDL si implicit plecarea lui Basescu, nu au simtul ridicolului. Daca imi dai voie, inca, Domnule Tismaneanu v-as preciza ca Traian Basescu, ca presedinte, NU ARE NICI O LEGATURA CU STATUL DE DREPT. O stiti si Dumneavoastra, dar CEVA va retine sa fiti moderat in aprecieri.Va spun doar ultima ” gaselnita” a lui Basescu. Ei bine, Basescu a fost ales presedinte din partea Aliantei DA si a numit prim ministru din aceasta alianta in baza Constitutiei in vigoare si in ziua de azi. Azi insa cauta “chchita” oferita de consilierii lui : in viitor NU SE POATE asa ceva, deoarece aceeasi Constitutie NU PERMITE!!!!????Domnule Cartarescu, retrageti-va discret din acest “anturaj”sinistru !

    • dorobanţul spune:

      Doamnei Mioara.
      Postarea dvs abundă în termeni definitivi. Moderaţie, adulare, plecare, ridicol, sinistru, toţi aceştia conducând ‘ridicol’ de limpede spre pecetea pe care doriţi să i-o puneţi preşedintelui, prin intermediul replicii adresate domnului (încă) Tismăneanu.
      Sinistru îmi pare faptul că o persoană cu abilităţi de exprimare aidoma celor ale dvs, consimte la următoarea “constatare”:
      “Basescu, ca presedinte, NU ARE NICI O LEGATURA CU STATUL DE DREPT”.
      Vă întreb: – Dacă Băsescu nu are nici în clin, nici în mânecă cu statul de drept, cine are? Din pleiada politicienilor contemporani, cine ar putea avea? Să vă dau o veste! Statul de drept nu se făureşte cât ai gândi. Sunt necesare anumite concesii, sunt imperative anumite compromisuri, pt atingerea scopului ţintit. Cu riscul de a fi catalogat drept idolatru, îmi permit să remarc lupta pe care Băsescu o duce cu secţiunea refractară a politicienilor, aici incluzându-i şi pe cei din PDL. Toată -aşa zis- lumea bună din opoziţie, aruncă cu “veto”-uri la întâmplare, fără a catadicsi să discearnă asupra oportunităţii sau necesităţii contemporane a instituirii intenţiilor manifestate de Băsescu. Acolo unde tot poporul gânditor cu capul, a găsit ca nimerită revizuirea atât de imperioasă a unei constituţii maladive, reprezentanţii opoziţiei şi-au descoperit veleităţi de contestatari.
      Printre altele, comiteţi o confuzie impardonabilă.
      Băsescu l-a numit premier pe Tăriceanu din partea alianţei DA pt că a fost de acord cu nominalizarea sa. În art 103 nu se specifică nicăieri obligativitatea preşedintelui de a-l desemna pe cutare, din partea partidului cutare, chit că partidul cu pricina a acumulat sau nu cele 50% de procente electorale. La o adică, putea să-l desemneze şi pe Pambuccian, fără a încălca litera sau spiritul constituţiei. Ce anume nu vă e clar?

      • Mioara spune:

        Nu-mi este clar ca nu va este clar cum a ajuns Basescu presedinte…adica a ajuns din partea unei ALIANTE, propus de aceasta. In ce priveste desemnarea lui Tariceanu, Basescu a incalcat Constitutia , in viziunea lui de acum, inca inainte de alegeri deoarece a acceptat convenirea desemnarii lui Tariceanu daca el va deveni presedinte. Ai inteles mata??? Daca tii neaparat sa lamuresti romanii cu opinia lui Basescu DE AZI, ai dat-o in bara!!!! Rezulta ca Basescu nu are de a face cu statul de drept ci lui ii place STATUL DE… DREPTI !!!!

      • Mioara spune:

        PS:Sunteti necitit Domnule Dorobantul. Faptul ca sustineti ca: “În art 103 nu se specifică nicăieri obligativitatea preşedintelui de a-l desemna pe cutare, din partea partidului cutare, chit că partidul cu pricina a acumulat sau nu cele 50% de procente electorale” este din zicerile lui Basescu, nu din Constitutia Romaniei. Iata ce zice art 103 din Constitutie:
        ” ARTICOLUL 103
        (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.” Explicit: Tariceanu , ca reprezentant al ALIANTEI DA a fost desemnat ca prim ministru din partea ALIANTEI DA inainte de alegeri si dupa alegeri. Se poate spune ca Basescu A INCALCAT CONSTITUTIA DESEMNANDU-L PE TARICEANU reprezentantul unei ALIANTE?????! Statul de drept in mintea lui Basescu este dupa cum bate vantul, Domnule Dorobantul ! Lasati-ne, va rugam , ca avem si noi cap….

        • dorobanţul spune:

          Se prea poate să fiu mai necitit decât domnia voastră, dar nu acesta este subiectul dezbaterii de faţă.
          Interpretarea: “Se poate spune ca Basescu A INCALCAT CONSTITUTIA DESEMNANDU-L PE TARICEANU reprezentantul unei ALIANTE?????! ” vă aparţine, dar este cât se poate de puerilă şi demontabilă. Unde scrie că Băsescu nu l-a desemnat pe Tăriceanu, ca reprezentant al pnl?
          De asemenea, prin formularea “Nu-mi este clar ca nu va este clar cum a ajuns Basescu presedinte…adica a ajuns din partea unei ALIANTE, propus de aceasta.”, ţineţi să vă reliefaţi partizanatul, plus insuficienta documentare în chichiţele constituţiei şi ale legislaţiei electorale.
          Să vă dau o mână de ajutor în această privinţă:
          Candidaţii la preşedinţie pot fi susţinuţi de un partid, o alianţă, sau pot candida ca independenţi. Citez din: Legea 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei
          (publicata in Monitorul Oficial nr. 887 din 29 septembrie 2004), Sectiunea a 2-a
          Candidaturile
          Art. 9.
          (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.
          (2) Propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca:
          a) sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent.
          Cine este cel necitit?

          • Mioara spune:

            Domnule Dorobantul, se poate vedea cu ochiul liber si partizanatul Dvs. Desigur in opozitie cu al meu. Nici o suparare ! Dar sa sustineti ca Tariceanu a fost desemnat de Basescu ca prim ministru din partea PNL…este peste toate inventiile si minciunile pe care partizanii Basescu le sustin! Recunosc acum ca din prea mult citit ati devenit chitibusar, in speranta ca mai puteti salva ceva din onoarea lui Basescu. Va inselati…. o sa constatati cat de curand. Acum, nu zic ca nu e posibil ca presedintele sa desemneze un prim ministru de la PDL sau independent , in ciuda scorului electoral, dar lasati-ma macar sa cred ca nu va avea succes !!!

  8. Nautilus spune:

    “Şi ce tiranie e aceea în care tiranul e ţinta celei mai susţinute batjocoriri publice fără ca el să apeleze la aparatul de represiune?”

    Poate că nu are nevoie să apeleze la aparatul de represiune. Sau poate că nu are nevoie nici măcar să fie tiran. Lucrurile se desfăşoară aşa cum trebuie fără intervenţia lui.

    Un sistem social liberal este (paradoxal, din moment ce ar trebui să fie “liberal”) de fapt determinist.

    Un sistem social tiranic avea şi o anumită doză de haos, posibilitatea ca Ceauşescu sau Dej să înnebunească, să capete idei bizare, patologice, sau pur şi simplu să se trezească într-o zi cu fundul în sus înainte să vină la birou. Frica de ziua de mâine putea însemna multe. Puteai găsi unt la alimentara sau nu. Puteai fi ponegrit de şeful comunist sau dimpotrivă, lăudat. Puteai fi sancţionat de organizaţia de partid sau lăudat şi pus la gazeta de perete. Te puteau lua la întrebări băieţii veseli de la Secu’, sau puteai să nu îi întâlneşti niciodată. Dar simplul fapt că această frică exista însemna că exista şi haosul în “orânduirea socialistă”.

    Într-un sistem social liberal însă, lucrurile funcţionează atât de determinist încât se poate prezice destul de precis ce vor face grupuri masive din rândul populaţiei, fără instruire sociologică, fără studii, fără sondaje de opinie, doar ştiind un lucru: că oamenii îşi urmează tendinţa naturală. Mereu.

    Astfel, populaţia poate face agitaţie (agitprop?), scandal, tulbura apele, ameninţând cu confiscări şi executări silite la adresa “bogaţilor ălora” şi cerând impozite “care să-i sărăcească”. Dar toată lumea de la vânzătoarea din piaţă până la magnat şi de la cerşetor până la profesor ştie precis un lucru: că ei nu vor impozite ruinătoare. Dacă au de ales între un partizan al impozitelor de 48% şi unul al cotei unice, se vor suci şi învârti, dar până la urmă îl vor vota pe al doilea, fiindcă buzunarul propriu e mai aproape. (Nu degeaba în cele două ocazii în care PSD a participat la campanii electorale au promis un sistem de impozitare progresiv, fiindcă aşa cerea doctrina lor, dar la fel de favorabil sau mai favorabil decât cota unică.)

    În acelaşi mod, populaţia care are de ales între “candidatul lui Bechtel şi Petrom” şi candidatul pixelului albastru va tinde să-l voteze tot pe al doilea.

    În acelaşi mod, populaţia care are de ales între şomaj, mineriade, salarii compensatorii pe de o parte şi credite cu buletinul, salarii un pic mai mărişoare şi pasaje suspendate pe de altă parte va tinde tot spre a doua variantă.

    În acelaşi mod, populaţia care are de ales între Abramburica de la Educaţie şi Elena Băsescu o va alege tot pe a doua, cu toate porcăielile pe care le împart postacii aproape în fiecare zi :)

    Acesta este motivul pentru care există atâtea voci în presa scrisă şi internaută care tună şi fulgeră împotriva capitalismului, consumerismului liberalismului şi în favoarea ortodoxismului, islamismului, ecologismului, chinezilor, comuniştilor, securiştilor, somalezilor, ţăranilor de oraş, nordicilor şi răposatului Ceaşcă: atâta vreme cât afacerile de natură socială sunt lăsate să se desfăşoare liber, rezultatul nu poate fi decât cel de acum, nici mai bun, nici mai rău.

    ~Nautilus

  9. cornel spune:

    Subiectul nu este/nu a fost ponta-antonesu-voiculescu-antenele, etc. Trimiterile, par sa fie recunoasterea, fie si indirecta a fragilitati/vulnerabilitati. prezente si trecute. Un alt element sunt trimiterile, tismaneanu la cartarescu, acesta din urma la tismaneanu, patapievici, liiceanu si inca vreo 3 sau 4, si tot asa, se pare.

    • Ioana Munteanu spune:

      Stimate Cornel,
      Ar trebui sa fiti, totusi, constient, ca nu doar 3 sau 4 intelectuali (‘ametiti’, ‘verosi’, ‘vinduti’ sau cum mai vreti sa le spuneti) gindesc in acest fel. Sint destul de multi, stimate domn, numai ca, asa ‘cocolositi’ cum sint ei de ‘dictatorul’ Basescu, au obosit sa lupte cu prostia majoritara si sint, din pacate, intimidati de zbieretele gloatei furioase. (Deh, asa e sub dictatura…)
      Aveti dreptate, altminteri, binele este intotdeauna fragil si vulnerabil. Fiti pe pace, dumneavoastra si cei asemenea dumneavoastra: Basescu va pierde, PDL-ul va pierde, Romania o va duce la fel de prost ca si pina acum (poate dupa o mica, usoara, inviorare, care urmeaza intotdeauna dupa un regim de dreapta, auster, pentru ca stinga, odata instaurata la putere, incepe sa arunce incoace si incolo cu resursele cu greu economisite de regimul anterior). Natiunii acesteia nu ii e dat sa se trezeasca, nu ii e dat sa isi infrunte demn destinul. Poate pentru ca deja nu mai este o natiune.. Nu e in stare sa isi asume riscurile si dificultatea libertatii. Dormiti in pace, dragi compatrioti! Va fi cum doriti dumneavoastra: noi, cei fragili si vulnerabili, vom trai, ca si pina acum, la periferia societatii, descoperind frumusetea vietii doar in micile bucurii inaccesibile pachidermelor mereu invingatoare…

      • Ramstein spune:

        “… au obosit sa lupte cu prostia majoritara si sint, din pacate, intimidati de zbieretele gloatei furioase”

        Asadar, “majoritatea intelectualilor” s-ar fi strans in jurul “Basescu & camarila” (sau… chiar fac parte din camarila), iar de acolo “si dai si lupta, neicusorule” cu “gloata furioasa” care s-ar fi strans in jurul opozantilor lui Basescu… Cine v-a zugravit tabloul asta?! Este, cu siguranta, un pictor de prost gust

        • Ioana Munteanu spune:

          Va voi ruga sa observati, domnule Ramstein, ca accentele tipatoare din acest tablou ‘de prost gust’ va apartin: ‘s-au strins in jurul’, ‘camarila’ etc.
          Nu s-a strins nimeni in jurul lui Basescu, stimate domnule Ramstein! Asta nu vreti dumneavoastra sa pricepeti! De aceea chiuiti de fericire cind vreun asa-zis ‘vindut’ dintr-ai lui Basescu formuleaza critici la adresa lui. Va imaginati ca ‘Dictatorul’ a mai pierdut un sustinator. Intelectualii care l-au sustinut au sustinut niste principii, domnule Ramstein, si le mai sustin si acum. Toata lumea de buna credinta a vazut si vede defectele lui Basescu, deloc putine. Nenorocirea e ca, asa cum e el, plin de ‘bube’, inca e politicianul cel mai dedicat binelui public si mai curajos in sustinerea acestuia. Prin fapte, vreau sa spun. Miine as vota ca presedinte un politician mai rafinat, mai cult, mai elegant, mai onest, mai curajos, mai putin legat de un trecut comunist – daca ar aparea. Din nefericire pentru Romania, nu a aparut inca… In nici un caz, vai noua, nu in rindurile ‘Opozitiei’… (Vi-o spun ca vechi votant al PNL-ului si PNT-ului…) Asa ca, stimate forumist, mai usor cu ‘camarila’… Nu e nici o camarila nicaieri… Aveti prea multa imaginatie!

          • Ramstein spune:

            “Intelectualii care l-au sustinut au sustinut niste principii” ->> Poate ca intelectualii in cauza au sustinut niste principii (desi nu reiese din text pe ce anume se bazeaza aceasta convingere a dvs.), in schimb, Basescu a dovedit ca, din punctul lui de vedere, oricand principiile pot fi… “reevaluate”. Nu ma credeti?! Intrebati-l pe Gabriel Oprea, gloriosul nostru Ministru al Apararii.

            “Nenorocirea e ca, asa cum e el, plin de ‘bube’, inca e politicianul cel mai dedicat binelui public si mai curajos in sustinerea acestuia” ->> Aici sunt nevoit sa va dau dreptate. Am putut constata cu totii (noi, publicul), in acesti aproape 7 (sapte) ani de mandat prezidential, ca nenorocirea ne loveste inexorabil de fiecare data atunci cand Basescu se dedica binelui public. Prin fapte.

        • aritmos spune:

          @ramstein. Eu va dau ceva cifre! concluzia va apartine: A.42% dintre romani cred ca Soarele se invarte in jurul Pamantului B. 51% dintre romani cred ca “…comunismul a fost o idee buna, dar prost aplicata..” C. concluzii statistice CURS si CCSB dupa votul din 2009: pt. Geoana au votat majoritar -cei sub 10 ani educatie -cei peste 50 de ani – cei din regiunile rurale. D. votantii PSD in ultimii 15 ani niciodata peste 35-37%. IN REST e concluzia dvs! coincidente sau corelatii???

  10. Observatorul critic spune:

    Analizele pe text sunt concrete si la obiect, asa ca va propun o astfel de modalitate, prin care sa trecem de la partizanatul propagandistic la rigoarea politologica. Ce observam:

    1. Domnul Tismaneanu vorbeste in analizele sale de “comunism” si “post-comunism”, distinctie conceptuala pe care insa o face uitata cand afirma despre TB ca a avut “curajul de a porni pe drumul decomunizarii riscand enorm (chiar pozitia de presedinte)”! “Decomunizarea”, la care se refera autorul si in mijlocul careia isi plaseaza falsul idol, facand din ele un “erou” anticomunist, a avut loc in perioada tranzitiei, care s-a incheiat odata cu recunoasterea statutului de economie de piata functionala si includerea Romaniei in cluburile selecte ale Occidentului. In acelasi timp, transformarea retragerii democratice a mandatului prezidential intr-un risc “enorm” este o personalizare care are foarte putina democratie in ea (ca sa nu spunem deloc), in orice caz “pozitia” respectiva este la mare distanta de cea a lui Churchill, care spunea ca ar fi in stare sa piarda orice, inclusiv viata, pentru a salva democratia si tara.

    2. “Niciodata in relatiile mele cu TB nu am simtit dispret ori bucuria de a ma persifla”. Aveti dreptate, este un truism pentru oamenii care sunt legati prin interese puternice (nu neaparat personale, ci, poate intr-o masura chiar mai mare, si de grup), lucru care nu se poate spune insa in cazul adversarilor politici, in care demonizarea este frecventa. Ceea ce este de mirare in acest ultim caz este pretentia de a avea alt gen de asteptari, cunoscut fiind ca masura cu care dai cu aceea primesti.

    3. “Pana la ora actuala, nimic nu ma face sa vad in TB un personaj malefic” (…), “un om politic care ignora deliberat interesele comunitatii politice pe care a jurat sa o serveasca”. Ei bine, chestia asta este magistrala, parand rupta dintr-un manual de real-politk, prin pastrarea in rezerva a dublului standard, care, necrutator, i se va aplica si lui TB, dupa ce nu va mai fi de folos, dupa cum la fel e si cea cu “juramantul”, facut nu comunitatii sociale, ci uneia politice (care nu poate fi decat PDL-ul!).

    4. De acord cu Dumneavoastra, Pactul Hitler-Stalin nu trebuie uitat, dar nu inteleg de ce vreti cu tot dinadinsul ca acelasi lucru sa nu se intample cu Pactul Stalin-Roosevelt-Churchill, de la care se trag suferintele Europei Centrale si de Est?!

    5. Cat priveste articolul lui Mircea Cartarescu, incercati sa furnizati un cod fals de lectura, pentru ca este clar ca lumina zilei ca “levantinul” incearca o decuplare discreta de TB, caruia ii retrage sprijinul pentru ca “nu va mai castiga in fata valului enorm” care-i va duce la fund corabia politica (a se citi PDL), recunoscand ca e un presedinte “inadecvat”.

    • silicon_v spune:

      Domnule, dar cate certitudini critice aveti…

      Auziti vorba, Mircea Cartarescu incearca o “decuplare discreta” de Traian Basescu pentru ca etc etc etc

      Care e interesul lui Cartarescu in toata afacerea asta? Isi pregateste o cariere politica? Isi lustruieste imaginea publica? Se fereste de linsajul public de care va avea parte in 2012?

      Hai sa radem. Cartarescu a fost deja atacat in fel si chip pe nenumarate canale media, pe forumuri si alte cele. Extrem de violent. Ce Dumnezeu mai are de castigat acum? Sau de pierdut? V-a trecut vreodata prin cap ca Mircea Cararescu nu are vreo agenda ascunsa si chiar scrie cum gandeste?

      Asa e cand gandesti in termenii in care gandesti. Iti imaginezi ca toti sunt ca tine. Poate intelegeti ce zic.

  11. eu****** spune:

    Despre Basescu intr-un alt mod!

    Rolul povestirii mele de astazi este sa arate degringolada si mecanismul USL-asilor, gen:

    “Gloata lui Pitigoi
    Trece mandra prin zavoi,
    Dai intr-unul, tipa doi,
    Valeleleu ce taraboi,
    Dai intr-unul, tipa doi!”

    Intamplarea este cat se poate de adevarata!

    Ieri ma duc sa depun o sesizare la Parchet referitor la un incident nu prea placut reclamat si la providerul de telefonie mobila. Aici persoana – procurorul de serviciu – imi indreapta cu grija pasii si imi recomanda cum sa procedez. La sfarsit cer numele persoanei cu care am stat de vorba. Doamna incearca sa schimbe discutia, insist si imi spune:”Nu vreau sa va incarcati memoria cu numele meu” si dupa ce o asigura ca imi voi nota numele si nu imi voi incarca memoria domnia sa imi ingaduie privilegiul de a ii afla numele. Hmmm, cam ciudat.

    Cu suspiciunea in minte, incerc sa verific daca aceea este persoana la jandarmul de serviciu. Ezita, dupa care ma indreapta catre persoana care nota audientele.

    O intreb si o rog sa imi confirme care este numele persoanei care m-a primit in audienta. Imi spune ca nu poate, ma intreaba daca sunt de la SRI, spun ca NU, si mai continua sa ma intrebe daca “VENITI DIN PARTEA lui BASESCU?” .

    Am crezut ca mi se face rau pe loc, si am spuns ca NU, ca sunt fraier de Romania, dar sincer imi doream sa spun ca vin din partea lui Basescu sa vad ce facea atunci… Am ezitat insa… Mi-am spus ca duduia probabil avea o problema cu capul, desi cred ca sunt verificati oamenii acolo si din acest punct de vedere.

    Duduia, la vreo 55 de ani, mi-a mai spus ca isi pierde locul de munca daca imi confirma/infirma numele persoanei – telefonul sunase in timp de vorbeam si duduia a asigurat persoana cu care vorbea: “desigur Doamna ca nu voi comunica!”

    Am iesit rapid la aer.

    Mi se parea ca revad istoria lui DSK cumva repetata in forma neaosa romaneasca…

    Daca ar fi aparut faimosul “lover” DSK si aceasta duduie ar fi fost camerista si daca ar fi fost “indemnata mangaietor” la sex oral, probabil, ca si ea, mai mult ca sigur. ar fi cedat!!!
    Altfel isi pierdea locul de munca, logica de duduie, verificata cumva si in varianta romaneasca!!!

    Sa intre mult aer ca simt ca ma sufoca prostia din unele institutii publice…

    Ei bine, daca tot se doreste aruncarea in fata a numeleui Basescu, hai sa il abordez…
    Asadar si prin urmare, va multumesc domnului BASESCU pentru ca prin simpla existenta si renumele castigat ati fi putut si ati putut schimba putin abordarea functionarului public in raport cu fraierul din Romania…

    Imi aduc aminte cand intram in Primaria Capitalei, intre 2003-2004 si cand puteam vedea pe usile destinate intrarii cetatenilor prezentate toate instructiunile – documente necesare, valoare taxe, cont bancar pentru viramentul bancar, perioada de ridicare a documentelor/avizelor/ , s.a- astfel cat nu mai aveam cum sa depind de buna sau proasta dispozitie a functionarului public…

    imi mai aduc aminte cum inspecta Basescu Primar de Bucuresti, in cel de al doilea mandat al sau, la ora 12 noaptea lucrarile de asfaltare de pe o importanta artera bucuresteana pe care in timpul zilei se circulata pe un sens de circulatie si seara, intre orele 21-0,6 se lucra la asfaltare, pe celalalt sens. Nimeni nu s-a plans ca era zgomot noaptea pentru ca toti cei care locuiam in apropiere vroiam o artera de circulatie normala, adica fara gropi. Pana atunci, in perioada 2001-2003 se peticea prin Octombrie-Noiembrie si pana in primavara gaurile erau si mai mari si mai adanci. Acum, dupa 7 ani, lucrarea este impecabila – nu are fisuri sau gropi – desi se circula extrem de intens si multumim ca am avut ploi,ninsori,inghetuiri si dezgheturi destule.

    In concluzie, astazi fac taraboi si creaza legaturi imaginare cu BASESCU numai cei care isi vad amenintate privilegiile si/sau isi pierd influentele. Ce sa ii faci, viata merge inainte.

    Just keep on going!

    PS –
    Poate ca ar trebui dezbatute si delimitate cuvintele si intelesurile lor: acces la informatie, transparenta, control, persuasiune, dictatura.

    Cred ca nu strica o analiza mai atenta a persuasiunii, mai ales ca in anumite cazuri s-a ajuns la dezastre. Si mentionez aici marea devalizare a FNI-ului sau chiar cazul DSK …

    TG spunea ca numai faptul ca exista Realitatea TV demonstreaza fara echivoc ca nu avem dictatura Basescu in Romania, dar poate TG nu a fost inteles!

  12. Dan Popa spune:

    multi gandesc simplu,e o gloata invatata de cand a bagat ceausescu acordu global sa traiasca precum lipitorile din munca altora,maestri ai minciuni si perfizi ai natiei, adoptati de comunisti si crescuti precum sarpele la san,ascunsi ca sobolani la revolutie acum cu certificate de revolutionar in buzunar.acestia trebuiau sa infunde puscariile dar noi natie de buni crestini am iertat ba mai mult am intors si celalalt obraz,iam lasat sa isi faca pensii nesimtite de turnatori si de criminali care au tras in noi la revolutie,sa devalizeze bancile sa fure fabricile sa faca legi doar pentru ei,cineva a starnit aceasta gloata de hoti,a spus stop.a inceput sa puna la uni catuse la alti sa le taie pensiile cele mari si “greu muncite” .asa gandesc eu un om simplu de la tara,si ca mine sant multi,pentru ca nu toti au furat, si mai sant destui cu frica de d-zeu care cand il vad pe vantu si voiculescu,fac o cruce mare si zic acel cuvant pe care il stiti cu toti inaca din copilarie, piei satana.

  13. Hantzy spune:

    curajul lui Traian Basescu de a porni pe drumul decomunizarii riscand enorm (chiar pozitia de presedinte), pe vremea cand unii dintre consilierii sai il sfatuiau sa nu o faca.

    Fraza asta mi se pare semnificativa pentru intregul articol. Nu prea stiu cum s-o interpretez. Ce de-aproape se vede totul altfel decat de departe, e una, dar ca intotdeauna de aproape se poate vedea totul e, desigur, alta. Caci a limita jocul prezidential doar la cateva adevaruri factuale, ignorand multe altele (intr-un desavarsit antzagonism cu primele), e fie naivitate, fie manipulare.

    Insa in orice logica, morala, electorala, politica sau conjuncturala, cum se poate pune in balanta necesitatea decomunizarii, pentru care a fost ales si reales presedintele cu riscul “enorm” al pierderii privilegiilor, conferite de electorat exclusiv pentru aceasta realizare?

    • Nautilus spune:

      Traian Băsescu nu “a riscat” funcţia de Preşedinte pornind pe drumul decomunizării. A “obţinut” funcţia de Preşedinte fiindcă a promis că va porni pe drumul decomunizării. (Că şi-a pus în practică sau nu promisiunea e mai greu de spus, fiindcă face ce face şi mai scoate la iveală manii de comunist. Ca şi rivalul său politic, Sorin Oprescu.)

      A obţinut astfel funcţia de Preşedinte fiindcă balanţa a fost înclinată înspre victoria sa din 2004 de voturile unei singure regiuni, aceea a Bucureştiului. De aceea Adrian Năstase a ţinut discursul în care a spus că “el este Preşedinte în ţară, iar dl. Băsescu este cel mult Preşedintele Bucureştiului”. Oricum, nu exista o contra-soluţie, fiindcă nicăieri în ţară nu existau aproape 1,5 milioane de alegători strânşi la un loc, celelalte oraşe mari au undeva între 200 000 – 400 000 de locuitori.

      E de altfel curios faptul că întotdeauna, de la 1945 încoace, ori de câte ori puterea politică a fost deţinută “la centru” de o grupare politică mai mult sau mai puţin liberală (Dej contra unei grupări de comunişti stalinişti feroci, Ceauşescu în prima parte a domniei sale, CDRul între 1996-2000, alianţa PDL-PNL între 2004-2008, PDL prin reducerea la tăcere a opoziţiei USL între vara 2010-prezent) începe brusc şi fără vreo explicaţie o campanie de denigrare a Bucureştiului şi bucureştenilor, cu exact aceleaşi idei şi expresii indiferent de trecerea timpului şi de evoluţia moravurilor în societate: ţigani, mitici, derbedei, nesimţiţi, beţivi, curve, mâncători de seminţe, huligani pe la meciuri, ne-am săturat de România, o să emigrăm, Ardealul îi părăseşte şi se duce la Ungaria etc.

      De fiecare dată, cu aceeaşi regularitate de metronom, când centrul este preluat de o grupare politică de orientare conservatoare, care poate avea -oficial- orice doctrină politică, dar în practică este partizana relaţiilor sociale strânse şi conservatoare (Ceauşescu între 1979-1989, Iliescu & Co între 1989-1996, Adrian Năstase şi aripa sa din PSD între 2000-2004, PSDul modern prin manevre politice care îi câştigau o influenţă semnificativă în societate între 2008-2009) corul lătrătorilor tace sau îşi moderează tonul.

      Cum spunea bătrânul Sherlock Holmes, coincidenţe adevărate nu prea există, deci o coincidenţă întotdeauna dă de gândit.

      Problema stă cam aşa: Bucureştiul (şi într-o măsură mai mică, alte oraşe mari ca Timişoara sau Constanţa) a fost întotdeauna, cum spuneau Stela şi Arşinel, “de când e lumea şi pământul”, o fortăreaţă liberală. Chiar şi în cele mai negre perioade ale istoriei, bucureşteanul băştinaş (sau migrator, dar adaptat) era cu un pas, o fracţiune de pas, un centimetru, mai liberal decât oamenii din celelalte regiuni din ţară în gândire, moravuri, obiceiuri, alegerea carierei, şcoală. Din acest motiv, chiar şi în era comunistă Bucureştiul a avut primari ceva mai întreprinzători, iar în ultimii 20 de ani nu a avut NICIODATĂ un primar din rândurile FDSN / PDSR / PSD. Cu niciun chip. Până şi Sorin Oprescu a fost ales abia după ce a devenit independent.

      Ori acest liberalism contrasta de multe ori cu orientarea majorităţii populaţiei din alte regiuni, mai ales văzând că regiunile sărace sunt şi conservatoare. Iar în ultimele decenii, comunismul s-a implantat foarte adânc, precum buruienile cu rădăcini zdravene, în anumite regiuni. Cum ar fi acea regiune în care se bea mult şi oamenii sunt foarte religioşi, care votează întotdeauna, cu o fidelitate suspectă, cu FSN / PDSR / PSD.

      Se poate trage astfel concluzia, în mod logic, că acest cor al lătrătorilor, care bate monedă pe “nesimţirea, golănia, ţigăneala, destrăbălarea” bucureştenilor (şi altora care împărtăşesc modul de gândire liberal, e de ajuns să vedem veşnica ponegrire a constănţenilor de către toate celelalte regiuni :) ) şi “moralitatea, ţărănismul, ortodoxismul, socialismul, seriozitatea” provincialilor, are un plan şi un obiectiv precis. Şi anume obiectivul de a diminua influenţa (în planul psihologic şi propagandistic) Bucureştiului asupra politicii şi vieţii culturale de la noi, pentru ca liberalizarea şi decomunizarea să fie încetinită sau stopată.

      De aceea ei tac ori de câte ori puterea politică este preluată de o grupare conservatoare şi moştenitoare a comunismului. Şi-au îndeplinit temporar obiectivul. Îşi adună forţele pentru viitoarea ocazie când va fi nevoie de ei.

      ~Nautilus

  14. lili spune:

    VALORI MORALE

    “Temele discutiilor noastre au fost intotdeauna la obiect, despre istorie, politica, valori morale.”

    1) Va rog sa ne spuneti care sunt acele “valori morale” despre care ati discutat dvs cu dl Presedinte Basescu?

    2) Legat de intrebarea de mai sus, va rog sa-mi spuneti cum caracterizati dvs ceea ce voi spune mai jos?
    Dupa ce criza economica a lovit Romania incepand cu 2010 Dl Basescu l-a atacat intr-una pe fostul Premier Tariceanu acuzandu-l de poplulism, ca a marit salariile si pensiile in anul elctoral 2008.
    In anul electoral prezidential 2009 in campanie electorala prezidentiala Dl Basescu spunea cu totul altceva despre aceste mariri de salarii si pensii facute de Tariceanu.
    Voi pune mai jos aceste declaratii pentru o usoara comparatie.

    SALARII

    Traian Băsescu, 2010:

    „Politicienii au făcut ce i-a dus capul, singurul lucru la care i-a dus capul a fost să dubleze salariile”.

    Băsescu Traian, 2009(campanie prezidentiala)

    „În mandatul meu, salariul mediu a crescut de la 815 la 1880 de lei”.

    PENSII

    Traian Băsescu, 2010:

    „Atât i-a dus capul pe politicienii români: să dubleze pensiile”.

    Băsescu Traian, 2009(campanie prezidentiala)

    „Tot în mandatul meu, pensia medie a crescut de la 230 la 700 de lei”.

    AJUTOARE

    Traian Băsescu, 2010:

    „Atât i-a dus capul pe politicienii români: să inventeze 222 de categorii de ajutoare sociale”.

    Băsescu Traian, 2009(campanie prezidentiala)

    „Şi tot în mandatul meu, pentru cei 1,5 miloane de bătrâni pensionari care au lucrat toată viaţa la CAP s-a introdus pensia minimă garantată de 350 de lei”.

    Dle Tismaneanu, va rog sa-mi spuneti, cum vedeti Dvs aceste declaratii ale Presedintelui Traian Basescu, asociindu-le si cu recenta declaratie a Dumnealui, cum ca:

    “Traian Basescu: Ar trebui ca politicienii sa nu mai pacaleasca oamenii” ?

    La ce “valori morale” sau unde ati incadra Dvs ca politolog acest tip de atitudine a unui politician?!
    Cum vedeti Dvs aceste lucruri care se tot intampla in Romania de 20 de ani?
    Vedeti vreo sansa ca vreodata asa ceva sa nu mai vedem(sau macar la o dimensiune mai mica!!) in Romania ?
    Cand??!!!

    • Imi cer scuze ca nu va pot raspunde pe larg. Nu am propus in scurtul meu text o analiza exhaustiva a politicilor sociale ale perioadei Basescu. De asemenea, cand spun ca am discutat chestiuni istorice si despre valori morale ma refer la subiectele abordate, inclusiv rolul ideologiei in sistemele totalitare (comunist si fascist), Gulagul si Holocaustul, dilemele etice ale confruntarii oneste cu un trecut traumatic. Cat priveste populismul masurilor luate de guvernul Tariceanu, nu voi comenta pozitiile presedintelui Traian Basescu. Stiu ce-am spus eu atunci, ca analist politic. La acel ceas istoric, dl Marius Oprea, consilier al premierului PNL-ist si presedinte al IICCR, mi-a trimis o scrisoare deschisa in care imi reprosa utilizarea termenului de peronism. I-am amintit ca termenul de peronism este un concept ce defineste un tip de strategie politica, nu o insulta. Privind inapoi, cred ca nu greseam in diagnosticul meu.

      http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/tismaneanu-guvernul-adopta-masuri-de-tip-peronist-114579.html

  15. Ioana Munteanu spune:

    Pentru dl. Ramstein
    1) Cum adica: ‘nu reiese din text pe ce anume se bazeaza’ convingerea ca intelectualii respectivi au sustinut niste principii? Se bazeaza pe observatie directa, pe logica, pe discutii si pe cunoasterea dinamicii sociale de cel putin 30 de ani incoace… De aceea omul are si creier, nu numai stomac: ca sa mai si judece…
    In ceea ce il priveste pe gloriosul general, nu va inchipuiti ca nu regret si eu, ca si – sint convinsa – cei mai multi dintre sustinatorii lui Basescu, aceasta alianta… Singura justificare este ca nu poti guverna chiar singur, singurel, inconjurat din toate partile de dusmani. Si dusmani, har Domnului, are acest regim destui… Dar oricum, e una dintre multele pete de pe obrazul Matelotului. El este genul de conducator care practica mersul pe sirma, specularea legii pina la limita, dar, daca vrem sa fim corecti, vom recunoaste ca in Romania nici nu se poate face, cit de cit, ordine, decit jucind foarte dur si chiar luind in raspar legalitatea (atunci cind o chichita a legislatiei te impiedica sa aplici hotarirea justa). Altfel, vei da din umeri la sfirsitul mandatului, ca un binecunoscut personaj, declarindu-te invins de sistem. Oricum, a fost si Basescu invins de sistem, dar cel putin a pierdut mai demn.
    2) Nu inteleg foarte bine de ce considerati ca ‘nenorocirea loveste inexorabil’ cind Basescu se dedica binelui public. Ma tem ca judecati, din nou, exclusiv din perspectiva bunastarii materiale a anumitor categorii de oameni, care, ce-i drept, au avut de suferit in aceasta perioada. Daca insa judecam mai profund, dincolo de aparente si dincolo de nevoile materiale, va trebui sa recunoastem ca nu intotdeauna o perioada de saracie coincide cu o perioada de politica proasta. Uneori e nevoie sa faci anumite sacrificii si ar trebui sa se gaseasca oameni dispusi sa le faca, pentru ca lucrurile sa se aseze bine. Unele natiuni sint sau au fost capabile sa inteleaga necesitatea istorica si au putut vedea mai departe de ziua de miine. A noastra, se pare, nu se ridica la acest nivel. Nici nu are cum, astazi nu sintem decit o populatie… Viata e un risc, iar un om demn trebuie sa isi asume posibilitatea de a nu fi invingator.
    Mai mult, ma tem ca judecata dumneavoastra este marcata de dulcele stil apocaliptic al posturilor de stiri. Ma numar, daca imi permiteti, chiar printre cei defavorizati, deci cred ca am dreptul sa vorbesc. Dar cunosc, chiar in anturajul meu, foarte multe persoane care au prosperat in aceasta perioada, fara sa faca politica si fara sa fure. Nu poti judeca o situatie complexa numai dupa cum iti merge tie. Si adeseori am constatat ca cei care tipa cel mai tare nu sint neaparat cei aflati in nevoie, ci cei care au destul, dar vor si mai mult. Asta in ceea ce priveste criteriul nevoilor materiale. Daca introducem in discutie si alte criterii, fiorosul Basescu apare intr-o lumina si mai buna…
    Evident, nu inseamna ca idealizez aceasta guvernare sau ca nu sint constienta ca indepartarea de odiosul comunism s-ar fi putut face mai repede, mai curat, mai cinstit, mai frumos… Sint, adica, in stare sa imi nuantez analiza si va rog sa aveti onestitatea de a observa ca ‘sustinatorii lui Basescu’ sint de cele mai multe ori nuantati, spre deosebire de adversarii politici, care nu cinta decit pe o singura nota. Spune si asta ceva!

  16. Razvan spune:

    continui sa cred ca acel proverb peruan (parca) cu tipul de pe gard impuscat de ambele tabere este o falsa intelepciune. Eu as ramane la proverbele noastre ca de pilda “spune’mi cu cine te insotesti ca sa’ti spun cine esti”. Si daca niste microbisti de o culoare se bat cu altii de alta culoare… poate ar fi potrivit sa ii ignoram si sa cautam in continuare pe oamenii asemeni noua, cu aspiratii comune, idealuri comune si nu in ultimul rand valoro comune.

    Ideea ca nu se poate decat ori alba ori neagra… este contraproductiva in politica. De ceva, daca vedem comentariile, persoana lui Traian Basescu este miezul si adesea sursa conflictelor. Dv. ziceti ca de vina este procesul comunismului… se poate si asta… Dar de multa vreme am asistat la tot felul de lucruri care nu au nici o legatura cu comunismul ci doar cu idiosincraziile presedintelui. Imi aduc aminte cu Tariceanu … episodul cu biletelele… nu am inteles nimic nici atunci si nici acum nu ma voi stradui. Pur si simplu nu ma intereseaza. E ca si cum as vedea doi microbisti care isi dau in cap pentru ca arbitrul a dat un penalty.

    Nu ma intereseaza. Asta nu e politica si sper sa ajung in cursul vietii mele acel moment in care romanii vor fi reinventat politica asa cum spuneati odata. Un moment in care argumentele sa domine emotiile si frustrarile, un moment cand oamenii politici for fi reprezentativi iar binele comun va fi politic negociat.

    Puterea nu justifica orice. Nu trebuie sa ramai a putere sau sa obtii puterea prin orice mijloace. Dar se pare ca la noi in tara… orice pardit politic nu are alt scop decat acesta: obtinerea puterii, chiar si in defavoarea rerezentarii. Putere putere si iar putere… iar cetatenii sunt redusi la calitatea de supusi. Trebuie sa inghita tot felul de ocari din partea politicienilor… niste politicieni votati de jumatatea jumatatii cum bine spunea intr’o reclama Rebenciuc.

    • Octavian spune:

      “Imi aduc aminte cu Tariceanu … episodul cu biletelele… nu am inteles nimic nici atunci si nici acum nu ma voi stradui”.
      Cel mai grav este ca “nu va veti stradui” sa intelegeti.
      A fost prima iesire publica a unui om, pentru demascarea unei solicitari nerusinate ca presedintele sa se amestece in treburile justitiei si sa scoata din arest un impricinat.
      Va invit sa va straduiti sa intelegeti. Dar asta numai daca aveti destula capacitate de intelegere, domnule Razvan

    • cinic spune:

      intre politica de stat (in Franta RAISON D’ETAT) si idealism sunt doar prapastii umplute cu volume critice scrise de oameni prestigiosi (care insa -nu e un blam- nu au fost pusi in fata unor probleme politice reale). Si ca sa nu ma refer la RO: 1. Roosevelt a luat decizia deportarii cetatenilr AMERICANI de origine japoneza 2. (in primul razboi mondial) canadienii de origine germana au suferit vicisitudini (eufemism) 3. ororile razboiului din Algeria nu il fac pe deGaulle mai putin respectabil 4. W.Churchill in memorii descrie destule chestii “neonorabile”. PS. Parafrazand un politician este mereu in fata dilemei lui Buridan inversata (ce NU fac?). Poate ca dl. X – om de carte – ar fi luat o alta decizie intr-un caz concret. Suntem matematic siguri ca acea decizie -prin consecintele sale- ar fi fost mai buna? In lumea anglo-saxona probabil ca cea mai nesuferita categorie de oameni este cea care spune mereu “I told yu so”! PS2. daca ai in fata o suma de bani limitata (orice buget este) as vrea sa vad cine are “cojones” sa spuna ca alege programul anti boala X in detrimentul programului anti boala Y. Primum vivere deinde philosophari!

  17. berger spune:

    Dl. Tismaneanu este o voce care stie sa se faca auzita in RO. Expertiza de care dispune in ale politicii ar trebui sa il faca si o voce ascultata. Daca noi, bieti cititori si spectatori necunoscatori, avem doar simpatii si antipatii politice (uneori generate de felurite interese), dl. Tismaneanu este mai degraba un cronicar, insa unul care scrie pentru contemporani, mai mult decat pentru posteritate si, mai ales, un cronicar bine pregatit si cu resurse suficiente pentru a putea forma opinii. Si spre deosebire de activitatea de formator de opinii a lui Mircea Badea sau a…celuilalt…efortul depus de domnul Tismaneanu este independent de statul de plata al trusturilor de presa : ). Scuze de comparatie.
    Ma simt bine citind articole ca acesta, ma bucur mereu de aceste oaze de normalitate si inteligenta. Desi mi-e foarte antipatic Mircea Cartarescu (i-am fost si student…)
    Cu respect, din Ardeal,
    B.

  18. Octavian spune:

    Imi procura un sentiment usor straniu faptul de a vedea cum o cohorta de oameni educati se tot desprind de alesul Basescu pe aceleasi motive de imagine de om neslefuit a acestuia, cand in realitate EU NU L-AM ALES PENTRU A PAREA CEVA, ci PENTRU A FACE CEVA. Si a facut foarte mult! La cantitatea incredibila de defaimari carora Basescu le-a fost supus sistematic, imaginea sa nu s-a erodat atat de mult cum ar fi fost de asteptat. Ofer pentru comparatie un articol scris de un roman modovean, un exemplu de monitorizare a faptelor pozitive ale lui TB, cu intelegerea faptului ca coloana a V-a ruseasca din Romania, sta de fapt la originea propagandei negative. Asta pentru ca Rusia risca sa piarda definitiv Moldova prin actiunile presedintelui roman. Ofer acest text ca antiteza fata de multe dintre atitudinile de fatarnica distantare ale “intelectualilor” de pe forum.

    BASESCU REINTREGITORUL
    Preşedintele Traian Băsescu:
    -A LUPTAT 6 ani cu CIORONIN să deschidă cele două noi consulate la Bălţi şi Cahul ! ACUM,în 2011 A REUŞIT să deschidă şi Consulatul din Ungheni.
    -A promis SCHIMBAREA legii CETAŢENIEI, A SCHIMBAT-O!
    -A promis PERMISE DE MIC TRAFIC, le-a ÎNFIINŢAT!
    -A rezistat PRESIUNILOR URIAŞE RUSEŞTI (vezi războiul gazelor, South Stream, santajul cu “secuimea”) şi NU A ABANDONAT Basarabia!
    -A promis 100.000.000 de EURO Basarabiei, CU TOATĂ CRIZA din Ţara Mama, si le-a oferit.
    -A iniţiat INTERCONECTAREA reţelelor de GAZE şi CURENT ELECTRIC peste Prut SCĂPÂND Basarabia de ŞANTAJUL ORDINAR RUSESC cu gaze şi curent.
    -A CONDAMNAT de la TRIBUNA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI Pactul Ribentrop-Molotov.
    -A cerut RETRAGEREA ARMATEI RUSE DE OCUPAŢIE din Basarabia.
    -A introdus în Strategia de Apărare a României PERICOLUL prezenţei ARMATEI RUSE DE OCUPAŢIE şi şi-a rezervat DREPTUL DE A INTERVENI INCLUSIV MILITAR în caz că Basarabia CERE AJUTORUL.
    -A înfiinţat în Ţara Mama 5(CINCI!) noi centre unde SE POT DEPUNE ACTELE pentru REDOBÂNDIREA CETAŢENIEI ROMÂNEŞTI.
    -A dispus DUBLAREA numarului de BURSE STUDENŢEŞTI pentru basarabeni.
    -A obtinut MĂRIREA BURSEI pentru STUDENŢII ROMÂNI basarabeni
    -A avut grijă ca MII DE COPII ROMÂNI basarabeni să se bucure de TABERELE din Ţara Mamă (litoral, deltă, munţi).
    -A sprijinit LICEELE ROMÂNEŞTI din Transnistria.
    -A trimis în Basarabia zeci de jandarmi şi pompieri cu toate echipamentele necesare şi astfel au fost salvaţi sute de ROMÂNI basarabeni
    -A oferit Basarabiei ajutorul Ţării Mamă ROMĂNIA, 500 de TIR-uri cu materiale de construcţie pentru a reface până în iarnă 1000 de case distruse sau avariate
    -Astfel ZECI DE TIR-uri cu SUTE DE TONE de saci de grâu, faină, zahăr şi ulei de gătit au ajuns la Obileni la sărmanii ROMÂNI basarabeni CARE AU PIERDUT TOTUL în urma catastrofei inundaţiilor! Şi a facut asta în condiţiile în care,pe fondul inundaţiilor catastrofale care sufocau şi România, era “tocat” zilnic de COLOANA a V-a RUSĂ de manipulare în masă de peste Prut: -Antena3-RealitateaTV.
    -Ţara Mamă plăteşte CEL MAI MARE PREŢ DIN LUME pentru gazele ruseşti (peste 500 de dolari mia de metri cubi faţă de 150 cât plăteşte Basarabia acum). Este UN PREŢ POLITIC pentru că Preşedintele Băsescu NU VA ABANDONA NICIODATĂ Basarabia în ghearele Călăilor OCUPANŢI RUŞI!!!
    -NU A CEDAT şantajului RUSESC exercitat prin SLUGILE Franţa şi Germania şi a preferat ca Ţara Mamă SĂ NU INTRE ÎN SCHENGEN decât să ne abandoneze pe NOI, ROMÂNII basarabeni!
    Acum înţelege oricine de ce Ocupanţii Ruşi îl consideră DUŞMANUL LOR DE MOARTE pe Preşedintele Băsescu: Iată de ce FORUMURILE SUNT PLINE DE PROPAGANDISTI AI URII RUSESTI ANTIROMANESTI! Ei ştiu că Presedintele TUTUROR românilor va rămâne în istorie ca Băsescu RE-ÎNTREGITORUL!

  19. Alex spune:

    In apararea domnului Basescu a fost scoasa ultima arma. O arma surprinzatoare: maniheismul! Daca Ponta, Antonescu si Voiculescu sunt malefici, atunci, prin comparatie, Basescu trebuie sa fie bun. Pentru ca cei trei intruchipeaza negrul absolut, Basescu nu poate fi decat campionul albului. Nu inteleg atitudinea asta. Da, pot fi de acord, opozitia din Romania este jalnica, inadecvata si, daca vreti, mai ales prin Dan Voiculescu, malefica. Dar asta nu-l spala pe Basescu. Nu-l face bun. Poate, la limita, este preferabil sinistrului Voiculescu dar, analizat singur, este jalnic. Chiar nu putem gasi un om mai bun? Suntem condamnati sa alegem vesnic intre acesti neispraviti? Domnul Cartarescu a mentionat niste nume in articol. As fi fericit sa-i votez pe oricare dintre ei in locul lui Basescu. As avea garantia, poate nu a competentei politice dar macar a unor bune intentii care, sunt convins, le lipsesc complet tuturor partidelor si tuturor reprezentantilor lor de frunte. Imi veti spune ca nu au nicio sansa. Poate. Dar eu regret vremurile cand puteam sa ma duc sa votez cu Nicolae Manolescu. Macar ma simteam mai bine. Macar exista curaj. Domnului Tismaneanu nu-i reprosez faptul ca il sustine pe Basescu. Desigur, este liber sa sustina pe oricine. Imi displace faptul ca il sustine atat de nenuantat. Pentru un intelectual nu este bine sa fie atat de nedilematic. Pentru un ideolog, desigur, este excelent.

    • Este o diferenta intre a sustine pe cineva si a te opune demonizarii acelei persoane. Am incercat in textul meu sa explic de ce cred ca Traian Basescu nu poate fi caracterizat drept un dictator, asa cum o fac atatia condeieri din Romania. Daca a-mi mentine realismul judecatii, a ma opune ponegririi sistematice a cuiva, inseamna ca sustin acea persoana in chip nenuantat, imi asum aceasta culpa. N-am ascuns ca sunt solidar cu proiectul politic al lui Traian Basescu: modernizare institutionala; reforma educatiei; o dezbatere nationala privind Constitutia; intarirea statului de drept; lupta anti-coruptie; decomunizare; fortificarea aliantelor si o politica externa categoric atlantista, pro-occidentala. Eram in tara si mi-a fost sa vad o emisiune pe “Antena 3″: erau acolo dl Victor Ciorbea, doamna Zoe Petre, alti invitati, moderator era dl Gadea. Nu-mi venea sa cred ceea ce urmaream: o avalansa de ironii, invective, insinuari, fara alte argumente decat clipitul din ochi si zambetul condescendent: “las’ca stim noi”. Am trait recent eu insumi experienta cand, fara absolut nicio baza in realitate, s-a proclamat urbi et orbi ca un volum stiintific aparut in SUA a fost platit de statul roman, ca este o apologie a lui Traian Basescu si cate altele. In loc sa se procedeze normal, deci sa se aduca probe, ni s-a cerut noua, celor care am contribuit la volum, sa dovedim ca nu am fost platiti, ca lucrarea nu este “comandata” de Traian Basescu etc Oricine stie ca o informatie de presa, pentru a fi difuzata, ar trebui verificata prin cel putin doua surse independente. Se pare ca aceasta regula, la care Noel Bernard si Vlad Georgescu tineau in mod deosebit, nu valoreaza mare lucru in Romania de astazi.

      In volumul “O tranzitie mai lunga decat veacul” aparut la Curtea Veche, discutam pe larg, Mircea Mihaies si cu mine, despre oamenii politici influenti de dupa prabusirea dictaturii comuniste, Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Adrian Nastase, Traian Basescu, Valeriu Stoica etc Ca si Dvs, fac parte dintre cei care au sperat in posibila victorie a lui N. Manolescu. Conventia Democratica a decis cum a decis, discutam in carte ce s-a intamplat si cu ce efecte. La vremea aceea, am scris prefata cartii de eseuri politice a lui N. Manolescu, “Dreptul la normalitate”, aparuta la editura Litera.

      • Alex spune:

        Va multumesc pentru raspunsul elegant. Sunt de acord cu dumneavoastra, privitul la Antena 3 iti provoaca experiente orwelliene. Este un “1984″ trait. Ce ii face pe acesti oameni care nu mor de foame si nu sunt amenintati de nimic sa se comporte asa este un mister pentru mine. Uneori, am impresia ca singurul scop al domnului Voiculescu este sa terfeleasca demnitatea umana aratand cat de jos pot ajunge oameni pe care ii presupuneai respectabili. In privinta “proiectului Basescu”, insa, lucrurile stau diferit. Eu nu cred in “proiectul Basescu”. Eu cred intr-un proiect democratic, atlantic, cum spuneti dar acest proiect apartine unei parti a societatii civile. La un moment dat i s-a alaturat un politician oportunist, politician ce ar fi fost gata sa se alature oricarui proiect i-ar fi asigurat accesul la putere. A fost bine si acest politician s-a folosit de proiect pentru a ajunge la putere iar proiectul s-a folosit de politician pentru a se promova, pentru a-si indeplini cateva obiective. Este chiar periculos sa se lege un proiect atat de important de o singura persoana, chiar daca acea persoana nu ar fi atat de instabila, de dificila si captiva tuturor prejudecatilor nationale. Am vazut ca exista persoane care isi imagineaza ca au o datorie de recunostinta pentru domnul Basescu, pentru ceea ce a facut. Nu este asa. Nimeni nu spune ca acum trebuie injurat, critica cu orice pret, dar este momentul, ca acest proiect, mult mai important decat Basescu, sa isi gaseasca un nou campion. In ceea ce-l priveste pe actualul presedinte, asa cum au scris si altii, “chestia cu regele mi-a pus capac”.

  20. Clujeanul spune:

    Argumentul dumneavoastra mi se pare pueril. Adica, dumneavoasta nu-l criticati pe Traian Basescu pentru anumite metehne evidente, pentru ca nu ati observat aceste metehne cu ochiul sau urechea dumneavoastra.
    Conform aceluiasi principiu, eu care nu l-am vazut niciodata pe Basescu in carne si oase nu pot avea o opinie critica despre el.
    Exista moduri de comunicare de zeci de ori mai importante decat cateva simple conversatii purtate in mod diplomat si amabil.
    Dumneavoastra sunteti foarte taios cand e vorba de greselile multor politicieni romani sau personalitati publice, pe drept si va apreciez pentru acest lucru. Dar e atat de evident ca nu folositi acelasi cantar cand e vorba de Traian Basescu.
    Sunt o persoana care nu mai crede demult in nici un politician roman, care nu voi merge la alegeri sa pun stampila pe un “rau mai mic”, sau “pe un hot mai moderat”.
    Nu cred in anticomunismul politicienilor de azi, nici macar a analistilor politici sau a istoricilor.
    Acelasi comportament din comunism il vad azi la PSD, la PDL, la PNL si chiar la UDMR. Traian Basescu e departe de un anticomunist, el e un produs al societatii noaste bolnave.

    • Evident ca puteti avea o opinie critica. Mi s-ar parea absurd sa nu aveti acest drept. Dupa cum si eu am dreptul la propriile opinii, asa cum s-au constituit ele pe baza experientei mele personale. Fiecare ne asumam opiniile noastre si incercam sa le dovedim rationalitatea, fara imprecatii, pe baza argumentelor logice si a informatiilor verificabile. Tocmai aici rezida farmecul conversatiei democratice.

  21. Emil spune:

    Dialogul de aici ma ingrozeste. De ce? Simplu: nu se cauta solutii la problemele “noastre” (care “noastre”? Ca avem fiecare ALTE probleme! Da’ treaca: noi “poporul, oamenii normali, de bun simt, et caetera). Se judeca (nu in sensul juridic ci in sensul de EVALUARE) ceea ce fac altii. Rostul l-as intelege daca ar duce la solutie. Altfel? Doar orgolii.
    Un simplu exemplu:
    Basescu si anticomunismul. Cum putea sa o faca? Cine putea sa o faca mai bine? Ce inseamna acest “mai bine”? In aceasta realitate, cu sustinatorii siopozantii pe care ii are? Un vis?
    Si, ca obsesie personala, cazul Ridzi, tratat mai mult decat superficial (sa zic doar politic? Ii supar pe multi zisi NEpolitici). Pe http://www.luju.ro
    gasim
    “Decizia nr 10 a Curtii de Conturi, din 27 august 2010, privind abaterile de la legalitate si regularitate asupra situatiilor financiare intocmite in anul fiscal 2009 de catre fostul Minister al Tineretului si Sportului (MTS) scoate la iveala o situatie diametral opusa celei retinute pana in prezent de DNA in sarcina fostului ministru Monica Iacob Ridzi.”
    Sigur este o chetiune concreta. Concreta asa de tare incat mie imi pare ca ascunde, incolo de multele consideratii principiale de pe aici, realitatea cea DURA.
    Da’ nu prea am vazut “interpretari pe text”. De ce oare?
    Simplu:
    este prea complicat.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)